Sistemului gazier românesc o analiza recenta

Cu o producția anuală de aproape 11 mld. mc în 2016, România este cel mai important
producător de gaze naturale din Europa de Est. Importul anual a fost, în ultimii ani, de circa 10%
din consum, necesar pentru a acoperi cererea crescută din lunile de iarnă. Rezervele certe erau,
în 2015, de 101 mld. mc, ceea ce, la ratele actuale de consum și de înlocuire a producției,
înseamnă că se vor epuiza în următorii 15-20 de ani. Pentru dezvoltarea de noi resurse de gaze
naturale și pentru creșterea gradului de recuperare din zăcămintele existente sunt necesare, în
continuare, investiții substanțiale.

Gazoductul BRUA va constitui o dezvoltare esențială a sistemului național de transport gaze

naturale (SNT). Acesta are ca scop creșterea securității în alimentarea cu gaze naturale a
României prin acces la noi surse, precum și tranzitul către piețele central-europene a producției
de gaze naturale din Bazinul Caspic (prin inter-conectorul România-Bulgaria și prin viitorul inter-
conector Bulgaria-Grecia, România va avea acces la Coridorul Sudic de Gaz). Totodată, BRUA
poate reprezenta și o cale de acces la piețele europene a unei părți a potențialei producții din
Marea Neagră.

În perioada 2008-2016, consorțiul ExxonMobil-OMV Petrom a realizat explorarea și evaluarea

blocului Neptun Deep. Sonda Domino-1 de explorare la mare adâncime a descoperit, în 2012, cel
mai mare zăcământ de gaze naturale din Marea Neagră, cu rezerve estimate de 48-84 mld. mc.
Apoi, în 2015, companiile Lukoil, PanAtlantic și Romgaz au anunțat descoperirea unui zăcământ
important off-shore, pentru care evaluările preliminare indică rezerve de peste 30 mld .mc.
Dezvoltarea acestor rezerve pentru începerea producției presupune însă investiții de miliarde de
dolari, în plus față de cele câteva miliarde investite până acum în explorare.

Ungaria a anunțat, în iulie 2017, modificarea proiectului inițial al BRUA, cu posibilitatea

asigurării legăturii cu Hub-ul Central European de la Viena (CEGH) prin inter-conectorul Ungaria-
Slovacia și apoi prin sistemul slovac de transport gaze. În aceste condiții, România trebuie să
continue eforturile diplomatice de restabilire a configurației inițiale a proiectului; interesul
național al României este de a avea o legătura directă, bi-direcțională, cu un hub lichid, pe care
prețul gazelor naturale se formează transparent. Interconectarea Romaniei la sistemele
regionale de transport al gazelor naturale constituie un pas esențial în dezvoltarea SNT și în
integrarea în piața europeană. În afară de faptul că reprezintă o obligație în cadrul Uniunii
Europene, interconectarea și alinierea regulilor de operare aduce beneficii de securitate
energetică, comerciale, economice și politice.

Rezultatele unor teste de stres realizate de ENTSO-G în 2017 arată că, în situația unei întreruperi
prelungite a tranzitului de gaze naturale rusești prin Ucraina în lunile de iarnă, România prezintă
o vulnerabilitate de securitate a aprovizionării, din cauza limitărilor de infrastructură. Un alt
studiu din 2017 al ENTSO-G arată că realizarea proiectelor de interes comun de gaze naturale în
regiunea sud-est europeană până în 2030 nu este suficientă pentru ca România să elimine
riscurile de securitate a aprovizionării. Cel puțin două concluzii importante se desprind si anume:

a) Securitatea aprovizionării cu gaze naturale a României depinde, pe termen lung, de

dezvoltarea resurselor interne. În orizontul anului 2030, cel mai mare aport îl pot avea
exploatările de gaz din Marea Neagră.
b) Vulnerabilitatea mărită a României față de tranzitul gazelor naturale prin Ucraina și
riscul întreruperii acestor fluxuri de către Federația Rusă începând cu 2020 subliniază
importanța dezvoltării neîntârziate a unor alternative de infrastructură, care să ofere pe
mai departe opțiuni de aprovizionare cu gaze naturale din import.

Pe de alta parte, compania Black Sea Oil & Gas SRL, deținută de fondul de investiții american
The Carlyle, împreună cu partenerii săi de concesiune a anunțat eșecul campaniei privind forajul
a două sonde de explorare în perimetrul XV Midia, platforma continentală a Mării Negre.

Campania de foraj fusese programată inițial pentru trimestrul IV 2017, în funcție de

disponibilitatea platformei. Pentru această campanie BSOG a folosit platforma de foraj „GSP
Saturn”. GSP Saturn este o platformă auto ridicatoare cu patru picioare, deținând un palmares
în executarea de operațiuni de foraj la nivel internațional. Anterior realizării acestei campanii de
foraj, platforma a fost localizată în portul Rotterdam, Olanda. Pentru prima sondă a
programului de foraj, Iulia-1, situată la o adâncime a apei 73 m și la 115 km de țărm, forajul a
demarat la 8 mai 2018 iar sonda a fost forată până la adâncimea de 2110 m (formațiunea
Ponțian). Cea de-a doua sondă, Paula-1, situată la o adâncime a apei de 88 de metri și la 147
km de țărm, a fost forată începând cu data de 17 iunie 2018 până la adâncimea de 1036 m
(formațiunea Dacian). Sonda Iulia-1 nu a evidențiat niciun rezervor de gaze în Ponțianul
Superior, iar grosimea efectiv productivă a stratului şi volumele de gaze identificate prin sonda
Paula-1 nu s-au dovedit viabile economic pentru a justifica probarea acestora. Rezultatele
sondei Paula-1 confirmă potențialul structurii de tip Dacian identificată deja prin descoperirile
Ana și Doina.
„Această campanie de foraj demonstrează riscurile inerente încercării de a găsi resurse de gaze
în largul Mării Negre, unde șansa de succes nu este mai mare de 25%. Dacă această campanie
de foraj ar fi fost încununată de succes, ea nu numai că ar fi furnizat României resurse
suplimentare de gaze naturale, sporind astfel siguranța aprovizionării, dar ar fi putut utiliza
infrastructura propusă a fi construită pentru Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia
(„Proiectul MGD”). Deși campania nu a adus descoperirile de gaze așteptate, din punct de
vedere operațional și al sănătății și securității în muncă, sondele au fost finalizate cu succes”, a
declarat Mark Beacom, CEO BSOG. Conform BSOG, România are nevoie ca descoperirile de
hidrocarburi făcute în Marea Neagră să fie puse în producție pentru ca țara să poată beneficia
de avantaje semnificative, cum ar fi ocuparea forței de muncă pe termen lung, taxe și redevențe
plătite statului și asigurarea securității energetice a țării. Acestea vor contribui, de asemenea, la
atragerea altor investiții conexe industriei de petrol şi gaze, inclusiv producția de energie
electrică pe bază de gaze naturale și industria petrochimică. Legea Offshore care a fost trimisă
în Parlament pentru reexaminare în data de 2 august 2018, trebuie să rezolve în timp util
reglementarea corespunzătoare a procedurilor de autorizare a proiectelor, a structurării şi
funcționarii pieței gazelor naturale și a regimului fiscal stabil aplicabil, pentru ca respectivele
proiecte să se materializeze. Presupunând că toate aceste probleme vor fi soluționate în timp
util, BSOG intenționează să ia decizia finală de investiție în trimestrul IV 2018. Tot spre finele
anului, și OMV Petrom și partenerii americanin de la ExxonMobil vor anunța dacă vor continua
să investească în Marea Neagră.

Data : iulie 6 . 2018

Ing. Mircea Halaciuga

Secretar General SIPG

www.SIPG.ro