Sunteți pe pagina 1din 36

Anul II- Calificarea profesionala: asistent medical generalist Prof. Def. As.med.pr.

Peica Teodora
NURSING IN CARDIOLOGIE

CUPRINS:
Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului cardiovascular....................................pag 3
Educatia pacientului pentru prevenirea bolilor cardiovasculare................................pag 4
Manifestarile de dependenta posibile in afectiuni ale aparatului cardiovascular......pag 5
Evaluarea morfo-functionala a aparatului cardiovascular.........................................pag 7

Explorarea functionala a cordului


 Electrocardiograma ..........................................................................pag11
 Fonocargiograma……………………………………………………….pag 20
 Echocardiografia………………………………………………………..pag 21
 Apexocardiograma............................................................................pag 21
 Cateterismul cardiac..........................................................................pag 22
 Masurarea pulsului............................................................................pag 23
Explorarea functionala a aparatului circulator
 Masurarea T.A………………………………………………………….pag 27
 Ocilometria……………………………………………………….…….pag 30
 Masurarea presiunii venoase…………………………………………...pag 32
 Determinarea timpului de circulatie................................................................pag 33
 Arteriograma..................................................................................................pag 34
1
 Flebograma.....................................................................................................pag 35

 TestuI Rumpel-Leede............................................................pag 35

Partea a doua
BOLILE ARTERELOR CORONARE
 INGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENTA CARDIACA.................................................pag 2
 INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC......................................................pag 5
 INGRIJIREA PACIENTULUI CU ANGOR PECTORAL..............................................................pag 15
 SINDROMUL INTERMEDIAR (S.l.) ...............................................................................................pag 24
INGRIJIREA PACIENTULUI CU HTA....................................................................................................pag 23
INGRIJIREA PACIENTULUI CU ENCEFALOPATIA HIPERTENSIVA ACUTA...........................pag 27
INGRIJIREA PACIENTULUI CU ENDOCARDITA INFECTIOASA...................................................pag 34
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PERICARDITA ACUTA...................................................................pag 37
INGRIJIREA PACIENTULUI CU TAMPONADA CARDIACA............................................................pag 40
INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE ARTERELOR PERIFERICE...........................pag 41
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECŢIUNI ALE VENELOR.............................................................pag 47
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU EMBOLIE PULMONARA...................................................................pag 54
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU EDEM PULMONAR ACUT.................................................................pag 58
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE..............................................................................................pag 63

Bibliografie...........................................................................................................................................................pag 77

2
[1]
3
[1]
4
[1]

MANIFESTARI DE DEPENDENTA POSIBILE


IN AFECTIUNI ALE APARATULUII CARDIOVASCULAR

- Poate fi localizata retrosternal


Durerea - Este important a se stabili caracteristicile ei ( debut, localizare,
intensitate, iradiere, legatura cu efortul, miscarile respiratorii, miscarea
toracelui) pentru confirmarea diagnosticului
Dispneea - Este consecinta stazei si hipertensiunii pulmonare
- Poate aparea la efort sau in repaus, cu predilectie noaptea
- Poate fi insotita de tuse, neliniste
- Este simptom dominant in insuficienta cardiaca stanga
Palpitatii - Pot surveni izolat sau in accese

5
- Cele tranzitorii sunt determinate de efort, stari emotionale, abuz de
cafea, tutun
- Cele cu durata mai mare sunt caracteristice in tulburarile de ritm sau de
conducere
- Determina anxietate
Paloare - Este prezenta in endocardita reumatica
Cianoza - Este simptom dominant in unele afectiuni( insuficienta cardiaca
dreapta, cardiopatii congenitale)
Edem - Este
Manifestari respiratorii - Tuse cardiaca, hemoptizie
Manifestari digestive - Greturi, varsaturi
Manifestari generale - astenie
Cefaleea - poate aparea in crizele de hipertensiune arteriala cand durerea are, de
regula localizare occipitala sau frontala
- se asociaza cu zgomotele auriculare (acufene), tulburari vizuale si are de
regula intensitate crescuta si caracter pulsatil

6
EVALUAREA MORFO- FUNCTIONALA A APARATULUI CARDIOVASCULAR
Examen fizic:
- inspectia: pozitia pacientului( ortopnee in insuficienta cardiaca stanga); culoarea tegumentelor (
paloare, cianoza); turgescenta venelor, edeme, degete hipocratice
- paloare: soc apexian
- auscultatie: zgomote cardiace normale si supraadaugate( sufluri)
Pentru vasele perifice:
- inspectia: atrofia unui membru( obliterare arteriala cronica), aspectul tegumentelor si fanerelor, edem
- palpare: absenta pulsului, temperatura tegumentelor
Investigatii radiologice:
- radiografie toracica
- radioscopie toracica
- angiocardiografie
- aortografie
- arteriografie periferica
- flebografie
- tomografie computerizata
- rezonanta magnetica nucleara

7
Examinari cu izotopi radioactivi
- scintigrafie miocardica
Explorari functionale:
- pentru cord:
 electrocardiograma in repaus si la efort
 fonocardiograma
 apexocardiograma
 echocardiograma
 cateterism cardiac( pentru cavitati)
 masurarea pulsului
- pentru aparatul circulator
 masurarea TA
 oscilometria
 masurarea presiunii venoase
 determinarea timpului de circulatie
 determinarea masei sanguine
 arteriograma
 flebograma

8
Examinari complementare:
- cateterism cardiac
Examinari de laborator:
- V.S.H., A.S.L.O., fibrinogen, lipide, colesterol, timp Howell
- Hemocultura, uree sanguina, azotemie, creatinina, glicemie

[1]

9
Inervatia inimii
In grosimea miocardului exista un tesut specific, autoexcitabil si bun conducator al impulsurilor( tesut
excitoconductor).
Acest tesut specific : se mai numeste sistemul de comanda al inimii
si asigura automatismul cardiac;
- este alcatuit din nodul sino-atrial( Keith- Flack)- din peretele atriului drept si nodul atrio-
ventricular( Ashoff- Tawara)- in grosimea septului atrio- ventricular;
- de la nodul atrio- ventricular pleaca fasciculul Hiss care patrunde in septul
interventricular, de unde se ramifica si formeaza reteaua Purkinje.

Explorarile cardiovasculare urmaresc:


- stabilirea capacitatii functionale si a posibilitatilor de adaptare la efort a inimii si a vaselor sanguine;
- evidentierea tulburarilor functionale incipiente, precizarea gradului si intensitatii acestor tulburari;
-stabilirea mecanismului prin care s-a instalat deficitul functional.

10
Tulburarile aparatului cardiovascular reprezinta de multe ori rasunetul imbolnavirii altor organe, de aceea probele nu
pot fi interpretate izolat. Capacitatea functionala a inimii si a vaselor sanguine este influentata si de factori externi (surmenaj,
emotii, abuz de alcool, nicotina).

Explorarea functionala a cordului


Electrocardiograma ( EKG)
• electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a activitatii electrice a inimii;

electrocardiograma este o metoda de investigatie extrem de pretioasa in diagnosticul unei cardiopatii in


general, in suferintele miocardo- coronariene in special, si este o metoda de a recunoaste o boala de inima
care evolueaza clinic latent, cand se efectueaza EKG-ul de efort.
( este utila in aprecierea factorilor ce pot perturba activitatea normala a cordului: tulburarile de ritm si
conducere, prezenta infarctului miocardic acut, dezechilibrul electrolitic.)
• pentru o interpretare corecta a traseului EKG este importanta cunoasterea anumitor date despre pacient:
varsta, sex, inaltime, greutate, valoarea TA, simptome specifice, tratamente cardiologice urmate, in special
tratamente cu medicamente antiaritmice.
Traseul EKG este interpretat de catre medic in lumina datelor clinice.
Aparatul cu ajutorul caruia se efectueaza inregistrarea electrocardiogramei se numeste electrocardiograf.

11
Legatura dintre bolnav si aparat se face printr-un cablu. La extremitatea distala a cablului sunt atasate placute
metalice denumite electrozi-( in numar de zece) , necesari pentru inregistrarea a patru derivatii standard si unipolare
si 6 precordiale( V1- V6).
Tensiunile bioelectrice produse de miocard sunt interceptate cu ajutorul electrozilor , sunt transmise la aparat prin
cablu, amplificate si inregistrate sub forma unei diagrame numita electrocardiograma.
Inscrierea curbelor electrice se face pe hartie speciala care are imprimat un sistem de coordonate. Pe orizontala
este reprezentat timpul, pe verticala amplitudinea semnalelor bioelectrice.
In practica curenta se inregistreaza pe electrocardiograma 12 derivatii( conduceri) :
a) 3 derivatii bipolare ale membrelor –notate DI, DII, DIII- permit o apreciere generala asupra EKG. Se
mai numesc derivatii standard si sunt urmatoarele :
D I( derivatia I ) - intre antebratul drept si antebratul stang
D II ( derivatia II ) - intre antebratul drept si gamba stanga
D III (derivatia I ) - intre antebratul stang si gamba stanga
Conductorii au culori conventionale : rosu, galben, verde, negru.
b) 3 derivatii unipolare ale membelor - notate aVR, aVL, aVF
- aVR pentru bratul drept( a= conducere amplificata, V= simbol pentru derivatiile
unipolare, R= right= dreapta;)
- aVL pentru bratul stang ( L= left= stanga)

12
- aVF pentru piciorul stang ( F= foot= picior)
c) 6 derivatii precordiale unipolare- notate V1, V2, V3, V4, V5, V6- sunt inregistrate la nivelul toracelui in zona
precordiala,

[1]
Locul de fixare a electrozilor exploratori in inregistrarile precordiale.

13
Inregistrarea electrocardiogramei
Etape de executie Timpii de executie a EKG

Pregatirea  Se pregateste bolnavul d.p.d.v.. psihic pentru a inlatura factorii


bolnavului pentru emotionali( se explica bolnavului desfasurarea examenului si ca nu va
EKG simti nimic, ca trebuie sa stea relaxat- contractia musculara genereaza
biocurenti care apar pe EKG sub forma unor vibratii neregulate care
ingreuneaza interpretarea )
 Se transporta bolnavul in camera de inregistrare, de preferinta cu
caruciorul, cu 10-15 minute inainte de inregistrare.( In camera trebuie sa
fie liniste si o temperatura de 20 grade Celsius).
 Bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si
relaxeze musculatura (o pozitie relaxata se obtine atunci cand membrele
superioare sunt asezate de-a lungul corpului, semiflectate de la cot, usor
in pronatie, iar membrele inferioare sunt usor departate si rotate in afara).
Nici o portiune a corpului nu trebuie sa se atinga de zonele metalice ale
patului sau de zid.

Montarea  Placile de metal ale electrozilor se monteaza pe partile moi ale


electrozilor pe extremitatilor.

14
bolnav  Pentru a se asigura contactul electric intre electrozi si piele, sub placa de
metal a electrozilor se pune o pasta speciala pentru electrozi sau o panza
inmuiata intr-o solutie de electrolit (o lingura de sare la un pahar de apa).
 Cei 10 electrozi ( 4 pentru membre si 6 precordiali) se fixeaza pe bolnav
in felul urmator :
Montarea electrozilor pe membre :
 Rosu- bratul drept
 Galben- bratul stang
 Verde- gamba stanga
 Negru- gamba dreapta
Montarea electrozilor precordiali:
V1 - spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului
V2 spatiul IV intercostal, pe marginea stanga a sternului (corespunde peretelui
anterior al ventriculului drept)
V3 - este situat la jumatatea distantei dintre V2 si V4 si corespunde septului
interventricular
V4 - spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara (apex)
V5 si V6 - sunt situati la acelasi nivel cu V4, respectiv pe linia axilara anterioara si
pe linia axilara mijlocie stanga
V4, V5, V6, - corespund ventriculului stang.
V1- rosu
15
V2- galben
V3- verde
V4- maro
V5- negru
V6- mov
 Aplicarea electrozilor cu foarte mare precizie garanteaza o inregistrare
corecta si fara artefacte
Pregatirea  Aparatul va fi legat la priza de împământare.
aparatului
Verificarea poziţiei 
corecte a
butoanelor şi
clapelor

Punerea in  Aparatul poate fi pus în funcţiune cu ajutorul clapei 3 în poziţia


functiune a „Apăsat" verificându-se scala-indicator de funcţionare care trebuie să
aparatului indice zona verde a scalei instrumentului.

 După 3 - 5 minute de stabilizare a funcţionării se poate trece la testarea


aparatului

16
Testarea aparatului
( inregistrarea
testului
etalon)
Inregistrarea
electrocardiogramei
DI , DII , DIII

Înregistrarea
derivaţiilor
unipolare şi
precordiale

Terminarea  După terminarea înregistrării electrocardiogramei se scoate din funcţiune


înregistrării aparatul prin trecerea clapetei 3 în poziţia neapăsat si se îndepărtează
electrozii de pe pacient.

Notarea  Asistenta medicala noteaza pe electrocardiograma : numele, prenumele,


electrocardiogramei varsta, inaltimea, greutatea, mentioneaza medicatia folosita, data si ora
inregistrarii, semnatura celui care a efectuat inregistrarea .
17
INTERPRETAREA este de competenta medicului. Totusi, asistentul medical trebuie sa aiba cateva
notiuni elementare, si anume:
Pe o electrocardiogramă normală definim:
1. Unde - convenţional numite P, Q, R, S, T, U.
2. Segmente - distanta dintre două unde (PQ),(ST).
3. Intervale - unda + segment (intervalul PQ cuprinde unda P + segmentul PQ), (intervalul QT cuprinde
unda QRS + segmentul ST + unda T), (intervalul TP - linia izoelectrică).

[1]
Între două cicluri cardiace se înregistrează linia zero potenţial (linia izoelectrică).
Undele situate deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care se găsesc dedesubtul ei sunt
negative.
Unda P, care are forma rotunjita, este , de obicei pozitiva si reprezinta procesul de activare atriala.
18
Intervalul PQ – corespunde activarii atriale si timpului de conducere atrioventricular- se măsoară de la
începutul undei P şi corespunde timpului în care stimulul străbate atriile de la nodul sinusal Keith-Flack până la
nodul atrio-ventricular (Aschoff-Tawara). Timpul de conducere a stimulului de la atriu la ventriculi (normal
0,12" - 0,21").
- se scurteaza in tahicardie si creste in bradicardie
Unda P şi segmentul PQ(= Intervalul PQ) reprezintă expresia electrică a activităţii atriilor.
Complexul QRS reprezinta activitatea ventriculara, dureaza 0,6- 0,10 sec in derivatiile membrelor si
0,6- ,011 sec in derivatile precordiale.
- cand valorile sunt depasite, exista o tulburare de conducere
Segmentul ST si unda T constituie reprezinta procesul de repolarizare ventriculara.
Unda T corespunde retragerii undei de excitatie din ventricul, este de obicei rotunjita si pozitiva, iar
segmentul ST si unda T constituie faza terminala a ventriculogramei
Undele QRS, segmentul ST şi unda T reprezintă expresia electrică a activităţii ventriculare.

19
Fonocargiograma
Fonocardiograma este reprezentarea grafica a zgomotelor produse in cursul unui ciclu cardiac. Este o metoda
adjuvanta in precizarea diagnosticului. Ea nu poate inlocui auscultatia inimii, ci o completeaza.
Zgomotele cardiace sunt captate de un microfon special cu cristal piezoelectric care le transforma in semnale
electrice si dupa filtrare si amplificare sunt inregistrate pe hartie.
Bolnavul sta in decubit dorsal cu toracele dezvelit.
In incapere trebuie sa fie liniste desavarsita.
Bolnavul inspira profund, expira, apoi ramane in apnee tot timpul inregistrarii.
Se inregistreaza patru grupe de zgomote :
Z.I= in momentul inchiderii valvelor mitrale si al deschiderii celei aortice
Z.II= marcheaza inchiderea valvulelor aortice si a celei pulmonare
Z III= determinat de umplerea brusca a cavitatii ventriculare la inceputul diastolei, cand se deschide valvula atrio-
ventriculara
Z IV = determinat de umplerea brusca a cavitatii ventriculare sub influenta contractiei atriale

20
Inregistrarea fonocardiogramei se face la focarele clasice de auscultatie ale cordului: apexul cordului(
valva mitrala); spatiul al II-lea intercostal stg(valva pulminara); spatiul al III_lea intercostal drept( valva
aortica); apendicele xifoid( valva tricuspida).
Concomitent se inregistreaza EKG spre a avea indice de referinta asupra timpului si duratei fenomenului
avcustic inregistrat.

Echocardiografia
Echocardiografia, este o metoda de investigare neinvaziva ce utilizeaza ultrasunetele si care poate aprecia
forma, marimea si functionalitatea structurilor cardiace.
Asistentul medical va asigura pacientul ca aceasta tehnica este sigura si nedureroasa.
Pacientul va fi instruit ca in timpul desfasurarii tehnicii va trebui :
- sa schimbe pozitia de cateva ori,
- sa respire linistit
- si uneori sa-si tina respiratia pentru scurte perioade de timp.

Apexocardiograma= curba rezultata din inregistrarea grafica a socului apexian.

21
Cateterismul cardiac
Cateterismul cardiac = introducerea unei sonde radioopace pe cale venoasă sau arterială în cavităţile inimii
sau în vasele mari. Sonda este dirijată sub ecran radiologic.
Cu toate că este intrat în uzul curent, cateterismul cardiac rămâne totuşi o metodă rezervată unor unităţi de
înaltă specializare. Această metodă se foloseşte numai când există o indicaţie precisă legată de atitudinea
exploratoare, terapeutică, care trebuie luată faţă de bolnav (de exemplu, majoritatea cardiopatiilor
operabile).
Cateterismul cardiac permite măsurarea presiunilor intracavitare, recoltarea de probe sanguine direct din
cavităţile inimii şi din vasele mari pentru dozarea O2 şi CO2 , executarea de coronarografii cu substanţă de
contrast sau cu izotopi radioactivi, precizarea unor modificări anatomice cardiace, înregistrarea unei
electrocardiograme endocavitare, a fonocardiogramei intracavitare etc.
Interventiile asistentului medical includ:
inaintea cateterizarii cardiace:
- va recomanda pacientului un post alimentar de 8 -12 ore inaintea desfasurarii procedurii
- va explica pacientului cum se va desfasura procedura, precizand ca va trebui sa stea intins pe o masa dura
aproximativ 2 ore

22
- va incuraja pacientul sa -si exprime teama si nelinistea fata de aceasta tehnica, incercand de fiecare data sa-l
linisteasca si sa -i insufle incredere
dupa cateterizarea cardiaca:
- va supraveghea locul de punctie pentru a putea sesiza la timp sangerarea si aparitia unui eventual hematom
- va masura periodic pulsul periferic la nivelul extremitatii afectate
- va urmari temperatura si culoarea tegumentelor extremitatii afectate
- va observa din timp orice modificare survenita in evolutia pacientului (durere, tulburari de ritm, bradicardie,
hipotensiune arteriala, etc.) si va anunta medicul.

Masurarea pulsului
Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan dur, osos şi este sincronă cu
sistola ventriculară.
Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare.
Se apreciază: ritmul, amplitudinea, frecvenţa şi celeritatea.
Loc de măsurare: oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos:
23
a.temporală_superficială (la copii)
a.carotidă
regiunea apicală (vârful inimii)
a.humerală
a.radială
a.femurală
la nivelul regiunii poplitee(în spatele genunchiului)
a.tibială
a.pedioasă

Materiale necesare:

pix culoare roşie


ceas cu secundar

Tehnica
 pregătirea psihică
 se asigură repaus fizic şi psihic 10-15 minute
 reperarea arterei

24
 fixarea degetelor index, medius şi inelar pe traiectul arterei
 se exercită o uşoară presiune cu vârful degetelor asupra peretelui arterial până la perceperea
zvâcniturilor pline ale pulsului
 se numără pulsaţiile timp de 1 minut
Consemnarea valorii obţinute se face printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont că fiecare linie
orizontală reprezintă 4 pulsaţii.
Şi se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei. În unele documente se
notează cifric.
Interpretare
Ritmul – pauzele dintre pulsaţii sunt egale, pulsul este ritmic.
modificări de ritm al pulsului:

puls aritmic = pauze inegale între pulsaţii


puls dicrot = se percep două pulsaţii, una puternică şi alta slabă, urmată de pauză
Amplitudinea (volumul)
 este determinată de cantitatea de sânge existentă în vase
 este mai mare cu cât vasele sunt mai aproape de inimă
 la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
modificări de amplitudine a pulsului

25
puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil
puls asimetric – volum diferit al pulsului la artere simetrice

Frecvenţa
 n.n. 130-140 p/m
 copil mic 100-120 p/m
 la 10 ani 90-100 p/m
 adult 60-80 p/m
 vârstnic >80-90 p/m
modificări de frecvenţă a pulsului

tahicardie = creşterea frecvenţei pulsului


bradicardie = scăderea frecvenţei pulsului
Celeritatea reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile.

26
EXPLORARILE FUNCTIONALE ALE APARATULUI CIRCULATOR
Masurarea T.A.
TA reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.
Scop: evaluarea fcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată de elasticitatea şi
calibrul vaselor).
Se măsoară tensiunea arterială sistolică(maximă) şi cea diastolică(minimă) = elemente de evaluat.
loc de măsurare

artera humerală
a.radială( si electronic)
Materiale
- tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)
- stetoscop biauricular
- tampon de vată
- alcool
- pix de culoare roşie

27
metode
 auscultatorie
 palpatorie
 oscilometrică
Tehnică
metoda auscultatorie
 pregătire psihică
 repaus timp de 5 minute
 se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, braţul fiind în extensie
 se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioară a manşetei
 se introduc olivele stetoscopului în urechi
 se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor
pulsatile
 se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se aude primul
zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reţine valoarea indicată continuându-
se decomprimarea până când zgomotele dispar(tensiunea arterială minimă)
metoda palpatorie

determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei auscultatorii;
se utilizează în cazuri deosebite când nu avem la îndemână un stetoscop

28
valorile se determină înregistrând val. indicată pe cadranul manometrului în momentul în care
simţim că trece prima undă pulsatilă, aceasta echivalând cu tens. max.
valoarea tensiunii arteriale minime se calculează după formula:
TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2

diferenţa dintre TAmax şi TAmin s.n. tensiune diferenţială şi nu are voie să fie mai mică de
30mmHg
are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât în realitate

VALORI NORMALE
TAmax TAmin

1-3 ani 75-90 mmHg 50-60 mmHg


4-11 ani 90-110 mmHg 60-65 mmHg
12-15 ani 100-120 mmHg 60-75 mmHg
adult 115-140 mmHg 75-90 mmHg
vârstnic >150mmHg >90 mmHg

29
modificări ale TA
1. HTA = creşterea TA peste val. normale
2. hTA = scăderea TA sub val. normale
3. modificări ale TAdiferenţiale = variaţiile TAmax şi TAmin nu se fac paralel
4. TA diferită la segmente simetrice (braţ stg, drept)
-se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie, socotindu-se
pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur
-se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat
-în alte documente medicale se notează cifric.

Oscilometria este metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu ajutorul
oscilometrului( Pashon). Aparatul este alcatuit dintr-un cadran gradat in unitati, o manseta pneumatica cu doua
camere in care pompam aerul cu o para de cauciuc. Manseta aparatului se fixeaza la nivelurile dorite pe membrele
bolnavului, de unde pulsatiile se transmit la manometru. Amplitudinea pulsatiilor arteriale se observa pe cadranul
gradat al aparatului.
Pregatirea bolnavului :
- bolnavul este culcat in repaus cel putin 15 minute ;
- se descopera membrele inferioare si superioare( imbracamintea sa nu fie stramta !)
30
Fixarea aparatului : manseta aparatului se fixeaza la nivelul dorit, pe membrul de examinat.
Masurarea :
- se pompeaza aer pana dispare pulsul periferic( presiunea depaseste T.A : maxima)
- se citeste amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului
- se scade presiunea cu 10 mmHg si se citesc din nou oscilatiile arteriale.
- scade apoi presiunea din 10 mmHG in 10 mm Hg , cu citiri succesive, pana se gaseste valoarea maxima a
amplitudinii, ceea ce se numeste ** indice oscilometric**.
Regiunile la care se cerceteaza oscilometria , in mod obisnuit, sunt 1/ 3 inferioara si superioara a gambei, 1/3
superioara a coapsei, antebratului si bratului.( totdeauna se masoara comparativ intre doua membre).
In mod normal, valorile variaza intre :
 3- 6 diviziuni la coapsa,
 2- 4 diviziuni in 1/3 superioara a gambei,
 1,5- 2 diviziuni in 1/3 inferioara a gambei si
 3-4 diviziuni la membrele superioare.
Nu este importanta valoarea absoluta a cifrelor, dar are importanta diferenta intre doua regiuni simetrice. Diferenta
mai mare de doua unitati intre un membru si celalalt( la acelasi nivel) este un semn patologic ( indica o leziune a
trunchiului principal sau obstructii vasculare).

31
Masurarea presiunii venoase
Presiunea venoasa este presiunea exercitata de sangele venos asupra peretilor venelor. Masurarea presiunii venoase
este indicata pentru aprecierea insuficientei cordului drept si a gradului de umplere a patului vascular venos.
Presiunea venoasa centrala se masoara prin intermediul cateterismului cardiac, iar presiunea venoasa periferica pe
una din venele superficiale mari ale membrelor, de obicei la plica cotului sau la nivelul venei safene mari.
Presiunea venoasa se determina in centimetri coloana de apa.
Masurarea se executa cu diferite aparate sau cu un tub de sticla in forma de L, gradat in cm sau mm, lung de 30 cm ,
cu diametrul de 3- 4 mm si prevazut la ambele capete cu tuburi de cauciuc.
La capatul scurt al tubului se cupleaza acul de punctie. Capatul lung- la o seringa de 20 ml.

Pentru efecturea tehnicii este nevoie de doua asistente medicale.


Intreaga tubulatura trebuie pregatita steril.
O asistenta incarca tubul de sticla cu ser fiziologic steril, avand grija sa nu ramana aer in coloana de lichid..
A doua asistenta aseaza bolnavul in decubit dorsal fara perna. Bratul bolnavului va fi intins, relaxat si sprijinit.
Se pregateste seringa pentru punctia venoasa.

32
Se aplica garoul pe bratul bolnavului.
Se dezinfecteaza suprafata cutanata.
Se punctioneaza vena.
Se indeparteaza garoul de pe brat.
Se adapteaza tubul de sticla gradat la acul din vena si se realizeaza o comunicatie directa intre vena si aparat.
Lichidul din tub coboara pana ajunge la nivelul presiunii din vena.
Se citeste presiunea venoasa masurand inaltimea coloanei de lichid din tub.
Valoarea normala a presiunii venoase : 11- 12 cm coloana de apa.
In insuficienta cardiaca dreapta si globala creste, iar in colaps periferic scade.

Determinarea timpului de circulatie


Timpul de circulatie = perioada de timp (in secunde) in care o substanta
parcurge un segment vascular. Durata timpului de circulatie este in functie de viteza
de circulatie, de debitul cardiac si de volemie.

33
Principiul determinarii consta in introducerea in sange a unor substante test si detectarea lor (prin mijloace obiective si
subiective) la o anumita distanta de la locul de administrare unde apare , o reactie caracteristica; se cronometreaza timpul
necesar pentru parcurgerea distantei respective.
Determinarea timpului de circulatie scoate in evidenta insuficienta cardiaca inca din faza incipienta, ajuta la diferentierea
dispneii cardiace din insuficienta ventriculara stanga, de dispneea pulmonara.

Arteriograma (carotidograma, sfigmograma) (inregistrarea pulsului arterial).


Arteriograma = inregistrarea grafica a pulsului arterial sub forma unei curbe. Carotidograma aduce date pretioase in
studiul leziunilor valvei aortice.
Pregatirea si pozitia bolnavului este aceeasi ca pentru inregistrarea EKG, dar cu barbia usor ridicata.
Invitam bolnavul sa ramana in perfecta liniste, sa-si relaxeze musculatura, sa nu miste si sa-si retina respiratia.
Bolnavul se conecteaza la electrocardiograf printr-un captator a carui plasare se face pe partea dreapta, aproape de
carotida, de unde se inregistreaza cu o frecventa de 50 mm/s pulsatiile carotidei. In timpul inregistrarii, captatorul se fixeaza
cu mana.
La sfarsitul inregistrarii se noteaza pe sfigmograma numele si varsta bolnavului, data inregistrarii si numarul inregistrarii.

34
Flebograma (jugulograma) (Inregistrarea pulsului venos)
Flebograma = inregistrarea grafica a pulsatiilor venei.
De obicei se face la nivelul venei jugulare si poarta denumirea de Jugulograma.
Pregatirea si pozitia bolnavului este aceeasi ca pentru inregistrarea electrocardiogramei.
Bolnavul se conecteaza la aparat print-un captator care se fixeaza pe vena jugulara.
In cazul in care vena nu poate fi reperata, se provoaca o staza venoasa obtinuta prin presiune manuala la baza gatului.
Flebograma contribuie la diagnostigarea insuficientei cardiace, a pericarditei
si a leziunilor tricuspidiene.
.

TestuI Rumpel-Leede

Proba Rumpel-Leede = .aprecierea fragilitatii peretilor capilari (rezistentei capilarelor)


Tehnica: se exercita o staza la nivelul bratu!ui timp de 5 minute, printr-o manseta pneumatica umflata la 10 mm sub
presiunea sistolica,
Interpretare: Daca nu apar petesii sau apar numai 1-3 nu sunt semne de fragilitate capilara. Aparitia unui numar mai mare
de petesii se considera pozitiva (+++).

35
BIBLIOGRAFIE :
1. Titirca Lucretia, Breviar de Explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavului, ED. Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2. Mozes Carol, Tehnica ingrijirii bolnavului, Ed. Medicala, 2002
3. Titirca Lucretia- Urgentele medico- chirurgicale, ed. Medicale, 2006

36