INSTITUTUL DE ŞTIINłE ALE EDUCAłIEI

Valorificarea noilor tehnologii

pentru parteneriate şcolare

eTwinning

Ghid pentru profesori

Autori:
Simona Velea (coord.), cap. I, II, IV.1., V, VI.4, VI.5, VI.8
Olimpius Istrate, cap. I, II, IV.2, IV.5
Petre Botnariuc, cap. III, VI.2
Oana Gheorghe, cap. IV.3, IV.4, VI.1, VI.3, VI.7

Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, AcŃiunea

eTwinning. Opiniile exprimate în această lucrare aparŃin autorilor si nu
reflectă în mod necesar punctele de vedere ale Institutului de ŞtiinŃe ale
EducaŃiei sau ale Comisiei Europene.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Valorificarea noilor tehnologii în parteneriatele şcolare / Luciana Simona
Velea, Olimpius Istrate, Petre Botnariuc, Oana Liliana Gheorghe. - Iaşi :
PIM, 2010
Bibliogr.
ISBN 978-606-520-746-2

I. Velea, Luciana-Simona
II. Istrate, Olimpius
III. Botnariuc, Petre
IV. Gheorghe, Oana Liliana

004:37

2
 Cuprins

I. Introducere ............................................................................................................. 5
I.1. Contextul european al dezvoltării programelor de elearning ............... 6
I.2. eTwinning – comunitatea şcolilor din Europa............................................ 8

II. Utilizarea noilor tehnologii pentru educaŃie ............................................... 10

II.1. Avantaje şi limite ale utilizării noilor tehnologii în educaŃie ............ 10
II.2. ÎnvăŃarea prin proiecte .............................................................................. 13
II.3. Proiectarea situaŃiilor de învăŃare cu suport TIC ................................. 16
II.4. Stabilirea obiectivelor operaŃionale........................................................ 19
II.5. Metodologia proiectului ............................................................................. 25

III. ÎnvăŃarea în comunităŃi virtuale .................................................................... 27

III.1. Precizări conceptuale ................................................................................ 28
III.2. PotenŃialul de învăŃare al comunităŃilor virtuale ............................... 31
III.3. ÎnvăŃare prin colaborare vs. învăŃarea prin cooperare ....................... 34
III.4. Dezvoltarea şi susŃinerea comunităŃilor virtuale de învăŃare ........... 38

IV. Impactul programelor de elearning asupra procesului de educaŃie ..... 41

IV.1. Dezvoltarea competenŃelor-cheie prin eTwinning............................... 42
IV.3. ImplicaŃii asupra activităŃii didactice .................................................... 44
IV.4. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin eTwinning......... 45
IV.5. CompetenŃele cadrului didactic .............................................................. 47

V. Utilizarea portalului eTwinning.net .............................................................. 49

V.1. Înscrierea în comunitatea eTwinning ...................................................... 49
V.2. Administrarea instrumentelor din pagina personală ............................ 53
V.3. IniŃierea unui proiect de colaborare ....................................................... 57
V.4. Utilizarea spaŃiului de lucru al unui proiect (twinspace).................... 61
V.5. ModalităŃi de recunoaştere a activităŃii din cadrul eTwinning .......... 66

3
 V.6. Reguli de comunicare şi de comportament în spaŃiul comunităŃii
eTwinning .............................................................................................................. 67

VI. Studii de caz. Exemple de bune practici..................................................... 69

VI.1. Proiectul "My Town in numbers", prof. Irina Vasilescu ....................... 70
VI.2. Proiectul "Measuring the Circumference of the Earth", prof. Lucia
GuŃu........................................................................................................................ 74
VI.3. Proiectul "The Pizza Bussiness Across Europe", prof. Alexandrina
Lişcan ..................................................................................................................... 78
VI.4. Proiectul "Mythes, légendes et contes de feés - moyens
d'enrichir le langage des jeunes et la connaissance de l'autre", prof.
Carmen Lozonschi ................................................................................................ 81
VI.5. Proiectul "Life Labyrinth", prof. Ionela Cristina Nicolae .................... 84
VI.6. Proiectul "Golden Ratio - Number and Universe", prof. Ina Paraschiv
................................................................................................................................ 87
VI.7. Proiectul "Liniştea din sat vs aglomeraŃia urbană", prof. Gabriela
ChiŃu....................................................................................................................... 90
VI.8. Proiectul "Magic But Real Experiments", prof. Claudia Cziprok........ 93

Bibliografie................................................................................................................ 96

4
I. Introducere

Problematica integrării noilor tehnologii în educaŃie a fost deja de mult timp

abordată şi analizată din multiple perspective, fiind în special evidenŃiate
avantajele, resursele necesare şi implicaŃiile estimate la diferite niveluri.

S-au înregistrat progrese semnificative: dotarea şcolilor cu tehnologie

informatică, racordarea la internet, dezvoltarea de soft educaŃional,
elaborarea de materiale suport şi furnizarea de activităŃi de formare pentru
cadrele didactice. Foarte multe programe sau proiecte au urmărit
promovarea noilor tehnologii în educaŃie şi susŃinerea învăŃării asistate de
computer (elearning). Un exemplu în acest sens îl reprezintă acŃiunea
eTwinning – parte componentă a Programului de învăŃare pe parcursul
întregii vieŃi al Comisiei Europene.

Programele de elearning se pot defini ca un set de practici sau intervenŃii

care promovează semnificativ utilizarea noilor tehnologii ale informaŃiei şi
comunicării la nivelul sistemului de educaŃie sau la nivelul unei componente
a sistemului, cu scopul de a influenŃa pozitiv rezultatele procesului
instructiv-educativ sau de a îmbunătăŃi performanŃa sistemului educaŃional
ca sistem social deschis. În această accepŃiune, includem în categoria
programelor de elearning nu doar proiectele şi programele instituŃionale
care fac apel la noile tehnologii, ci şi intervenŃiile la nivel macro, care
urmăresc promovarea colaborării la distanŃă pentru schimburi de bune
practici între sisteme de învăŃământ, sau care vizează componenta de
formare a cadrelor didactice în utilizarea computerului. eTwinning
reprezintă un exemplu semnificativ pentru ambele tipuri de programe de
elearning, fiind în egală măsură orientat spre promovarea noilor tehnologii,
dezvoltarea competenŃelor de utilizare a tehnologiei, susŃinerea
parteneriatelor şcolare şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

Programele de elearning oferă oportunităŃi de acces la cunoaştere şi formare

pentru multiple categorii de persoane. Legitimarea programelor de elearning
are două dimensiuni, strâns legate de nevoile sociale, economice şi
educaŃionale identificate la nivelul grupului-Ńintă:
i.) ameliorarea eficienŃei sistemului de educaŃie şi formare – la nivelul
organizaŃional-managerial;
ii.) asigurarea accesului şi formarea competenŃelor de utilizare a noilor
tehnologii pentru o cât mai largă categorie de persoane – prin asigurarea
resurselor tehnologice şi accesului la Internet, prin implementarea şi
promovarea unor cursuri de formare în utilizarea computerului, prin

5
 ameliorarea practicii pedagogice prin introducerea inovaŃiilor din
domeniul tehnologic.

I.1. Contextul european al dezvoltării programelor de elearning

Cadrul strategic şi politicile comunitare pentru elearning se legitimează

prin obiectivul strategic al Uniunii Europene, afirmat la Lisabona în martie
2000, de a deveni „cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe
cunoaştere din lume, capabilă de creştere economică sustenabilă, cu locuri
de muncă mai multe şi mai bune, cu o coeziune socială sporită”. Calea de
urmat pentru atingerea acestui obiectiv vizează în special o transformare la
nivelul sistemelor de educaŃie din Europa, pentru a asimila noile
tehnologii, pentru a le utiliza eficient, pentru a creşte accesul la resurse
educaŃionale digitale şi pentru a crea noi medii virtuale de învăŃare.

Planul de acŃiune în domeniul elearning (The eLearning Action Plan.

Designing tomorrow’s education), lansat în martie 2001 printr-un comunicat
al Comisiei ComunităŃii Europene, afirma obiectivul de accelerare a
dezvoltării unei infrastructuri de calitate şi la un cost rezonabil în Uniunea
Europeană, asumându-şi şi obiectivele eEurope.

Prin RezoluŃia asupra eLearning a Consiliului Uniunii Europene din 13 iulie

20011, toate statele membre sunt încurajate:
• să integreze noile tehnologii în educaŃie şi să valorifice potenŃialul
Internet-ului, tehnologiilor multimedia şi mediilor virtuale de învăŃare
pentru stimularea educaŃiei de-a lungul întregii vieŃi şi pentru creşterea
accesului la oportunităŃi de formare;
• să integreze TIC în curriculumul preuniversitar şi în cel de la nivelul
învăŃământului superior;
• să asigure formarea iniŃială şi continuă a cadrelor didactice pentru
utilizarea pedagogică a noilor tehnologii;
• să asigure dotarea cu echipamente şi crearea infrastructurii pentru
educaŃie şi formare, în ritmul cerut de avansul tehnologic, precum şi
asigurarea resurselor umane necesare pentru suport şi servicii de
întreŃinere;
• să încurajeze dezvoltarea materialelor de predare şi învăŃare în format
digital, pentru a asigura calitatea ofertelor educaŃionale online;
• să susŃină dezvoltarea şi adaptarea didacticilor inovative, care
integrează utilizarea noilor tehnologii în cadrul mai larg al abordărilor
cross-curriculare; să susŃină noi abordări şi metode pedagogice care
utilizează TIC, pentru a stimula formarea şi a creşte motivaŃia elevilor
pentru învăŃare;

1
European Commission. Council Resolution of 13 July 2001 on e-Learning. În: Official
Journal of the European Communities, 2001.

6
• să exploateze potenŃialul de comunicare al TIC pentru a încuraja
conştiinŃa apartenenŃei europene, schimburile şi colaborarea la toate
nivelurile educaŃiei, în special în şcoli; să ia în considerare posibilitatea
integrării acestor experienŃe europene în curriculumul formal şi să
susŃină mobilitatea ca dimensiune importantă a sistemului de formare,
dezvoltând noi abilităŃi şi competenŃe cerute de societatea multilingvă şi
multiculturală;
• să susŃină şi să stimuleze cooperarea şi schimbul de informaŃii,
experienŃe şi bune practici, în cadrul comunităŃilor virtuale; să
promoveze noi forme de cooperare între cei care învaŃă şi între
formatori pentru a stimula crearea de reŃele la toate nivelurile în
domeniul multimedia, utilizarea educaŃională a Internet-ului, instruire
asistată de calculator şi elearning;
• să intensifice activităŃile de cercetare în eLearning, în special în
domeniile îmbunătăŃirii performanŃei în învăŃare prin TIC, dezvoltării
unor modele pedagogice specifice, implicaŃiilor predării şi învăŃării
asistate de calculator;
• să încurajeze factorii de decizie să ajungă la nivelul necesar de
înŃelegere a potenŃialului oferit de TIC pentru instruire, cu scopul de a
integra şi a gestiona eficient noile tehnologii.

Acest cadru general, în conjuncŃie cu programele europene de cercetare-

dezvoltare, determină programe comunitare, naŃionale şi locale în domeniul
elearning, care pot viza unul sau mai multe obiective dintre cele enumerate
în RezoluŃie.

Programul eTwinning răspunde obiectivelor majore europene în domeniul

promovării şi valorificării TIC în educaŃie, contribuind la formarea continuă a
cadrelor didactice, prin ateliere de dezvoltare profesională, cursuri online,
materiale didactice şi exemple de utilizare pedagogică a TIC. De asemenea,
facilitează şi stimulează cooperarea dintre şcoli din întreaga Europă,
schimbul de practici şi de resurse educaŃionale.

7
I.2. eTwinning – comunitatea şcolilor din Europa

eTwinning a fost lansat la 14 ianuarie 2005, cu scopul iniŃial de a facilita

parteneriatele între instituŃii de învăŃământ preuniversitar din Europa.
Ulterior, scopurile acŃiunii s-au consolidat, platforma etwinning.net
devenind o comunitate a şcolilor din Europa, reunind peste 75000 de cadre
didactice2.

Începând din octombrie 2007, acŃiunea eTwinning a început să fie derulată şi

în România. Până în decembrie 2009, peste 4000 de cadre didactice din
România din aproximativ 3000 de instituŃii de învăŃământ s-au înscris pe
platforma eTwinning. Numărul proiectelor în care au participat cadrele
didactice din Ńara noastră, într-un interval relativ scurt, a fost de peste
1600.

Scopul principal al acŃiunii eTwinning este acela de a facilita comunicarea şi

colaborarea între şcoli din Ńările membre ale Uniunii Europene, implicând
cadrele didactice şi elevii în activităŃi noi de învăŃare: crearea de diverse
produse educaŃionale care implică utilizarea noilor tehnologii şi în
elaborarea cărora colaborează cu echipe din alte Ńări. Pe termen lung, se
urmăreşte îmbunătăŃirea competenŃelor de utilizare a noilor tehnologii (atât
în cazul cadrelor didactice cât şi în cazul elevilor), îmbunătăŃirea
comunicării în limbi străine (competenŃă de bază în Uniunea Europeană -
comunicarea în cel puŃin două limbi străine), cunoaşterea şi dialogul
intercultural.

Platforma etwinning.net oferă:

• instrumente pedagogice care integrează noile tehnologii în procesul
de învăŃare;
• apropierea de celelalte Ńări participante şi mai buna cunoaştere a
acestora;
• implicarea în activităŃi curriculare comune;
• participarea profesorilor la o reŃea europeană şi oportunităŃi pentru
dezvoltare profesională, prin colaborarea în proiecte internaŃionale
şi prin participarea la seminarii internaŃionale de formare/ schimburi
de experienŃă;
• un cadru atractiv de învăŃare pentru elevi şi pentru profesori;
• recunoaşterea oficială şi o mai mare vizibilitate a activităŃii
participanŃilor la nivel naŃional şi european;
• premii anuale şi certificate naŃionale şi europene de calitate pentru
cele mai bune proiecte.

2
Numărul cadrelor de didactice se modifică permanent, înscrierea de noi membri fiind
posibilă oricând.

8
AcŃiunea eTwinning se adresează:

- personalului didactic şi eTwinning le facilitează accesul la un

didactic auxiliar, mediu virtual de colaborare şi de schimb
personalului de de experienŃă, la parteneriate cu alŃi
management din profesori şi la activităŃi de formare
învăŃământ, formatorilor profesională, alături de colegi din Ńările
europene.

- elevilor Prin participarea la proiecte de eTwinning,

elevii au posibilitatea să comunice cu alŃi
elevi din Ńările participante, să afle
elemente de specific cultural sau de
specific al educaŃiei în Ńările partenere, să
înveŃe utilizând noile tehnologii şi să îşi
perfecŃioneze competenŃele de
comunicare în limbi străine.

- comunităŃilor locale ÎnfrăŃirea online a şcolilor poate fi însoŃită

de înfrăŃirea comunităŃilor. Unele localităŃi
au decis să se „înfrăŃească” şi completeze
comunicarea şi cooperarea online prin alte
proiecte - vizite, activităŃi culturale pentru
adulŃi etc.

9
II. Utilizarea noilor tehnologii pentru educaŃie

ImportanŃa noilor tehnologii pentru educaŃie este larg recunoscută,

devenind, în ultimele decenii, un leit-motiv al discursului despre educaŃie la
toate nivelurile – curriculum şi practica didactică, formarea cadrelor
didactice, dezvoltarea instituŃiilor şcolare, politici educaŃionale sau
administrarea sistemului de învăŃământ.

II.1. Avantaje şi limite ale utilizării noilor tehnologii în educaŃie

ComparaŃiile între mediul de instruire convenŃional sau tradiŃional şi cel în

care se utilizează extensiv noile tehnologii pentru a realiza predarea,
învăŃarea şi/sau evaluarea relevă o serie de diferenŃe căutate în general la
nivelul performanŃelor şcolare, însa descoperite cu precădere la nivelul
motivaŃiei pentru învăŃare, la nivelul metodologiei didactice şi în ceea ce
priveşte climatul clasei. De aceea, se consideră că elearning constituie în
primul rând un răspuns social la cererea crescândă de educaŃie, la nevoia de
diversificare şi sofisticare a ofertelor şi instituŃiilor de formare, pe multiple
planuri: actorii implicaŃi (formatori competenŃi, comunităŃi mixte de
învăŃare etc.), conŃinuturile vehiculate (suporturi şi materiale didactice
diverse, multitudinea de elemente didactice dezvoltate doar pe suport
electronic, programe modulare, o varietate de conŃinuturi adiacente,
complementare, alternative, discipline noi), proceduri de evaluare (teste
adaptive, teste standardizate automatizate cu feedback imediat), proceduri
de management instituŃional (gestionarea elevilor, înscrieri online, selecŃia
şi certificarea elevilor pe bază de portofolii de activitate etc.), activităŃi
extraşcolare (resurse online, activităŃi colaborative la distanŃă, participarea
în comunităŃi online de practică sau în campusuri virtuale etc.).

Atât educaŃia în manieră tradiŃională, cât şi instruirea asistată de calculator

oferă unele oportunităŃi specifice, care nu pot fi transferate. Extensiile
proprii utilizării mediului tehnologic pentru instruire, încă insuficient
explorate şi valorificate, se referă la:
(a) orientarea către cel care învaŃă, prin personalizarea parcursului de
formare (compunerea diferită a obiectelor educaŃionale sau a modulelor de
studiu, în funcŃie de cerinŃele fiecărui beneficiar etc.), prin individualizarea
formării (structurarea non-lineară a informaŃiilor, cu posibilitatea revenirii la
conŃinuturi mai dificile în urma identificării automate a lacunelor), prin
autonomia sporită (eludarea unui ritm impus, independenŃa faŃă de o
locaŃie, seminarii asincrone), prin integrarea testelor adaptive;
(b) resurse distribuite, prin integrarea bibliotecilor electronice şi
materialelor multimedia, prin antrenarea specialiştilor în discuŃiile elevilor;

10
 (c) roluri flexibile, prin balansul continuu al rolului educat-educator în
grupul de învăŃare, prin integrarea lucrului în grup cu studiul individual, prin
restructurarea continuă a echipelor de învăŃare în funcŃie de centrul de
interes cognitiv sau pe criterii de eficienŃă în sarcină.

În mod curent, termenul de elearning este circumscris de o serie de

caracteristici asociate cu parcursurile educaŃionale asistate de tehnologii.
Astfel, dubla determinare pedagogică şi tehnologică poate fi surprinsă în
perechi de aspecte ale demersului educaŃional, respectiv instrumentele care
le susŃin3:

1. IndependenŃă, flexibilitate, obiecte educaŃionale reutilizabile,

autonomie şi auto- medii virtuale de învăŃare (VLE),
determinare în învăŃare, sisteme de management al învăŃării
deschidere, educaŃie la (LMS), sisteme de management al
distanŃă conŃinutului (CMS)
2. Lucru în grup şi în echipă, social networking, reŃele de învăŃare
învăŃare colaborativă asincronă
asistată de calculator, social
elearning
3. (Auto)evaluare şi exersare teste de evaluare pe calculator,
bănci de itemi, analiză automată a
rezultatelor, teste adaptive, analiză
semantică automată a textelor
4. Motivare şi angajament multimedia, realitate virtuală
5. ÎnvăŃare prin descoperire hypermedia, simulări, jocuri
educaŃionale pe calculator
6. Personalizare medii de învăŃare adaptive, sisteme
de formare prin completarea
portofoliului
7. ÎnvăŃare nonformală şi mobile learning, acces de oriunde şi
informală oricând (ubiquitous computing),
forum de discuŃii

Atributele mediului de învăŃare cu ajutorul noilor tehnologii, enumerate mai

sus, nu sunt mai puŃin atribute ale situaŃiilor de instruire tradiŃională, însă,
datorită caracterului de noutate al contextului în care se desfăşoară
instruirea şi datorită potenŃialului noilor tehnologii de a crea un mediu
atractiv şi bogat în resurse, aceste caracteristici capătă noi valenŃe pentru
cei care învaŃă şi constituie nucleul tare al unui program de elearning
eficient. Spre exemplu, caracteristicile unui program de elearning sunt
enumerate de R.C. Clark şi R. Mayer (2003) după cum urmează:

3
Schema a fost adaptată după Cook, J. et alii. The design of learning technologies. În:
Conole, G. & M. Oliver (ed.). Contemporary perspectives in E-learning research.
London: Routledge, 2007.

11
• include conŃinut relevant pentru obiectivele învăŃării;
• face apel la diverse metode de instruire, precum exemplificarea şi
activităŃile practice, pentru a susŃine învăŃarea;
• utilizează elemente multimedia – text, imagini, animaŃie, fişiere audio,
filme – ca suport pentru accesibilizarea conŃinutului şi pentru
diversificarea metodelor de instruire;
• construieşte cunoaştere şi dezvoltă competenŃe în relaŃie directă cu
obiectivele individuale ale celui care învaŃă, constituind o soluŃie pentru
parcursuri de învăŃare personalizate.

Atât datorită specificului noilor tehnologii, cât şi datorită necesităŃii

centrării activităŃilor educative pe dezvoltarea de competenŃe pentru
secolul XXI – comunicare, civism, cooperare, a învăŃa să înveŃi, gândire
critică, competenŃe digitale etc. –, în sistemul de învăŃământ procesul
didactic pune un accent din ce în ce mai mare pe învăŃarea bazată pe
proiect şi pe învăŃarea prin colaborare.

Mai mult, educaŃia formală se deschide către experienŃele de învăŃare

nonformale, tinzând către valorificarea acestora la nivelul achiziŃiilor, la
nivelul creării unui context familiar şi motivant, la nivelul utilizării unor
metode alternative atractive şi la nivelul relaŃiei mai puŃin formalizate între
cadrul didactic şi grupul de învăŃare.

Acesta este contextul favorabil în care oportunităŃile specifice mediului

tehnologizat pot fi exploatate de programe educaŃionale inovative. Odată cu
aspectele favorizante pentru un proces didactic eficient apar însă şi noi
provocări, cu efecte mai puŃin dezirabile, în evitarea cărora primordială ar
trebui să fie formarea pedagogică temeinică şi apelul la experienŃa
didactică.

Riscuri ale utilizării noilor tehnologii în educaŃie

Pe fondul entuziasmului care caracterizează primele etape ale oricărui nou

fenomen, există riscul de a pierde din vedere aspecte cheie privind impactul
real în practica didactică, relevanŃa pentru nevoile şi interesele elevilor sau
utilitatea demersurilor pentru principalii actori şi beneficiari ai sistemului de
învăŃământ. Acest capitol încearcă să aducă în dezbatere atât beneficiile,
cât şi aspectele critice sau neîmplinirile asociate integrării TIC în educaŃie,
în scopul conturării unor soluŃii ameliorative.

Analizând proiectele de colaborare în mediu virtual derulate de cadre

didactice nu numai din România, ci şi din alte Ńări, se poate însă uşor
constata diferenŃa dintre nivelul declarativ şi implicaŃiile concrete la nivelul
activităŃii didactice. Cele mai multe proiecte rămân la un stadiu incipient
de colaborare sau de adaptare a activităŃilor de predare-învăŃare astfel
încât să permită colaborarea între elevi (din aceeaşi clasă sau din clase din

12
Ńări diferite). Colaborarea se reduce la prezentarea şcolilor şi postarea unor
materiale în spaŃiul comun de lucru (twinspace), pe o pagină web sau un
blog. Materialele postate reflectă activitatea cadrelor didactice, rareori pe
cea a elevilor. Însă, în ambele situaŃii materialele tind să fie rezultate ale
unor iniŃiative sau interese individuale şi nu un produs al parteneriatului, al
lucrului în echipă.

Din punct de vedere al activităŃilor propuse în cadrul parteneriatelor, cele

mai multe având în vedere comunicarea prin email, videoconferinŃe,
elaborarea unor prezentări sau a unor albume de fotografii, reviste
electronice, glosare etc. Într-o pondere mai mică apar activităŃi inovatoare
precum: implicarea elevilor din mai multe Ńări în elaborarea împreună a unei
prezentări a Ńărilor lor, pornind de la elemente comune şi elemente
diferenŃiatoare; analiza consecinŃelor deciziilor pe care le adoptăm în viaŃa
de zi-cu-zi şi discutarea lor în grup, luând în calcul şi elemente de specific
cultural; realizarea unor experimente ştiinŃifice şi discutarea observaŃiilor
împreună cu colegi din alte Ńări etc.

Progresul individual al unor cadre didactice este vizibil în timp; dacă primul
proiect nu era propriu-zis colaborativ, următoarele au valorificat experienŃa
şi au diminuat neajunsurile primei etape. În multe cazuri însă, indiferent
dacă un cadru didactic a ajuns să participe la peste 20 de proiecte, acest
progres nu este vizibil. Care este cauza? Pornind de la premisele că există
motivaŃie solidă pentru dezvoltarea profesională proprie şi că activitatea de
colaborare este abordată cu responsabilitate, singura explicaŃie o constituie
insuficienta pregătire pedagogică pentru a integra într-adevăr noile
tehnologii în educaŃie.

Elearning are încă de realizat progrese serioase pentru a depăşi problemele

referitoare la oferirea de suport în învăŃare şi pentru a-şi îmbunătăŃi
calitatea conŃinuturilor şi evaluării4. ActivităŃile de elearning ar trebui să fie
orientate către „a face învăŃarea mai atractivă” în special pentru cei care nu
sunt obişnuiŃi să înveŃe.

II.2. ÎnvăŃarea prin proiecte

Proiectele educaŃionale sau socio-educaŃionale constituie o modalitate

atractivă şi eficientă prin care elevii şi profesorii lucrează împreună,
identifică şi rezolvă probleme, învaŃă aplicând sau utilizând spaŃii din afara
şcolii pentru a realiza aplicaŃii practice. Obiectivele şi amploarea proiectelor
pot fi diferite, însă structura şi etapele parcurse sunt, în general, aceleaşi.
Important este ca proiectele să răspundă nevoilor şcolii, cadrelor didactice

4
Aceto, S. & C. Dondi (ed.). Evolving elearning. HELIOS Yearly Report 2005-2006.
Brussels: Menon Network EEIG, 2006.

13
şi/ sau elevilor, să-şi propună ameliorarea unor aspecte ale vieŃii şcolii, fie
din sfera curriculară, fie extracurriculară.

II.2.1. Ce este un proiect?

Proiectele sunt definite ca un set de acŃiuni planificate pe o durată

determinată de timp care urmăresc atingerea unor obiective. Conform
accepŃiunii Comisiei Europene (1986), proiectul înseamnă “un grup de
activităŃi care trebuie realizate într-o secvenŃă logică, pentru a atinge un set
de obiective prestabilite”.

În sens didactic, proiectul este o metodă de învăŃare. „ÎnvăŃarea bazată pe

proiect este o învăŃare în profunzime în care copiii sunt stăpânii propriei
activităŃi, unde li se oferă libertatea de alegere dintr-o serie de posibilităŃi
stabilite de cadru didactic împreună cu elevii. Acest tip de învăŃare este
proiectată după nevoile şi interesele individuale ale fiecărui elev, fapt destul
de greu de împlinit în toate tipurile de activităŃi din programul şcolar”5.

II.2.2. DistincŃia program - proiect

Proiectul este primul nivel în care se subdivizează un program şi poate

cuprinde, la rândul său, mai multe subproiecte.

Programele şi proiectele au structuri asemănătoare: obiective, grup Ńintă,

resurse, plan de activităŃi, durată de desfăşurare, echipă de lucru. Există
însă şi diferenŃe: resursele alocate unui proiect sunt de regulă, fixe, stabilite
dinainte, iar cele ale programului sunt flexibile, stabilite global; durata
proiectelor este mai mică decât a programelor. Programele sunt un mijloc
de implementare a unei politici, iar proiectele sunt componente ale
programului. Rolul echipei programului este de coordonare şi supervizare, în
timp ce echipa de proiect are rol de implementare.

Proiectele derulate în şcoală sunt o acŃiune de grup, în care sunt implicaŃi

elevi, cadre didactice şi alŃi parteneri din comunitate – părinŃi,
reprezentanŃi ai instituŃiilor din comunitate, persoane interesate de
educaŃie. Succesul proiectului depinde, pe de o parte de claritatea
planificării sale, de relevanŃa sa, iar pe de altă parte, de motivaŃia,
coeziunea şi nivelul de responsabilitate al celor implicaŃi.

II.2.3. Structura unui proiect

5
Chard, Sylvia, Teaching in the Digital Age: Project-Based Learning and Assessment
Videocassette, The George Lucas Foundation, 2002.

14
În general atunci când planificăm un proiect, avem în vedere principalele
sale elemente, pe care le prezentăm în cele ce urmează într-o ordine logică
a proiectării.

Justificarea proiectului: identificarea nevoilor, a problemelor sau a

posibilităŃilor de dezvoltare.

Scopuri şi obiective
Scop: ce îşi propune proiectul, în ansamblu;
Obiective: Ńinte de atins, transpuneri ale scopului în finalităŃi mai
concrete şi posibil de evaluat;
Scopurile şi obiectivele trebuie să fie formulate pe baza nevoilor
identificate, a intereselor elevilor sau nevoilor lor de cunoaştere. De
asemenea, pot fi stabilite pe baza ariilor problematice care necesită
ameliorare.
Obiectivele proiectului nu trebuie să se adreseze tuturor problemelor
sau nevoilor identificate. Este necesară o selecŃie, astfel încât să fie
realiste şi posibil de atins într-un interval rezonabil de timp (de la o
lună la un an şcolar).

Grup-Ńintă: pe cine vizează proiectul sau cui se adresează acŃiunile sale.

Unele proiecte se adresează elevilor, altele cadrelor didactice, iar
altele combină mai multe categorii de grupuri-Ńintă (elevi, cadre
didactice, părinŃi). În funcŃie de grupul-Ńintă, sunt proiectate anumite
activităŃi, sunt angrenate anumite resurse şi realizate parteneriate.

ActivităŃi: seturi de acŃiuni şi operaŃii necesare pentru atingerea

obiectivelor
Obiectivele proiectului se transpun în activităŃi de parcurs; un obiectiv
poate fi realizat prin una sau mai multe activităŃi. ActivităŃile
constituie "miezul" unui proiect, acŃiuni colective care reunesc şi
valorifică potenŃialul fiecărui participant.

Resurse umane, materiale, procedurale şi de timp

De ce avem nevoie pentru a pune în practică proiectul? Cine poate să
se implice, pe a cui expertiză ne bazăm, cine ne poate susŃine, cu alte
cuvinte ce "resurse umane" sunt vizate.
Cum sunt realizate activităŃile, cum sunt rezolvate anumite probleme
sau ce "resurse procedurale" avem?
Similar, luăm în calcul ce resurse materiale sunt necesare: spaŃiu,
materiale, echipamente, fonduri etc., precum şi timpul estimat pentru
fiecare activitate.

Rezultate aşteptate/ produse

Obiectivele proiectului conduc spre anumite rezultate care vor da
măsura succesului obŃinut. Identificarea rezultatelor aşteptate ajută
ulterior la evaluarea proiectului.

15
Evaluare/ autoevaluare
Evaluarea înseamnă aprecierea sistematică a activităŃilor şi
rezultatelor unui proiect, prin raportare la rezultatele aşteptate, în
scopul ameliorării activităŃii pe parcurs sau ulterior.

II.2.4. Structura proiectelor eTwinning

Formularul de proiect eTwinning solicită stabilirea următoarelor informaŃii

despre proiectul pe care îl iniŃiaŃi:
• titlul proiectului;
• rezumatul proiectului (o scurtă descriere);
• limba de lucru a proiectului;
• intervalul de vârstă şi numărul elevilor implicaŃi în proiect;
• temele abordate (conŃinuturi ale învăŃării);
• instrumentele care vor fi utilizate (de ex., conferinŃe audio sau
video, email, clase virtuale, forum, chat etc.);
• obiectivele propuse;
• metodologia – activităŃile şi modul de lucru;
• rezultatele aşteptate (descrise în principal prin produsele
activităŃilor).

Atragem atenŃia în mod special asupra a două aspecte importante, definitorii

pentru proiectarea unor activităŃi de învăŃare, pornind de la premisa că
orice proiect eTwinning trebuie să fie în primul rând o ocazie de învăŃare
pentru elevii implicaŃi. Acestea constau în etapa de elaborare a
obiectivelor şi în etapa de proiectare a activităŃilor.

II.3. Proiectarea situaŃiilor de învăŃare cu suport TIC

Proiectele eTwinning sunt realizate, de regulă, între două şcoli, însă este
posibilă şi implicarea mai multor instituŃii sau cadre didactice partenere. Pot
fi proiecte pe discipline de studiu sau transdisciplinare. De exemplu, pentru
disciplina EducaŃie/Cultură civică, pot fi propuse proiecte privind tradiŃiile
din fiecare Ńară parteneră, rolurile şi responsabilităŃile elevilor în şcolile
partenere, privind formele de organizare a elevilor – de ex., Consiliul
elevilor, elevii făcând prezentări Powerpoint, poze, luând interviuri sau
schimbând impresii prin e-mail cu colegii de la “şcoala geamănă” (şcoala
parteneră). Alte proiecte pot aborda:
- problematica mediului (ex., în ce fel de mediu vrem să trăim, cum
ne ajută natura şi cum o ajutăm noi, care sunt principalele surse de

16
 poluare etc.), a alimentaŃiei (de ex., mâncarea fast-food, chipsurile
etc.), a igienei;
- matematica şi aplicaŃiile sale în viaŃa de zi-cu-zi;
- geografia – locul în care trăim, elemente de geografia mediului,
elemente de geografie economică etc.
- teme cross-curriculare, de ex., tradiŃii, istorie şi interculturalitate,
Uniunea Europeană – instituŃii, roluri, implicaŃii asupra vieŃii
cotidiene etc., stiluri de viaŃă, legende etc.

În galeria de proiecte disponibilă pe situl etwinning.net pot fi găsite

exemple de proiecte pe discipline sau pe teme, în diferite limbi, din diferite
Ńări.

Câteva aspecte creionează profilul unei activităŃi eficiente de instruire

asistată de calculator şi constituie Ńinte de atins sau repere pentru cei care
elaborează proiectul didactic. Acestea marchează în principal diferenŃele
dintre învăŃarea în sistem tradiŃional şi învăŃarea în cadrul unui program de
elearning:
- obiectivele activităŃii de învăŃare şi modalităŃile de evaluare
trebuie descrise foarte clar şi exact;
- motivaŃia (tuturor) participanŃilor trebuie susŃinută prin metode
şi tehnici speciale; încă din faza de proiectare, trebuie
prevăzute modalităŃi specifice de susŃinere a elevilor cu ritmuri
diferite de învăŃare şi de includere a elevilor cu diferite niveluri
de performanŃă;
- trebuie păstrat un ritm constant de învăŃare; trebuie pus accent
pe sarcini suficiente, cu termene limită; pauzele lungi între
activităŃi pot conduce la scăderea motivaŃiei participanŃilor;
- o sesiune de elearning trebuie să fie cât mai interactivă şi să
implice emoŃional cursanŃii;
- suportul în învăŃare şi feedbackul oferit celor care învaŃă trebuie
să fie prompt şi la obiect; cadrul didactic trebuie să
monitorizeze cât mai bine activitatea fiecărui elev şi să-i susŃină
parcursul în direcŃia atingerii obiectivelor, situându-se mereu în
„zona proximei dezvoltări” cognitive şi socio-afective;
- trebuie încurajată şi susŃinută cooperarea între elevi pentru
rezolvarea unor sarcini de lucru în colaborare, pentru realizarea
unor proiecte în echipă etc.;
- elementele noi în parcursul de învăŃare şi modalităŃile inovative
de interacŃiune trebuie introduse treptat şi descrise pe cât
posibil prin apel la experienŃele de învăŃare tradiŃionale,
cunoscute.

17
O posibilă sintaxă de abordare a conŃinutului predării şi învăŃării evidenŃiază
câteva reguli de proiectare6 a situaŃiilor educative eficiente, inclusiv a celor
cu componentă TIC:
• să se urmărească simultan formarea capacităŃilor şi transmiterea de
cunoştinŃe;
• să se faciliteze acŃiuni de structurare independentă a conŃinutului
printr-un efort de acŃiune sinergică a învăŃării dirijate şi nedirijate;
• să se aleagă forme adecvate de punere a problemelor în raport cu
obiectivele prioritare, care să faciliteze manifestarea gândirii
creative, independente;
• să se anticipeze şi să se organizeze prin predare formarea şi
antrenarea unor strategii eficiente de gândire;
• să se organizeze structurile de conŃinut astfel încât să se varieze
nivelurile de activitate mintală;
• să se creeze condiŃii şi elemente pentru o orientare eficientă a
instruirii şi învăŃării;
• să se creeze situaŃii didactice care să permită autocontrolul.

Principalele operaŃii care ghidează proiectarea activităŃii de instruire pot fi

traduse şi aplicate într-un mediu educaŃional cu componentă TIC prin
specificarea particularităŃilor cerute de specificul instruirii. Succint, aceste
operaŃii sunt:
a) stabilirea obiectivelor;
b) elaborarea modalităŃilor finale de evaluare a cunoştinŃelor şi
competenŃelor elevilor;
c) ordonarea pe capitole/ unităŃi de învăŃare a conŃinutului
materialului;
d) specificarea şi detalierea secvenŃelor de studiu şi a
materialelor auxiliare necesare;
e) elaborarea programului sub forma textului, a schemelor
iconice, simbolice sau sub forma suporturilor audiovizuale;
f) implementarea/ derularea programului;
g) evaluarea;
h) reelaborarea programului.

ConstrucŃia situaŃiilor educative – şi în speŃă a celor care includ TIC – se

realizează prin luarea în considerare a următoarelor etape generale
(adaptare după Noveanu, 1974):

stabilirea clară a obiectivelor

(subordonate scopurilor generale/
competenŃelor din programa şcolară)


6
Gunter Clauss, apud Neacşu, Ioan. Instruire şi învăŃare. Bucureşti: ŞtiinŃfică 1990, p. 196-198.

18
  elaborarea instrumentelor de măsură a
nivelului de atingere a obiectivelor


analiza caracteristicilor elevilor pentru
 care se proiectează secvenŃa de
instruire


stabilirea conŃinutului instruirii – a
 temei şi subtemelor, precum şi a
nivelului de complexitate şi de
aprofundare la care vor fi abordate

 stabilirea strategiilor didactice, a
metodelor şi procedeelor de lucru


alegerea şi elaborarea materialelor
 suport şi a scenariului activităŃii de
instruire


 determinarea valorii şi impactului
secvenŃei de instruire desfăşurată


(proceduri de) ameliorare a proiectului
pe baza datelor obŃinute

II.4. Stabilirea obiectivelor operaŃionale

O primă etapă – poate cea mai importantă – în elaborarea proiectelor

educaŃionale asistate de calculator constă în formularea obiectivelor
operaŃionale, acele finalităŃi concrete, exprimate prin comportamente

19
observabile şi măsurabile. Considerând că obiectivele trebuie să descrie cât
mai precis ceea ce ne aşteptăm să se formeze la elevi ca rezultat al
participării acestora la situaŃia de învăŃare creată, definirea lor operaŃională
trebuie să cuprindă:
a.) identificarea (denumirea) comportamentului observabil;
b.) descrierea condiŃiilor în care trebuie să se manifeste
comportamentul respectiv;
c.) criteriile unei performanŃe acceptabile.

Pentru domeniul cognitiv, ierarhia claselor de comportament aşteptat la

finalul sesiunii de instruire vizează, în ordine: cunoaşterea (achiziŃia de
informaŃii), înŃelegerea, aplicarea, analiza, sinteza şi/sau evaluarea, la care
se adaugă (conform taxonomiilor mai noi) crearea.

CD Clase de
comportament,
domeniul cognitiv
CD01 comportament - Presupune evocarea/ reamintirea faptelor
cognitiv – achiziŃie particulare şi generale, a metodelor şi
de informaŃii proceselor, sau evocarea unui model, a unei
structuri sau a unei categorii. În materie de
măsurare a cunoştinŃelor, comportamentul
evocării nu cere decât să provoci reapariŃia
datelor înmagazinate în memorie.
CD02 comportament - Este vorba de nivelul cel mai elementar al
cognitiv – înŃelegerii. Această înŃelegere sau percepere
înŃelegere individuală permite celui ce studiază să
cunoască ceea ce este comunicat fără a stabili
cu necesitate o legătură între acest material şi
un altul sau a-şi da seama de toată
însemnătatea sa.
CD03 comportament Utilizarea reprezentărilor abstracte în cazuri
cognitiv – aplicare particulare şi concrete. Aceste reprezentări
pot lua fie forma unei idei generale, a unor
reguli de a acŃiona conform unui procedeu sau
forma unor metode larg răspândite, fie pe
aceea a unor principii, idei, teorii pe care
trebuie să ni le amintim şi să le aplicăm.
CD04 comportament Separarea elementelor sau părŃilor constitutive
cognitiv – analiză ale unei comunicări în aşa fel încât să se
lămurească ierarhia relativă a ideilor şi (sau) a
raporturilor dintre ideile exprimate.
CD05 comportament Îmbinarea elementelor sau părŃilor în scopul de
cognitiv – sinteză a forma un tot.
Această operaŃie constă în a aşeza şi combina
fragmentele, părŃile, elementele etc. în aşa
fel încât ele să formeze un plan sau o structură

20
 care înainte nu se distingea clar.
CD06 comportament Formularea judecăŃilor asupra valorii
cognitiv – evaluare materialelor şi a metodelor folosite cu un scop
precis. JudecăŃi calitative sau cantitative care
stabilesc până la ce nivel materialul şi
metodele corespund criteriilor. Utilizarea unei
norme de apreciere.

Întrucât operaŃia practică de definire este destul de dificilă – categoriile

comportamentale reprezentând un plan abstract, au fost elaborate variate
instrumente care facilitează procesul de operaŃionalizare. În tabelul de mai
jos redăm verbele care denumesc comportamentele cele mai (susceptibile
de a fi) utilizate pentru fiecare categorie taxonomică, precum şi exemple de
conŃinuturi cu care operează unele discipline.

Nivel AcŃiune ConŃinut

1. Cunoaştere
1.1.1 Cunoaşterea a defini, a distinge, a vocabular, termeni,
terminologiei identifica, a aminti, a terminologie,
recunoaşte semnificaŃie(ii), definiŃie,
1.1.2 Cunoaşterea a aminti, a recunoaşte, a referenŃi, elemente,
faptelor dobândi, a identifica fapte, informaŃii faptice,
particulare surse, nume, date,
evenimente, persoane,
locuri, perioade de timp,
proprietăŃi, exemple,
fenomene
1.2 Cunoaşterea
mijloacelor care
permit utilizarea
datelor
particulare
1.2.1 Cunoaşterea a aminti, a identifica, a formă(e), convenŃii,
convenŃiilor recunoaşte, a dobândi uzanŃe, utilizări, reguli,
1.2.2 Cunoaşterea a aminti, a recunoaşte, a modalităŃi, mijloace,
tendinŃelor şi dobândi a identifica simboluri, reprezentări,
secvenŃelor stil(uri), format(e),
acŃiune(i), proces,
mişcare(ări), continuitate,
dezvoltare(ări), tendinŃă,
secvenŃă(e), cauze,
relaŃie(ii), forŃe, influenŃe
1.2.3 Cunoaşterea a aminti, a recunoaşte, a arie(ii), tip(uri),
clasificărilor şi dobândi a identifica caracteristică(i), clasă(e),
datelor ansamblu(ri), diviziune(i),

21
1.2.4 Cunoaşterea a aminti, a recunoaşte, a
criteriilor dobândi a identifica
1.2.5 Cunoaşterea a aminti, a recunoaşte, a
metodelor dobândi a identifica
1.3 Cunoaşterea a aminti, a recunoaşte, a
reprezentărilor dobândi a identifica
abstracte
1.3.1 Cunoaşterea
principiilor şi
legilor
1.3.2 Cunoaşterea a aminti, a recunoaşte, a
teoriilor dobândi a identifica
2. ÎnŃelegerea
2.1 Transpunere a traduce, a transforma,
a exprima prin propriile
cuvinte, a ilustra, a
pregăti, a citi, a
reprezenta, a schimba, a
scrie din nou, a redefini
2.2 Interpretare a interpreta, a
reorganiza, a rearanja, a
diferenŃia, a distinge, a
face, a stabili, a explica,
a demonstra
2.3 Extrapolare a estima, a induce, a
conchide, a prevedea, a
diferenŃia, a determina,
a extinde, a interpola, a
extrapola, a completa, a
stabili
3. Aplicare a aplica, a generaliza, a
stabili legături, a alege, a
dezvolta, a organiza, a
utiliza, a se servi de, a
transfera, a restructura,
a clasifica
4. Analiză
4.1 Căutarea a distinge, a detecta, a
elementelor identifica, a clasifica, a
discrimina, a recunoaşte,
a categorisi, a deduce
22
aranjare(ări),
clasificare(ări), categorii,
criterii, baze, elemente
metode, tehnici, abordări,
utilizări, procedee,
tratamente
principiu(ii), lege(i),
propoziŃie(ii),
teorii, baze, interrelaŃii
structură(i),
organizare(ări),
formulare(ări)
semnificaŃie(ii),
exemplu(e), definiŃii,
abstracŃii, reprezentări,
cuvinte, fraze
pertinenŃă, relaŃii, fapte
esenŃiale, aspecte,
punct(e) de vedere nou(i),
caracterizări, concluzii,
metode, teorii, abstracŃii
consecinŃe, implicaŃii,
concluzii, factori,
ramificaŃii, semnificaŃii,
efecte, probabilităŃi
principii, legi, concluzii,
efecte, metoda teorii,
abstracŃii situaŃii,
generalizări, procese,
fenomene, procedee
elemente, ipoteză(e),
concluzii, supoziŃii,
enunŃuri (de fapte),
enunŃuri (de intenŃii),
argumente, particularităŃi
4.2 Căutarea a analiza, a contrasta, a relaŃii, interrelaŃii,
relaŃiilor compara, a distinge, a pertinenŃă, temă,
deduce evidenŃă, argumente,
cauză(e), efect(e),
consistenŃă(e), părŃi, idei,
căi indirecte
4.3 Căutarea a analiza, a distinge, a forma(e), patern(uri),
principiilor de detecta, a deduce scop(uri), punct(e) de
organizare vedere, tehnici, mijloc
indirect, structură(i),
temă(e), aranjament(e),
organizare
5. Sinteză
5.1 Crearea unei a scrie, a povesti, a structură(i), model(e),
opere personale relata, a produce, a produs(e), performanŃă(e),
constitui, a transmite, a lucrare(ări), comunicări,
crea, a modifica, a efort(uri), fapte specifice,
documenta compunere(i)
5.2 Elaborarea a propune, a planifica, a plan(uri), obiective,
unui plan de produce, a proiecta, a specificare(ări), fapte
acŃiune modifica, a specifica schematice, operaŃii,
modalitate(ăŃi), soluŃie(i),
mijloace
5.3 Derivarea unor a produce, a deriva, a fenomene, taxonomii,
relaŃii abstracte dezvolta, a combina, a concept(e), schemă(e),
organiza, a sintetiza, a teorii, relaŃii, abstracŃii,
clasifica, a deduce, a generalizări, ipoteză(e),
formula, a modifica percepŃii, modalităŃi,
descoperire
6. Evaluare
6.1 Critică internă a judeca, a argumenta, a exactitate(ăŃi),
valida, a evalua, a decide pertinenŃă(e), erori,
veracitate, lacune,
sofisme, precizie, grad de
exactitate
6.2 Critică a judeca, a argumenta, a eficienŃă, scopuri,
externă considera, a compara, a mijloace, economie(i),
contrasta, a standardiza, utilizate, alternative,
a evalua planuri de acŃiune,
standarde, teorii,
generalizări

Exemplificăm aplicarea regulilor de elaborare a obiectivelor operaŃionale în

cadrul proiectelor didactice prin apelul la un proiect eTwinning: "Mythes,
légendes et contes de feés - moyens d'enrichir le langage des jeunes et la
connaissance de l'autre", elaborat de prof. Carmen Lozonschi de la Grupul
Şcolar "Vasile Sav" din Roman:

23
Obiectivele proiectului:

Motivarea adolescenŃilor pentru însuşirea unui vocabular de bază
într-o limbă străină de circulaŃie restrânsă (cehă, română si/ sau
poloneză);

Valorificarea cunoştinŃelor dintr-o limbă străină studiată în cele trei
Ńări partenere (franceza);

Valorificarea trăsăturilor fundamentale celor trei culturi şi
împărtăşirea valorilor universale identificate;

Dezvoltarea capacităŃii elevilor de receptare şi de apreciere a
propriei culturi şi a altor culturi;

Valorificarea laturii ludice a activităŃilor şi a resurselor artei
dramatice pentru a dezvolta capacităŃi de exprimare lingvistică şi
corporală;

Dezvoltarea capacităŃilor de utilizare a TIC ale elevilor prin
antrenarea lor în utilizarea noilor tehnologii pentru realizarea
activităŃilor de schimb de idei şi resurse;

Furnizarea de noi resurse pedagogice cadrelor didactice;

Realizarea unei mini-antologii de basme europene prin colaborare cu
instituŃii şcolare din alte Ńări.

Obiective operaŃionale. La finalul unităŃii de învăŃare, elevii vor fi capabili:

să utilizeze câteva formule uzuale pentru a putea începe o
conversaŃie în limba partenerilor, atingând astfel nivelul A1
(utilizator elementar);

să susŃină o conversaŃie în limba franceză cu elevi din alte Ńări,
astfel încât să se atingă nivelele de competenŃă B1/ B2 (utilizator
independent, după criteriile de competenŃă ale Cadrului European
comun de referinŃă pentru limbile străine);

să redacteze fără ajutor o piesă dramatică şi un jurnal de
documentare;

să identifice elementele structurale ale textului literar (temă,
subiect, mesaj, personaj, cadrul acŃiunii) în vederea realizării unui
studiu comparativ;

să redacteze texte funcŃionale (corespondenŃă şcolară dirijată)
variate mai complexe, structurate şi cu folosirea de conectori;

să participe la interpretarea unui spectacol de teatru prin
demonstrarea unor abilităŃi de joc de rol;

să proiecteze un spectacol de teatru şcolar prin utilizarea adecvată
a accesoriilor (decoruri, costume, machiaj), sunetului, tehnicilor
teatrale (gesturi, mimică, timbrul vocii, poziŃia personajelor pe
scenă, intrările şi ieşirile din scenă);

să utilizeze fără ajutor instrumentele informatice pentru a purta o
conversaŃie la distanŃă în scris şi pentru a edita imagini, texte,
pagini web;

să interpreteze corect elementele culturale din diferite Ńări prin
decodarea semnificaŃiilor acestora şi explicarea similitudinilor şi
diferenŃelor culturale, religioase şi sociale.

24
II.5. Metodologia proiectului

În momentul elaborării unui proiect, după stabilirea obiectivelor urmează

etapa de planificare a activităŃilor. Cadrul didactic trebuie să răspundă la
întrebarea prin ce activităŃi, metode şi cu ce mijloace pot fi atinse
obiectivele propuse? Fiind un proiect în parteneriat, calendarul este foarte
important. În acest fel, fiecare partener va cunoaşte perioadele dedicate
anumitor activităŃi, termenele de predare a unor produse, timpul stabilit
pentru comunicări directe (de ex., chat, videoconferinŃe).

Tot în această etapă, vom reflecta asupra echipei de proiect şi asupra

împărŃirii responsabilităŃilor. Este vorba despre echipa nucleu a proiectului -
reprezentanŃii şcolilor partenere – şi despre echipe locale, la nivelul fiecărei
şcoli participante.

SelecŃia activităŃilor va lua în calcul: potenŃialul lor de a duce la îndeplinirea

obiectivelor, implicarea cât mai multor participanŃi, cuprinderea grupului
Ńintă, resursele implicate, riscurile posibile în realizarea lor, potenŃialul de
impact etc.

Planificarea resurselor este foarte importantă pentru derularea unui proiect

până la capăt şi cu succes. Pentru aceasta, sunt necesari următorii paşi:
- identificarea resurselor necesare;
- inventarierea resurselor disponibile;
- compararea resurselor necesare cu cele disponibile şi
identificarea posibilităŃilor de echilibrare a raportului necesar-
disponibil (de unde şi cum vor fi completate resursele; cum pot
fi ajustate obiectivele şi activităŃile în vederea proiectării unui
demers realist);
- acoperirea necesarului de resurse sau reajustarea proiectului în
funcŃie de resurse.

Etapa de implementare/ derulare propriu-zisă a proiectului este etapa cea

mai consistentă în ciclul de viaŃă al unui proiect. În cadrul acestei etape,
elevii au posibilitatea să înveŃe ce înseamnă să aplici un plan stabilit, să
colaborezi cu ceilalŃi pentru a-l duce la bun sfârşit, să te confrunŃi cu situaŃii
neprevăzute, să negociezi, să iei decizii în momente importante etc.

Pe durata implementării se realizează şi evaluarea continuă, adică se culeg

informaŃii despre mersul proiectului, despre eventualele probleme sau
întârzieri ale activităŃilor, astfel încât activitatea echipei de proiect să se
adapteze situaŃiilor concrete identificate. În acest scop, discuŃiile formale
sau informale între membrii echipei, consultarea cu cei implicaŃi, sesiunile
de feedback, jurnalul sau alte metode sunt foarte utile şi uşor de realizat.

Pentru încheierea proiectului, planificăm o evaluare de final sau sumativă,

care ne va ajuta să vedem în ce măsură ne-am atins obiectivele, în ce

25
măsură s-au obŃinut rezultatele aşteptate, care sunt efectele (inclusiv cele
neanticipate), care este nivelul de satisfacŃie al participanŃilor la proiect.
Metode utile de culegere de informaŃii: interviul individual sau de grup,
chestionarul, jurnalul proiectului etc.

Chestionarul: o tehnică şi, corespunzător, un instrument de

culegere de informaŃii, constând într-un ansamblu de întrebări
scrise şi, eventual, imagini grafice.
Reguli de bază pentru formularea întrebărilor într-un chestionar:
- întrebări clare şi concise, corecte gramatical, fără înflorituri
stilistice;
- pe cât posibil se evită negaŃia şi, mai ales, dubla negaŃie;
- întrebările trebuie să fie legate de context (nu foarte
generale);
- să vizeze o singură problemă şi să evite interogaŃiile multiple;
- să evite încărcătura emoŃională sau agresivă.
Rezultatele chestionarelor se centralizează şi se prelucrează
statistic. Ele pot fi completate cu date mai nuanŃate, obŃinute
prin alte tehnici – interviu, observarea comportamentului
participanŃilor etc.

Interviul individual şi de grup: tehnică de obŃinere a unor

informaŃii verbale de la diferite persoane sau grupuri, prin
întrebări şi răspunsuri. Porneşte de la prezumŃia că există o
corelaŃie pozitivă cât mai mare între ceea ce se declară şi ceea
ce este/ există/ se întâmplă în realitate. Presupune elaborarea
unui ghid de interviu, atunci când interviul este structurat,
dirijat sau semi-structurat/ dirijat.

Portofoliul: instrument complex de evaluare prin care se

prezintă activităŃile şi rezultatele/ produsele proiectului pe
etape sau pe toată durata sa.

Fiecare proiect este o experienŃă de

Important! învăŃare. În acest sens, asiguraŃi-vă că
atât profesorii, cât şi elevii
reflectează asupra experienŃei parcurse şi a "lecŃiilor învăŃate".
PuteŃi organiza activităŃi în care participanŃii să împărtăşească
satisfacŃia rezultatelor obŃinute şi a lucrului în echipă.

26
III. ÎnvăŃarea în comunităŃi virtuale

Moto:
„…(cu toŃii suntem) membri ai mai multor comunităŃi – de
natură socială, religioasă, etnică, politică, de loc de muncă sau
asociaŃii profesionale … Acestea se suprapun şi condiŃionează
reciproc, fiind esenŃiale pentru a sprijini existenŃa umană şi
libertatea individuală … dar în acelaşi timp, acestea nu pot
supravieŃui dacă membrii care le compun nu îşi dedică o parte
din atenŃia, energia şi resursele lor în proiecte comune. …
Urmărirea exclusivă a interesului personal erodează reŃeaua
mediilor sociale de care depindem şi compromite posibilitatea
de autoguvernare democratică. De aceea, drepturile individului
nu pot fi păstrate fără o perspectivă comunitariană care să
recunoască atât demnitatea umană individuală, cât şi
dimensiunea socială a existenŃei umane”. Amitai Etzioni (1993)

În contextul utilizării tot mai ample a calculatorului în toate domeniile

vieŃii, comunităŃile virtuale încep să cunoască noi forme şi o dezvoltare
deosebită prin transcenderea distanŃei de timp şi spaŃiu cu ajutorul
tehnologiei. În mod firesc, şi în domeniul educaŃiei se vorbeşte tot mai
pregnant de noul fenomen social, cu potenŃial şi probleme specifice numit:
comunităŃi virtuale de învăŃare (CVI).

Tehnologia existentă impune o regândire a modului în care sunt înŃelese

educaŃia şi învăŃarea, dar pe lângă factorul tehnologic, apariŃia CVI este
determinată şi de premise de natură socială, educaŃională, economică şi
politică. Autorii americani Brown & Gray (1995) vorbesc de o trecere de la
realitatea virtuală bipolară presupusă de interacŃiunea om-calculator la cea
a realităŃii virtuale sociale a colaborării.

Societatea cunoaşterii modifică în mod esenŃial modul în care i se cere

individului să înveŃe şi să muncească, punând accent mai degrabă pe
capacitatea de interpretare a informaŃiilor, decât pe cunoaşterea lor. Nu în
ultimul rând imperativul democratizării societăŃii, al libertăŃii de acces şi de
exprimare îşi găsesc noi valenŃe în comunităŃile virtuale de învăŃare.

Utilizarea tehnologiei pentru

Important!
facilitarea învăŃării prin comunităŃi
virtuale, trebuie să aibă în vedere
concepŃia pedagogică asupra învăŃării identificând tehnologia
potrivită pentru a favoriza aplicarea anumitor idei pedagogice.

27
 Simpla utilizare a comunicării mediate de calculator nu
garantează cu nimic efecte educaŃionale dezirabile la elevi.

Cultivarea CVI în cadrul sau în completarea activităŃilor formale de învăŃare

răspunde exigenŃelor învăŃământului liceal, care acordă prioritate
intereselor elevilor, implicării directe şi permanente a acestora în
construirea propriului traseu de învăŃare, rolului profesorului de organizator
şi moderator al experienŃelor de învăŃare, implicării liceului în viaŃa
comunităŃii locale7.

În ceea ce priveşte învăŃarea, se urmăreşte: „formarea capacităŃii de a

reflecta asupra lumii, de a formula şi rezolva probleme pe baza relaŃionării
cunoştinŃelor din diferite domenii, valorizarea propriilor experienŃe,
dezvoltarea capacităŃii de integrare activă în grupuri socio-culturale diferite,
dezvoltarea competenŃelor funcŃionale esenŃiale pentru reuşita socială:
comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea
contextuală a unor informaŃii complexe, cultivarea expresivităŃii şi a
sensibilităŃii, în scopul împlinirii personale şi a promovării unei vieŃi de
calitate şi formarea autonomiei morale”8.

III.1. Precizări conceptuale

Termenul de comunitate virtuală de învăŃare apare la intersecŃia a trei

concepte: comunitate, spaŃiu virtual şi procese de învăŃare, reunind
caracteristicile specifice ale acestora.

Comunitate
int

er

ac
CVI

SpaŃiu virtual ÎnvăŃare

7
Noul curriculum naŃional. Cadru de referinŃă, MEN, CNC, 1998
8
idem

28
În cadrul unei CVI, elevii dobândesc prin colaborare o “înŃelegere comună şi
asumată a evenimentelor, conferind o direcŃie previzibilă de acŃiune pentru
abordarea unor astfel de evenimente în viitor” (Sharp, 1997). â

ComunităŃile virtuale s-au dezvoltat rapid deoarece reprezintă o formă mai

flexibilă de învăŃare în situaŃiile în care transferul cunoaşterii este
obstrucŃionat de factori precum:
- inabilitatea de a recunoaşte şi articula competenŃe dobândite şi înalt
intuitive sau cunoaşterea tacită;
- distanŃa geografică;
- lipsa de identităŃi sociale comune;
- limbajul; domeniile de expertiză;
- diferenŃe între generaŃii;
- utilizarea reprezentărilor vizuale pentru transferul cunoaşterii;
- dificultăŃi în acceptarea unor teze sau norme culturale;
- experienŃa anterioară;
- cultură organizaŃională refractară la împărtăşirea cunoaşterii;
- lipsa de motivaŃie.

Tabelele următoare ajută la diferenŃierea şi înŃelegerea mai bună a unor

termeni care sunt adesea folosiŃi cu înŃelesuri asemănătoare CVI.

29

ComunităŃile închise -
definite de cultura unei
organizaŃii şi de un set de
valori ce limitează gama de
flexibilitate strategică. O
comunitate de învăŃare
este deschisă permiŃând
elevilor şi educatorilor să
valorifice orice
oportunitate de învăŃare,
inclusiv interacŃiunea cu
alŃi elevi, profesori sau
persoane reprezentative
dintr-un domeniu, aflate în
afara limitelor tradiŃionale
ale şcolii.
ComunităŃile de practică -
desemnează grupuri mici de
persoane care au un
domeniu comun de interes,
interacŃionează în mod
regulat pentru a-şi împăr-
tăşi experienŃa şi sunt
orientate spre rezolvarea
problemelor practice
curente cu care se confrun-
tă membrii lor. Comunită-
Ńile de învăŃare sunt văzute
ca nişte comunităŃi de
practică, a căror activitate
este învăŃarea însăşi.
Astfel, comunităŃile de
învăŃare sunt definite ca
grupuri de “indivizi
autonomi, independenŃi,
angajaŃi prin influenŃare
reciprocă într-un proces de
învăŃare".
9
John Seely Brown şi Paul Duguit, 2000
30
Echipe de lucru –
sunt stabilite şi răspund ReŃelele de cunoaştere –
pe cale ierarhică, reŃele informale de
urmăresc obiective profesionişti care
stabilite de persoane organizează domenii ale
din exterior, rolurile şi cunoaşterii, împărtăşesc
relaŃiile formale sunt un sentiment de
desemnate din exterior. comunitate, au o întindere
ComunităŃile de globală, sunt responsabili
învăŃare se formează faŃă de starea şi evoluŃia
pornind de la unui domeniu al
activitatea curentă, cunoaşterii, convin asupra
decurg din unui set de reguli pentru
interacŃiunile dintre organizarea cunoştinŃelor,
membri cu niveluri asigură oportunităŃi de
diferite de expertiză, împărtăşire a cunoaşterii
îşi dezvoltă propriile tacite între membri,
procese şi îşi stabilesc utilizează aplicaŃii
legitimitatea prin software de management
interacŃiuni legate de al capitalului intelectual
practica lor curentă. pentru proiecte comune.
ReŃelele de practică –
cunoscute şi sub
denumirea de comunităŃi
de practică, reŃele
electronice de
practică/comunităŃi
virtuale/comunităŃi
electronice se referă la
ComunităŃile virtuale
acele reŃele sociale
de învăŃare
informale care facilitează
învăŃarea şi schimbul de
nu trebuie confundate
cunoştinŃe între indivizi şi
cu:
care realizează diferite
sarcini practice, relaŃiile
decurgând din
interacŃiunile indivizilor şi
nu din interese comune9.
O comunitate denotă o
relaŃie socială mai
puternică şi mai stabilă.
 ComunităŃile de interes –
ComunităŃile virtuale - sunt comunităŃi care se
regăsite în literatură de limitează la schimbul de
specialitate şi sub idei despre un domeniu
ComunităŃile de
denumirile de comunităŃi sau despre o pasiune
învăŃare - grupuri de
on-line10, comunităŃi comună declarată.
indivizi legaŃi între ei
mediate de calculator11, Comunitatea poate fi
de o dorinŃă naturală
comunităŃi electronice12 foarte unită pe această
de a fi împreună şi de
sau comunităŃi direcŃie, iar participarea
un set de idei şi idealuri
distribuite13, sunt acele angajantă şi recreativă,
comune14.
tipuri de comunităŃi de membrii revenind frecvent
practică ce utilizează în spaŃiul comun şi
comunicarea mediată de rămânând activi pentru
calculator (CMC). perioade mari de timp.

III.2. PotenŃialul de învăŃare al comunităŃilor virtuale

PosibilităŃile de facilitare a învăŃării oferite de noile medii virtuale rămân

controversate la nivelul dezbaterilor teoretice. Astfel, unii cercetători scot
în evidenŃă posibilitatea sporită a elevului de comunicare, de descoperire,
de exprimare, de construire a propriei cunoaşteri prin angajarea activă în
comunitatea de care aparŃine, în timp ce alŃi autori pun în discuŃie toate
aceste potenŃiale avantaje considerând mai degrabă riscul elevului de a se
rătăci în „jungla reŃelelor de calculatoare”, de a se confrunta cu influenŃele
negative inerente unui mediu public şi necenzurat. Mai mult aceşti autori
pun în discuŃie însăşi ideea de comunitate, în condiŃiile în care elevul
interacŃionează de fapt cu o maşină care mai degrabă îl îndepărtează de
realitatea socială şi îi răpeşte posibilitatea de a comunica deplin cu colegii
lui, în mod direct.

În acest context, educatorul trebuie să înŃeleagă avantajele şi limitele CVI,

să evalueze propriile necesităŃi didactice şi să găsească modalităŃi optime de
valorificare. Pentru a facilita analiza potenŃialelor avantaje sau riscuri
implicate de comunităŃile virtuale de învăŃare în raport cu elevii, tabelul
următor prezintă o sinteză a acestora.

10
Cothrel & Williams, 1999
11
Etzioni & Etzioni, 1999
12
Wasko & Faraj, 2000
13
Wenger et al., 2002
14
Storck & Hill, apud Lesser & Storck, 2003

31
 ComunităŃi virtuale de învăŃare

Avantaje Dezavantaje

- comunităŃile de învăŃare răspund - utilizarea inadecvată a computerului

unor nevoi individuale:
• multiculturalitate,
• pluralism,
• diversitate,
• adecvarea la specificul cultural,
• comunicarea la distanŃă între
persoane cu interese comune,
• adaptare la societatea şi
economia cunoaşterii;
- CVI permite transferul cunoaşterii
implicite. Prin relaŃiile informale
dintre membri, comunităŃile permit,
pe de o parte, o învăŃare sporită şi
permanentă, iar pe de altă parte, o
stăpânire şi dezvoltare superioară a
cunoştinŃelor;
- CVI reprezintă un răspuns viabil
pentru abordările socio-
constructiviste în învăŃare, predare şi
evaluare, putând completa procesul
educaŃional cu elementele necesare
unei activităŃi de învăŃare
semnificative, eficiente şi eficace;
- organizarea activităŃilor de învăŃare
în cadrul CVI încurajează implicarea
elevului, favorizează creşterea
nivelului motivaŃional al acestuia şi
în special a celei intrinseci, centrată
pe dezvoltarea de cunoştinŃe solide
pe termen lung;
- „Internetul determină schimbarea
naturii interacŃiunilor,
reconfigurarea spaŃiului social”15;
poate izola elevul, (singurele)
„configuraŃii sociale permise de
calculator pentru învăŃare fiind:
învăŃarea cu, la, pe lângă şi prin
calculator”19; în acest sens, există riscul
ca o exacerbare a utilizării mediilor
virtuale să afecteze negativ abilităŃile
sociale şi cele de comunicare orală,
scrisă sau de gestiune a mediilor
tradiŃionale de informare;
- tehnologia poate facilita o învăŃare
autonomă, „dar mai degrabă individuală
decât prin cooperare”, fapt care
contrazice însăşi ideea de comunitate20;
- cunoaşterea transmisă prin succesiuni
de emailuri se pierde odată cu încetarea
acestor schimburi în cazul în care nu se
folosesc forumuri de discuŃii21;
- dacă aplicaŃia software permite doar
afişarea în ordine cronologică a
succesiunii de mesaje, atunci regăsirea
ulterioară a soluŃiilor vechi la probleme
similare este anevoioasă;
- indivizii din exterior interesaŃi sau care
întâmpină probleme noi nu au
cunoştinŃă despre comunităŃile adhoc şi
nu pot beneficia de expertiza acestora;
- atunci când un membru părăseşte
comunitatea, cunoştinŃele personale
acumulate din experienŃă nu vor mai fi
disponibile celorlalŃi;
- plecarea unor membri afectează

15
Stone, 1992, apud Heckscher, 1994
16
Heckscher, 1994
17
Palloff şi Pratt, 1999
18
Brown & Gray, 1995; Jones apud Grainne, 2007
19
Crook, 1994, apud Grainne et al., 2007
20
Thomson, 1998, apud Grainne et al., 2007
21
Burk, 2000

32
calculatorul are potenŃialul de a
revoluŃiona însăşi natura învăŃării,
devenind un veritabil mediu de
manifestare şi de comunicare;
- utilizată ca instrument de
comunicare, “tehnologia oferă
oportunităŃi pentru extinderea
procesului învăŃării dincolo de
limitele unei săli de clasă, localitate
sau Ńară, favorizând dezvoltarea unei
bogate game de comunităŃi de
învăŃare formale sau informale”16;
- sprijină şi încurajează achiziŃia de
cunoştinŃe17: motivează elevii pentru
învăŃarea împreună; readuce
pasiunea pentru explorarea de noi
domenii în procesul educaŃiei;
promovează învăŃarea prin
colaborare creând o adevărată stare
de sinergie; rezultatul final al
cunoştinŃelor acumulate şi
împărtăşite este mult superior faŃă
de implicarea independentă,
individuală cu materialul de studiu;
- puterea unei comunităŃi de învăŃare
este superioară întrucât sprijină
creşterea şi dezvoltarea atât
intelectuală, cât şi personală a
membrilor săi;
- învăŃarea are, pe lângă latura
individuală evidentă, şi o importantă
componentă socială; noile tehnologii
permit şi dezvoltarea de comunităŃi
virtuale de învăŃare în care elevii pot
accesa comunităŃi de experŃi din
afara şcolii18.
22
Kaye, 1992, apud Grainne et al., 2007
23
Jones ,2007, apud Grainne et al., 2007
24
Kreuger, 1989, apud Grainne et al., 2007
25
idem
26
Welmann 2003
reŃelele informale, determinând
dispariŃia vechilor canale prin care
comunicau membrii când întâmpinau o
problemă;
- spre deosebire de locul de muncă unde
este încurajată învăŃarea prin
colaborare, învăŃământul se bazează
preponderent pe „recunoaşterea
performanŃelor individuale în cadrul
unui mediu competitiv, iar colaborarea
între elevi este uneori etichetată ca
trişare”22. Procesul educaŃiei a fost
văzut mai degrabă ca o „încurajare la
izolarea elevului”23, sau ceea ce învaŃă
elevul este „pasivitatea şi alienarea de
sine şi faŃă de alŃii, iar cele mai
fructuoase relaŃii cu oamenii vor fi la fel
de pasive şi impersonale ca şi
interacŃiunea solitară cu computerul”24;
- în plus, procesul evaluării se bazează
pe note individuale, iar „colaborarea
poate fi privită de elevii care se
centrează pe note ca neproductivă,
chiar ameninŃătoare pentru cei cu
performanŃe sau ca pe o povară
inutilă”25;
- utilizarea CVI în educaŃie ridică
serioase probleme de ordin etic ce Ńin
de barierele de acces pentru cei care nu
dispun de echipamentul, cunoştinŃele şi
abilităŃile necesare, conducând la
accentuarea diviziunii digitale; la
acestea se adaugă bariere afective
precum percepŃiile despre tehnologie,
anxietăŃi despre utilizarea acesteia;
- învăŃarea prin colaborare vine în
contradicŃie cu tendinŃa recentă către
individualismul în reŃea26.
33
ComunităŃile online de învăŃare au potenŃialul de a dezvolta la elevi o serie
de abilităŃi specifice27: comunicare, discuŃii de grup, împărtăşirea
informaŃiilor, compararea/ construirea/ organizarea informaŃiilor, schimbul
de experienŃe, realizarea de publicaŃii/ lecŃii/ vizite virtuale, rezolvarea în
comun sau individuală de probleme, feedback între colegi, simulare,
mentorat.

Principalele probleme ale mediilor virtuale de învăŃare identificate de

Palloff şi Pratt (1999) sunt cele legate de: cunoaşterea nivelului de implicare
în studiul disciplinei, contorizarea frecvenŃei şi a participării, cunoaşterea
dificultăŃilor sau a diverselor motive din pricina cărora ar putea fi distras
elevul, identificarea stărilor afective în textele editate de elevi, strategiile
optime de intervenŃie pentru elevii care nu participă activ, recunoaşterea şi
soluŃionarea dezacordurilor şi conflictelor.

III.3. ÎnvăŃare prin colaborare vs. învăŃarea prin cooperare

Deşi activitatea de învăŃare prin colaborare reprezintă un proces dezirabil,

organizarea acesteia ridică o serie de probleme. Abilitatea şi disponibilitatea
de colaborare a elevilor este condiŃionată de factori de personalitate şi
culturali. Un elev cu temperament sangvin se va angaja în mod diferit într-o
sarcină de grup decât unul cu temperament melancolic, iar un elev crescut
în spiritul individualismului şi al competiŃiei se va implica diferit într-o
sarcină colectivă faŃă de unul care valorizează colaborarea şi interesul
grupului social.

Beneficiile învăŃării prin colaborare se pot clasifica în trei categorii28:

academice - promovarea gândirii critice;

- implicarea elevilor în procesele de învăŃare;
- îmbunătăŃirea rezultatelor clasei;
- implicarea în tehnici adecvate de rezolvarea
problemelor;
sociale - dezvoltarea unor sisteme de sprijin social pentru elevi;
- construirea unei diversităŃi a înŃelegerii şi stabilirea
unei atmosfere pozitive pentru modelarea şi
practicarea cooperării;
psihologice - o mai bună imagine de sine a studentului;
- dezvoltarea unor atitudini pozitive faŃă de profesor.

27
Noveanu, 2005
28
Roberts, 2005, apud, Grainne, 2007

34
Pentru a asigura o activitate eficientă de învăŃare prin colaborare în cadrul
comunităŃilor virtuale, profesorul trebuie să se asigure că mediul virtual ales
permite:
- negocierea – pentru a da posibilitatea elevilor să ajungă la un acord
asupra temelor dezbătute, asupra obiectivelor şi modului de
interacŃiune; soluŃiile tehnice alese şi setarea acestora trebuie să
permită acces deschis şi nerestricŃionat pe baza intereselor şi nevoilor
individuale;
- intimitatea - membrii unei comunităŃi pot selecta un nivel adecvat de
intimitate (care poate varia de la opŃiunea anonimităŃii, în comunităŃile
mai puŃin coezive la o implicare deplină şi responsabilă);
- implicarea în activităŃi - este influenŃă de relevanŃa identităŃii
comunităŃii pentru individ şi de existenŃa unor valori comune; implicarea
influenŃează calitatea rezultatelor colective, menŃinerea participării
membrilor şi puterea comunităŃii;
- angajarea - se referă la gradul în care elevii se înscriu în interacŃiuni
imediate, efervescente, dezvoltând o comunicare semnificativă.

Pentru promovarea cooperării între elevi, se pot adopta următoarele opŃiuni

strategice (IFTF, 2005):
- angajarea elevilor în dezvoltarea de reguli care să se potrivească
culturii, obiectivelor şi instrumentelor proprii;
- descoperirea modalităŃilor de recunoaştere a resurselor invizibile sau
neînregistrate;
- identificarea unor praguri cheie pentru obŃinerea performanŃei;
- urmărirea şi alimentarea unor bucle de feedback emergente şi diverse;
- căutarea de modalităŃi de convertire a cunoaşterii prezente în memorie
de lungă durată;
- sprijinirea unei identităŃi participative.

ÎnvăŃarea prin colaborare dovedeşte o influenŃă pozitivă asupra unor

variabile noncognitive29 precum: imaginea de sine a studentului, ajutorul din
partea colegilor pentru realizarea sarcinii, internalizarea controlului, timpul
necesar pentru realizarea unei sarcini, agrearea clasei şi a colegilor de clasă,
cooperarea.

În ceea ce priveşte performanŃele învăŃării se constată că în situaŃiile de

învăŃare prin cooperare acestea sunt, în general, superioare faŃă de cele de
competiŃie sau de învăŃare individuală, întrucât „efortul de cooperare
conduce la o utilizare mai frecventă a strategiilor superioare de raŃionare, la
procese mai complexe şi fenomene de inducŃie colectivă mai frecvente, cât
şi la transferul de la grup la individ al cunoaşterii”30.

29
Slavin, 1990, apud Grainne, 2007
30
Johnson & Johnson, 1989, apud Grainne, 2007

35
Indiferent că vorbim de organizarea de activităŃi separate pentru a ajunge la
un produs comun (cooperare), ori de a implica elevii în activităŃi comune
(colaborare), accentul se pune în ambele cazuri pe motivaŃia şi participarea
activă a acestora în procesele de învăŃare.

ÎnvăŃarea prin cooperare vs. învăŃarea prin colaborare (Panitz, 1996)

ÎnvăŃarea prin cooperare ÎnvăŃarea prin colaborare

Mărimea grupului
cooperare în grupe mici interacŃiunea în grupe mici
Scopul
rezolvarea unei probleme ajungerii la consens/soluŃie care să
interacŃioneze pentru realizarea unui fie susŃinută de întregul grupul
obiectiv specific sau dezvoltarea unui estompării spiritului de competiŃie
produs final anume dezvoltării unui răspuns propriu
sarcina elevilor este de a descoperi dezvoltarea creativităŃii
răspunsul corect
transferului ulterior al cunoştinŃelor
în sarcinile ulterioare
Metode şi procedee
învăŃare directivă profesorul nu intervine pentru
îndrumată/controlată de profesor corectarea greşelilor
parcurgerea unei serii de procese nu se caută un răspuns unic
valorifică abilităŃile şi contribuŃiile
grupului
elevii se consultă şi analizează
diferiŃi factori
încurajarea implicării active
autoritatea şi responsabilitatea
acŃiunilor revin tuturor membrilor
SituaŃia de învăŃare
abordează exclusiv cunoaşterea pentru problemele care nu au o
fundamentală şi probleme închise soluŃie evidentă

36
Prin urmare, utilizarea de activităŃi de cooperare este indicată pentru
însuşirea cunoaşterii fundamentale, iar activităŃile de colaborare pentru
realizarea de obiective superioare din taxonomia obiectivelor pedagogice a
lui Bloom.

Studiile realizate indică existenŃa unei corelaŃii între modul în care învaŃă
elevii şi rezultatele învăŃării, iar pentru a asigura aplicabilitatea şi transferul
ulterior al cunoştinŃelor în viaŃă elevii trebuie să fie implicaŃi într-o învăŃare
de profunzime.

ÎnvăŃarea profundă ÎnvăŃarea superficială

elevii încearcă să obŃină o înŃelegere elevii încearcă să rezolve sarcinile

deplină a materiei de studiu;
examinează critic conŃinutul;
din perspectiva cunoştinŃelor
anterioare;
încearcă să stabilească legături între
diferitele elemente.
cât mai repede posibil
fără să aprofundeze materia de
studiu
acceptă necritic faptele prezentate
memorează mecanic fără să încerce
să facă legătura între materia de
studiu şi cunoştinŃele anterioare.
Marton şi Saljo (1976, apud
Verburgb)

Formularea şi exprimarea în cuvinte a propriilor idei, determinată de

comunicarea mediată de calculator, au un efect pozitiv asupra proceselor
învăŃării. În plus, „ipotezele complexe pot fi examinate mai profund de un
grup de elevi, dezvoltând împreună o imagine mai largă asupra problemei
decât fiecare elev separat” (Palincsar şi Brown 1984, apud Verburgb).

ÎnvăŃarea în comunităŃile virtuale este facilitată de procesul comunicării în

reŃea şi prin faptul că elevul este determinat să îşi aştearnă gândurile în
scris. Pentru a conferi contribuŃiei proprii coerenŃă şi logică, elevul trebuie
să îşi exprime propriile gânduri într-un limbaj inteligibil pentru ceilalŃi,
clarificându-şi atât ideile proprii, cât şi modul de organizare al acestora.
CoerenŃa permisă de comunicarea scrisă, istoria conversaŃională pe care
aceasta o produce, „permit ca fiecare aspect al discuŃiei să fie dezvoltat
ulterior, independent de timp, de către orice membru. Recitirea mesajelor
permite acumularea şi specializarea graduală a cunoaşterii, eliminându-se
posibilitatea ca unele idei de pe parcursul conversaŃiei să fie uitate sau să se
devieze de la tema în discuŃie”.

37
În CVI, fiecare membru al grupului are aceleaşi şanse de a se exprima,
inclusiv cei care au nevoie de mai mult timp pentru a formula un răspuns,
întrucât comunicarea este de cele mai multe ori asincronă.

Pentru dezvoltarea motivaŃiei intrinseci a învăŃării, trebuie să se Ńină cont

de: relevanŃa activităŃilor propuse, gradul de atenŃie, încrederea,
satisfacŃia, curiozitatea, provocarea, creativitatea şi controlul31.

MotivaŃia elevilor şi modul lor de raportare la ceilalŃi are implicaŃii asupra

eficacităŃii învăŃării în comunităŃile virtuale. Din această perspectivă se
disting trei situaŃii:
- comportamentul de separare, în care elevii nu iau în considerare opiniile
celorlalŃi, blocând activitatea de colaborare;
- comportamentul de conectare, în care elevii acceptă subiectivitatea
celorlalŃi încercând să asculte, să pună întrebări pentru a înŃelege
punctul de vedere al celuilalt, stimulând astfel activităŃile de
colaborare;
- comportamentul construit, întâlnit atunci când persoana adoptă una din
cele două atitudini în funcŃie de context.

În organizarea activităŃilor, profesorul trebuie să mobilizeze o masă critică

de elevi pentru un comportament de conectare în cadrul comunităŃii de
învăŃare, stimulând astfel învăŃarea prin încurajarea reflecŃiei profunde şi
prin reexaminarea convingerilor lor preexistente.

Succesul CVI este influenŃat şi de factorii afectivi precum: mărimea grupului,

cunoaşterea celorlalŃi participanŃi, experienŃa elevului, sentimentul de
proprietate a sarcinii, nevoia de comunicare virtuală32.

III.4. Dezvoltarea şi susŃinerea comunităŃilor virtuale de învăŃare

„Cheia unei învăŃări de succes în cadrul unei comunităŃi

virtuale de învăŃare o reprezintă participarea instructorului ca
membru egal” (Palloff şi Pratt, 1999).

Întrucât comunităŃile de învăŃare sunt fenomene naturale, profesorul trebuie

să urmărească, în primul rând, identificarea lor şi eliminarea factorilor care
le obstrucŃionează sau le ameninŃă. Acolo unde ele încă nu s-au format, dar
există condiŃiile necesare pornind de la reŃelele naturale existente, poate
sprijini dezvoltarea lor.

31
Grainne, 2007
32
Tolmie şi Boyle, 2000, apud Grainne, 2007

38
III.4.1. CondiŃii pentru crearea unei comunităŃi virtuale de învăŃare

Pentru a crea o comunitate virtuală, trebuie parcurşi câŃiva paşi necesari

pentru asigurarea condiŃiilor funcŃionării acesteia:
- definirea clară a scopului grupului;
- crearea unui spaŃiu distinct de întâlnire;
- crearea unui leadership eficace din interior;
- definirea normelor şi a unui cod clar de conduită;
- permiterea unei variate game de roluri ale membrilor;
- organizarea şi facilitarea de subgrupuri;
- acordarea dreptului membrilor de rezolvare internă a disputelor.

III.4.2. Consolidarea comunităŃilor virtuale de învăŃare

Cadrele didactice au posibilitatea şi responsabilitatea de a superviza

dezvoltarea şi consolidarea comunităŃilor virtuale, de a monitoriza evoluŃia
lor şi efectele benefice pentru învăŃare. În acest sens, o serie de măsuri sunt
identificate în literatura de specialitate33.

În primul rând, este nevoie de mijloacele tehnice necesare colaborării

la distanŃă şi de identificarea şi dezvoltarea competenŃelor necesare
elevilor şi cadrelor didactice pentru a comunica şi lucra împreună cu alŃii în
spaŃiul virtual.

Dezvoltarea unei comunităŃi necesită acordarea de timp, răbdare şi

spaŃiu pentru construirea de relaŃii între indivizi - condiŃie esenŃială
pentru a cultiva dorinŃa indivizilor de a împărtăşi cunoaşterea prin testarea
probităŃii celorlalŃi şi dezvoltarea unui sentiment de obligaŃie reciprocă şi
pentru a identifica tipul adecvat de informaŃii de împărtăşit, nivelul adecvat
de detaliere, membrii potriviŃi şi tipurile adecvate de forumuri de discuŃii.

Stabilirea unui set comun de norme, standarde şi un limbaj care să

permită transferul eficace al cunoaşterii. Se stabilesc rolurile
participanŃilor şi normele de conduită virtuală.

Pentru un management eficient al cunoaşterii, comunităŃile se

construiesc la început în jurul temelor cele mai importante pentru
membrii, iar ulterior se pot dezvolta alte comunităŃi prin aprofundarea unei
anumite teme. Se propune activităŃi simple de împărtăşire a cunoştinŃelor.

Coordonatorul şi grupurile nucleu animă colaborarea, facilitează

interacŃiunile dintre membri, propun teme de discuŃie, încurajează.

33
Grainne, 2007; Lesser & Storck, 2003; McDermott, 1999

39
Construiesc un context care să permită elevilor să se înŃeleagă între ei.
Împărtăşirea de idei nu este o simplă problemă de transmitere; pentru a fi
inteligibilă, informaŃia trebuie să fie interpretată nu în lumina contextului în
care a fost dezvoltată, ci în cea a contextului în care va fi aplicată.

Pentru împărtăşirea ideilor sunt utilizate atât sistemele informatice,

cât şi comunicarea personală; împărtăşirea de idei presupune prin
excelenŃă o relaŃie directă între două persoane care asigură un context
comun, implicarea şi angajarea, dar odată ce aceste relaŃii au fost stabilite,
mijloacele electronice asigură un mediu prielnic pentru menŃinerea
comunicării.

Pentru a facilita învăŃarea profundă, organizarea situaŃiilor de

colaborare în cadrul comunităŃilor virtuale trebuie să promoveze
interacŃiunii între elevi, să încurajeze exprimarea ideilor proprii,
interevaluarea critică între membrii grupului şi comunicarea clară a ideilor
către ceilalŃi (apud Verburgb, 2002).

Este esenŃial ca profesorii şi elevii să înŃeleagă dinamica învăŃării prin

colaborare, pentru a putea lucra în grupuri. De asemenea, mediile de
învăŃare trebuie să fie proiectate ca parte integrantă din contexte socio-
individuale mai largi.

40
IV. Impactul programelor de elearning asupra
procesului de educaŃie

ContribuŃia instruirii asistate de calculator la atingerea obiectivelor

politicilor educaŃionale ale Uniunii Europene a fost evidenŃiată de unii
specialişti prin analiza programelor educaŃionale cu componentă TIC şi
gruparea rezultatelor pe câteva paliere după cum urmează34:
1. acces la educaŃie;
2. şanse mai mari de inserŃie pe piaŃa muncii pentru absolvenŃi;
3. dezvoltare personală şi cetăŃenie;
4. internaŃionalizarea educaŃiei şi formării;
5. schimbare organizaŃională;
6. inovare la nivelul sistemelor de educaŃie şi formare.

Analizele tematice35 asupra rezultatelor proiectelor europene de elearning

au evidenŃiat zonele de impact, dar au permis şi punerea în discuŃie a unor
"convingeri" care nu sunt încă susŃinute de date certe. De exemplu, se
consideră că utilizarea noilor tehnologii creşte accesul la educaŃie, în
general, deşi nu există suficiente date despre efectele benefice asupra
categoriilor defavorizate. De asemenea, s-a argumentat că învăŃarea în
echipă sau în grup cu ajutorul noilor tehnologii este încă privită ca fiind mai
puŃin eficientă decât învăŃarea individuală.

Un alt studiu a arătat că utilizarea noilor tehnologii în şcoală are efecte

pozitive asupra elevilor: creşterea interesului pentru învăŃare, o mai bună
frecvenŃă la ore, rezultate şcolare mai bune. "Din punct de vedere psihologic
şi pedagogic, cele trei se află în relaŃie de cauzalitate directă (lanŃul cauzal:
creşterea interesului induce frecventarea cursurilor care, la rândul său,
poate optimiza rezultatele şcolare) 36.

În ansamblu, utilizarea tehnologiei informatice şi de comunicare are efecte

benefice în multiple planuri. La nivelul instituŃional, parteneriatele şi
transferul de informaŃii sau de bune practici sunt foarte relevante pentru
dezvoltarea unei şcoli. Cadrele didactice îşi diversifică activitatea, îşi
formează noi competenŃe, parcurg programe de formare (online sau
blended), comunică şi împărtăşesc experienŃe/idei/practici cu colegi din

34
Aceto, S. & C. Dondi (ed.). Evolving elearning. HELIOS Yearly Report 2005-2006.
Brussels: Menon Network EEIG, 2006.
35
ibidem, pg. 6 ş.u.
36
Făt, Silvia. Eficienta utilizarii noilor tehnologii in educatie. Studiul EduTIC 2009.
Apărut în: Elearning.Romania, 2009-11-29. Bucureşti: TEHNE- Centrul pentru
Dezvoltare şi Inovare în EducaŃie. Disponibil online: http://www.elearning.ro.

41
alte Ńări, fapt care le dă sentimentul de apartenenŃă la o comunitate
profesională europeană. În cele din urmă, toate acestea ar trebui să se
reflecte în oferta educaŃională, în activitatea de predare-învăŃare şi în
climatul pedagogic.

IV.1. Dezvoltarea competenŃelor-cheie prin eTwinning

Majoritatea Ńărilor europene sunt preocupate să reorganizeze activitatea

didactică astfel încât elevii să îşi formeze competenŃe, în condiŃiile în care
solicitările societăŃii în raport cu şcoala sunt din ce în ce mai mari şi variate.
Preocuparea pentru formarea de competenŃe este justificată prin potenŃialul
acestora de transferabilitate în contexte noi, fapt ce ar creşte
adaptabilitatea absolvenŃilor şi capacitatea lor de a face faŃă noilor solicitări
ale vieŃii profesionale.

În acest context, proiectele eTwinning oferă cadrelor didactice şi elevilor

posibilitatea de a Ńinti atât dezvoltarea competenŃelor de bază (dezvoltarea
limbajului, calcul matematic etc.), cât şi a competenŃelor transversale (a
învăŃa să înveŃi, competenŃe sociale şi civice etc.).

Unele proiecte au abordat teme circumscrise unei discipline de studiu, altele

au îmbinat, de exemplu, limbile străine cu ştiinŃele, ştiinŃa şi filosofia,
istoria sau geografia. Astfel, învăŃarea unei limbi străine prin activităŃi
didactice la fizică, chimie, matematică etc. au determinat creşterea
atractivităŃii lecŃiilor şi a motivaŃiei elevilor; activităŃile individuale de
documentare au fost înlocuite cu dezbaterile şi experienŃele realizate
împreună cu colegii din Ńara parteneră.

CompetenŃe Aspecte ale valorii adăugate a proiectelor eTwinning.

cheie Exemple de proiecte

Comunicare în Cunoaşterea limbii unei Ńări deschide calea către cultura

limba maternă acesteia, iar înŃelegerea contextului cultural al celuilalt
înseamnă acceptarea şi preŃuirea diversităŃii.
Comunicare în
limbi moderne În toate proiectele eTwinning, atât elevii, cât şi cadrele
didactice trebuie să folosească o limbă străină pentru
comunicarea cu partenerii, iar limba maternă pentru
comunicarea la nivel local. În mod direct sau indirect,
toate proiectele eTwinning ar trebui să determine
ameliorarea competenŃelor de comunicare ale elevilor, în
sensul competenŃelor lingvistice, de utilizare a unei limbi
străine, dar şi în sens social, de comunicare
interpersonală.

42
CompetenŃe eTwinning dezvoltă competenŃele tehnologice – foarte
matematice, în importante pentru inserŃia profesională ulterioară.
ştiinŃe şi Foarte multe proiecte vizează matematica şi ştiinŃele,
tehnologii propunând situaŃii atractive şi aplicative de învăŃare.
Exemple de proiecte de ştiinŃe: "Measuring the
circumference of Earth", "Science is everywhere", "Magic
but real experiments" etc. Exemple de proiecte de
matematică: "My town in numbers"

CompetenŃe Elevii învaŃă folosind tehnologia: internet, email,

digitale prezentări Powerpoint, fişiere media etc.

CompetenŃe Autonomia în învăŃare este încurajată, în general, de

metacognitive noile tehnologii. În cadrul acŃiunii eTwinning, cadrele
(a învăŃa să didactice stimulează elevii să îşi asume noi
înveŃi) responsabilităŃi, să reflecteze asupra propriului proces de
învăŃare, să evalueze activitatea lor şi a colegilor, să
identifice aspectele care necesită ameliorare. De
asemenea, elevii învaŃă să îşi prezinte rezultatele
învăŃării, prin portofoliile online.

CompetenŃe Prin participarea la proiecte de eTwinning, elevii au

interpersonale, posibilitatea să comunice cu colegi din Europa, să afle
interculturale, elemente de specific cultural sau de specific al educaŃiei
sociale şi civice din Ńările partenere.
ContribuŃia eTwinning la comunicarea interculturală a
fost subliniată de profesorul Piet van de Craen: "cu cât
schimbul cultural este mai intens, cu atât mai bine îl
vom cunoaşte pe „celălalt” şi cu atât mai europeni vom
deveni." (van de Craen, 2008)
La nivelul practicienilor, există convingerea că elearning
are un impact pozitiv în creşterea toleranŃei şi nivelului
de acceptare a grupurilor în situaŃii de risc37.

CompetenŃe Elevii au dobândit competenŃe şi cunoştinŃe de bază în

antreprenoriale raport cu educaŃia antreprenorială, de la aspecte
generale (bugetul personal) până la teme foarte aplicate,
cum ar fi simularea începerii unei afaceri, verificarea
cadrului legal şi a paşilor administrativi pentru înfiinŃarea
unei companii etc. Exemple de proiecte: The Pizza
Business across Europe, I change my way, My business,
Working in a virtual exercise firm

37
Aceto, S. & C. Dondi (ed.). Evolving elearning. HELIOS Yearly Report 2005-2006.
Brussels: Menon Network EEIG, 2006.

43
Sensibilizare şi Parteneriatele eTwinning au o puternică dimensiune
exprimare culturală. Elevii se familiarizează, în mod direct sau
culturală indirect cu elemente culturale specifice altor Ńări –
tradiŃii, obiceiuri, stil de viaŃă. În acelaşi timp, constituie
un spaŃiu de manifestare a propriei culturi. La intersecŃia
dintre aceste două aspecte, elevii şi profesorii au
posibilitatea de a conştientiza importanŃa cunoaşterii
celuilalt, a respectării identităŃilor şi valorilor proprii.

IV.2. eTwinning şi motivaŃia pentru învăŃare

eTwinning are un impact mai larg asupra elevilor, dincolo de formarea

anumitor competenŃe. Cadrele didactice participante la eTwinning susŃin că
"motivaŃia pentru rezolvarea sarcinilor de învăŃare s-a îmbunătăŃit. Elevii
au manifestat un interes sporit de a lucra la computer pentru realizarea
proiectelor colaborative. (...) Metodele de predare bazate pe TIC s-au
diversificat, devenind mai eficiente şi mai motivante nu numai pentru elevii
şi profesorii participanŃi la proiectele derulate, dar şi pentru alŃi elevi şi
profesori din şcoală, unii dintre aceştia manifestându-şi dorinŃa de a începe
să lucreze la un astfel de proiect." (Gheorghe, 2008)
Majoritatea elevilor români doresc "să utilizeze mai mult computerul şi
Internetul pentru lecŃii la diferite discipline. Ei consideră, în proporŃie de
90%, că aceia dintre ei care nu au acces la un calculator vor fi dezavantajaŃi
mai târziu." (Istrate, 2008)
eTwinning a arătat că elevii sunt foarte dornici să înveŃe, cu condiŃia să fie
stimulaŃi şi îndrumaŃi cu grijă. (van de Craen, 2008)

IV.3. ImplicaŃii asupra activităŃii didactice

Cadrele didactice au utilizat noile tehnologii atât pentru comunicarea rapidă

şi eficientă cu instituŃiile partenere, cât şi pentru proiectarea-desfăşurarea-
evaluarea activităŃii de predare.
Metodele de predare bazate pe TIC s-au diversificat, devenind mai eficiente
şi mai motivante nu numai pentru elevii şi profesorii participanŃi la
proiectele derulate, dar şi pentru alŃi elevi şi profesori din şcoală, unii dintre
aceştia manifestându-şi dorinŃa de a începe să lucreze la un astfel de
proiect.
Cadrele didactice care au derulat proiecte eTwinning recomandă ca la clasă
să se lucreze cu texte, ilustraŃii, comentarii scrise, prezentări documentare,

44
bloguri, spaŃiul virtual eTwinning şi site-uri. De asemenea, în funcŃie de
organizarea şi de echipamentele TIC disponibile în fiecare şcoală, acestea
sugerează că ar trebui să se lucreze în grupuri mici de elevi, astfel încât
fiecare să contribuie la realizarea proiectului.
Iată câteva opinii ale cadrelor didactice implicate în derularea proiectelor
eTwinning, cu privire la utilizarea TIC:
„Mereu am fost o susŃinătoare TIC. În acest sens, proiectul mi-a
întărit opiniile şi mi-a permis să iau legătura cu alŃi
profesionişti, să fac schimb de experienŃă şi să învăŃ noi tehnici
şi metode care mi-au influenŃat stilul de predare.” A. G., Spania
„Una din cele mai mari provocări a fost nevoia de a ne
îmbunătăŃi competenŃele TIC. Schimbul regulat de informaŃii
ne-a obligat să fim mereu la curent. Din fericire, am fost ajutaŃi
şi de partenerii de proiect.” M. V., Austria38
Utilizarea sau crearea unor aplicaŃii pentru activitatea didactică conferă noi
dimensiuni activităŃii educaŃionale. Calculatorul şi internetul au un potenŃial
semnificativ în raport cu învăŃarea, în condiŃiile în care profesorii sunt
pregătiŃi să le valorifice în mod responsabil şi calitativ.

IV.4. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin eTwinning

Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice este un proces continuu de

învăŃare pe tot parcursul vieŃii, de formare, de dobândire sau de
îmbunătăŃire a competenŃelor şi o modalitate eficientă de a ajunge la o
anumită maturitate şi înŃelepciune în profesia didactică.

AcŃiunea eTwinning facilitează accesul profesorilor la un mediu virtual de

colaborare şi de schimb de experienŃă, la parteneriate cu alŃi profesori şi la
activităŃi de formare profesională, alături de colegi din Ńările europene.

Pe lângă parteneriatele iniŃiate în spaŃiul comunităŃii eTwinning, cadrele

didactice au posibilitatea de a participa la ateliere internaŃionale de
dezvoltare profesională, la grupuri online de învăŃare sau la alte evenimente
de formare.

IV.4.1. Atelierele de dezvoltare profesională eTwinning

Atelierele sunt organizate în Ńările participante la program, fiecare

eveniment reunind aproximativ 100 de cadre didactice.

38
Galvin Conor, Gilleran Anne, Hogenbirk Pieter, Hunza Márta, Delinger Michelle,
Zeidler Bettina. (2007). Reflection on eTwinning - Cultural Understanding and
Integration. Hofi Studio: Prague.

45
Scopurile acestor ateliere sunt:
- familiarizarea cadrelor didactice cu portalul eTwinning;
- dezvoltarea competenŃelor de utilizare a noilor tehnologii pentru
susŃinerea activităŃii didactice şi pentru parteneriate;
- stimularea şi motivarea cadrelor didactice pentru a-şi perfecŃiona
activitatea;
- dezvoltarea creativităŃii în raport cu utilizarea TIC şi a inovaŃiilor
didactice.

IV.4.2. Formarea continuă prin colaborarea cu alte cadre didactice

Prin derularea de proiecte eTwinning, cadrele didactice au posibilitatea de a

se familiariza cu sistemele de educaŃie din celelalte Ńări membre ale Uniunii
Europene, din Norvegia, Islanda, CroaŃia, Turcia sau Fosta Republică
Iugoslavă a Macedoniei.

De asemenea, fiecare proiect aduce noi provocări pentru profesori: crearea

unui mediu atractiv de învăŃare, diversificarea situaŃiilor de învăŃare,
combinarea mai multor teme în activităŃi relevante, elaborarea de material
didactic adecvat (prezentări Powerpoint, blog, pagini wiki, pagini web, alte
aplicaŃii).

Fiind vorba de proiecte în parteneriat cu colegi din alte Ńări, sunt necesare şi
alte tipuri de competenŃe sau de calităŃi decât cele didactice: toleranŃă şi
comunicare interculturală, respect reciproc, flexibilitate, creativitate,
capacitatea de a soluŃiona probleme etc.

În acest context, este necesar ca profesorii:

- să fie pregătiŃi pentru colaborare;
- să fie dispuşi să facă schimb de responsabilităŃi cu alŃii;
- să îşi motiveze elevii pentru a lucra într-un mod diferit şi nou;
- să stăpânească utilizarea TIC;
- să poată comunica într-o limbă străină;
- să aibă competenŃe de gestionare a unui proiect.

Prin urmare, este necesară o pregătire anterioară şi o formare continuă a

cadrelor didactice pentru această activitate. Unele probleme pe care le
întâmpină pot fi depăşite prin învăŃarea de la ceilalŃi profesori activi pe
portalul eTwinning. Deşi cadrele didactice au nevoi individuale foarte
variate, condiŃiile de lucru dau naştere unor probleme comune, care pot fi
surmontate cu ajutorul instrumentelor specifice reŃelelor sociale. Printre
aceste se numără, pe de o parte, lipsa de cooperare şi colaborare între
colegi, însoŃită de lipsa de feedback profesional şi de învăŃare prin
colaborare. Pe de altă parte, schimbările frecvente în curriculum şi în
metodologia didactică nu sunt, cel mai adesea, însoŃite de oportunităŃi de

46
formare adecvate, caz în care cadrele didactice sunt nevoite să se adapteze
şi să-şi dezvolte competenŃele pedagogice în mod continuu.39

Atât pentru elevi, cât şi pentru cadre didactice, eTwinning reprezintă un

mediu autentic de învăŃare şi un vast domeniu unde pot experimenta şi
învăŃa prin intermediul comunicării, prin utilizarea TIC şi prin managementul
de proiect.

IV.5. CompetenŃele cadrului didactic

Deoarece într-un program de elearning cadrele didactice şi elevii desfăşoară,

de cele mai multe ori, activităŃi comune la distanŃă, provocarea pentru
practicienii educaŃiei este de a depăşi noutatea şi ineditul nu doar prin
folosirea corespunzătoare a tehnologiilor, ci şi prin cunoaşterea şi utilizarea
unor practici educative adecvate, scopul fiind acela de a crea toate
condiŃiile pentru o învăŃare cât mai eficientă.

Astfel, pregătirea personalului care va fi implicat în activitatea didactică din

cadrul unui program de elearning are două dimensiuni: una tehnică,
referitoare la utilizarea câtorva instrumente de lucru pe calculator, şi o
dimensiune pedagogică.

Aspectele tehnice se referă la folosirea corespunzătoare, în scop didactic, a

unor instrumente precum forum de discuŃii, chat, wiki, blog, instrumente de
marcare şi etichetare, documente şi foi de calcul colaborative – necesitând
atât o formare minimală cât şi câteva sesiuni de practică.

Dimensiunea pedagogică este cu mult mai complexă şi vizează dezvoltarea

competenŃelor pedagogice, în relaŃie cu mediul în care se desfăşoară
formarea:

abordare centrată pe cel care învaŃă (utilizând platforme virtuale de
învăŃare);

promovarea învăŃării în colaborare în medii online (social elearning,
comunităŃi virtuale de învăŃare şi de practică etc.);

suport la distanŃă prin comunicare predominant scrisă;

evaluarea online (iniŃială, continuă şi finală) a elevilor;

motivarea celor care învaŃă la distanŃă etc.

ActivităŃile de formare a cadrelor didactice nu trebuie să se rezume la

dezvoltarea competenŃelor de utilizare a computerului şi a tehnologiei, în
general. Aceasta este o condiŃie şi un prim stadiu în pregătirea pentru
integrarea TIC în educaŃie, însă este nevoie de activităŃi susŃinute de
pregătire pedagogică. "În domeniul educaŃiei, cadrele didactice au tendinŃa

39
Christine Redecker, ReŃelele sociale în educaŃie, 2009

47
să accepte tehnologia în loc să o adapteze propriului lor stil de predare."40
Este esenŃial ca profesorii să îşi dezvolte competenŃe pedagogice de
proiectare a demersului didactic integrând noile tehnologii ca resursă şi nu
ca scop în procesul de predare-învăŃare.

Formarea continuă – adesea invocată drept soluŃie – nu poate acoperi

consistent întreaga gamă a nevoilor de formare pedagogică. Este nevoie de
consolidarea formării iniŃiale şi de mai buna pregătire practică.

40
Gheorghe, O. (2009)

48
V. Utilizarea portalului eTwinning.net

Pentru a avea acces la instrumentele de colaborare şi la resursele oferite de

portalul eTwinning, este necesară crearea unui cont personal. Acesta se
realizează prin completarea unui formular de înscriere.

V.1. Înscrierea în comunitatea eTwinning

Pasul 1 Accesarea portalului www.etwinning.net şi alegerea

limbii de lucru

IntraŃi pe situl www.etwinning şi alegeŃi limba în care să fie afişate

informaŃiile. Portalul eTwinning conŃine informaŃii în limbile Ńărilor
participante. Însă, fiind un program de colaborare internaŃională, este
necesară cunoaşterea unei limbi străine pentru a putea comunica şi lucra
împreună cu alte cadre didactice din alte Ńări. Paginile în limba română sunt
disponibile pentru administrarea conturilor personale, nu si pentru spaŃiile
de lucru ale proiectelor (twinspace) – unde toate informaŃiile trebuie postate
într-o limbă accesibilă partenerilor din proiectele respective.

Selectarea limbii de lucru se poate face din caseta situată în dreapta, în

partea de sus a paginii de start, conform imaginii de mai jos.

49
 Pasul 2 Înscrierea unui nou membru

Dacă nu sunteŃi deja înregistrat ca membru al comunităŃii eTwinning, vă

puteŃi înscrie, făcând click pe "Înscriere" (en., Registration), în partea
stângă a paginii de start (săgeta 01 din imaginea următoare).

Crearea unui cont nou se realizează în două etape: etapa de preînregistrare

şi înregistrarea propriu zisă. După ce aŃi făcut click pe "Înscriere", completaŃi
câteva informaŃii de contact, pentru preînregistrare: numele şi prenumele,
adresa de email, numele de utilizator şi parola.

Pe adresa de email pe care

aŃi indicat-o, veŃi primi un
link către formularul de
înscriere.

FaceŃi click pe acest link şi

completaŃi informaŃiile
cerute:
• profilul persoanei
înscrise: rolul în
şcoală, disciplinele
predate, grupele de
vârstă ale elevilor cu
care lucrează, expe-
rienŃa în proiecte
etc.);

50
• preferinŃe pentru parteneriate (domenii de interes pentru proiecte,
limbile de lucru ale proiectelor, idei pentru viitoare proiecte);
• informaŃii despre şcoală (adresă, tip, telefon, fax, email, informaŃii
despre conducerea şcolii, număr de elevi, participarea la alte proiecte,
echipamentele IT disponibile în şcoală pentru proiectele de colaborare la
distanŃă, tip de conexiune la Internet etc.).

Important! Scrierea corectă a numelui de

utilizator şi a parolei
Portalul recunoaşte literele mici sau
majusculele din numele de utilizator sau parolă. Când doriŃi să
intraŃi în contul dvs., trebuie să scrieŃi exact numele de
utilizator şi parola alese. De asemenea, dacă tastatura are
selectată o altă limbă de lucru, este posibil ca numele de
utilizator şi parola să conŃină alte simboluri.

Actualizarea profilului
InformaŃiile furnizate în formularul de înscriere, pot fi
modificate ulterior, din pagina personală.

Evitarea înscrierii multiple a unei şcoli

Mai multe cadre didactice sau alte persoane dintr-o şcoală
(bibliotecar sau alt personal auxiliar) se pot înscrie pe platformă,
fără să înscrie şcoala de mai multe ori. Primul cadru didactic
care se înscrie, înscrie şi şcoala, completând informaŃiile despre
şcoală (adresa, tip, echipamente etc.). Următoarele cadre
didactice, în momentul în care se înscriu, verifică dacă şcoala lor
este deja în lista şcolilor înscrise din judeŃul/localitatea lor.
Pentru aceasta, fac click pe opŃiunea "Şcoala mea este deja
înscrisă", selectează judeŃul şi localitatea şi parcurg lista afişată.
Dacă regăsesc în listă şcoala în care activează, o bifează şi trec
la pasul următor. Dacă nu, revin la formularul de înscriere şi
completează datele şcolii.
Întrebarea dacă şcoala este deja înregistrată se află la începutul
paginii cu întrebări legate de şcoală.

Înscrierea de noi membri este permanent posibilă!

Nu există un termen limită pentru înscriere. Înscrierea se poate
face acum sau ulterior, după fiecare îşi defineşte domeniile de
interes pentru colaborare.

51
 De asemenea, fiecare şcoală poate începe un proiect atunci când
are o idee clară de parteneriat, îl înscrie pe site şi îşi găseşte
parteneri.
Şcoala poate fi contactată de alte şcoli şi invitată să participe ori
poate contacta ea alte şcoli, invitându-le să se alăture
propunerii sale de proiect.

Pasul 3 Accesarea portalului eTwinning după crearea unui

cont personal

După ce v-aŃi înregistrat, puteŃi accesa pagina personală de pe portalul

eTwinning, utilizând numele dvs. de utilizator şi parola aleasă, în căsuŃele
partea de sus a paginii, în dreapta (săgeata 02, prima imagine de la pasul 2).
După introducerea numelui de utilizator şi a parolei, faceŃi click pe opŃiunea
"Salt la panoul de control" (en., Go to desktop), conform imaginii de mai jos.

Pagina care se va afişa reprezintă pagina personală a utilizatorului, din care

acesta poate gestiona activităŃile viitoare.

52
V.2. Administrarea instrumentelor din pagina personală

Pasul 4 Utilizarea instrumentelor din pagina personală

Pagina personală cuprinde câteva instrumente de lucru, care vor fi descrise

în continuare, în ordinea numerotării lor în imaginea următoare:

01. Modificarea profilului (pasul 4.01)

02. Căutarea de parteneri
03. Adăugarea sau ştergerea persoanelor de contact
04. IniŃierea unui proiect de colaborare
05. Resurse
06. Notificări

01. Modificarea profilului

Făcând click pe "Profilul meu" (en., My profile), apoi pe "Modificare" (en.,

Edit), puteŃi actualiza informaŃiile despre dumneavoastră sau despre şcoala
în care activaŃi. În cazul în care vă mutaŃi la altă şcoală sau dacă aveŃi ore la
mai multe şcoli, faceŃi click pe opŃiunea "Adaugă o şcoală nouă" (en., Add a
new school) şi introduceŃi datele despre noua instituŃie. Tot în această
pagină, în dreapta sus, aveŃi şi posibilitatea de a dezactiva profilul dvs.:
faceŃi click pe "Dezactivarea profilului" (en., Deactivate my profile), apoi, în

53
partea de jos a paginii, click pe "Salvarea informaŃiilor" (en., Save
information). Imaginea de mai jos vă ajută să localizaŃi opŃiunea "Modificare
profil".

02. Căutarea de parteneri

eTwinning este platforma oficiala de căutare de parteneri în cadrul

Programului Comenius. Pentru a căuta parteneri, faceŃi click pe opŃiunea
"Căutare parteneri", din pagina personală. Se va deschide un formular de
căutare, în care puteŃi introduce numele unei şcoli sau al unui cadru
didactic. Pentru a uşura căutarea, faceŃi click pe opŃiunea "Căutare
avansată" (en. Advanced Search), pentru a putea introduce unul sau mai
multe criterii.

54
Altă modalitate de a căuta parteneri este să postaŃi un mesaj pe forum-ul
eTwinning şi să descrieŃi ariile de interes. De asemenea, puteŃi răspunde
mesajelor postate de alŃi membri sau căuta postările pe anumite teme.

În formularul de căutare avansată,

Important! puteŃi introduce criterii precum: Ńara
şcolii potenŃial partenere, regiunea,
zona în care se află şcoala (montană, industrială etc.), tipul şcolii,
discipline predate sau rolul pe care îl are în şcoală un cadru didactic
anume, limba de lucru pentru proiecte). După ce aŃi introdus cel
puŃin un criteriu, faceŃi click pe "Căutare" (en., Search), în partea
de jos a paginii. Se va afişa o listă de cadre didactice din diverse
instituŃii de învăŃământ care îndeplinesc criteriul/ criteriile de
căutare. ParcurgeŃi lista, citiŃi informaŃiile /profilul cadrelor
didactice şi alegeŃi câteva pe care aŃi dori să le contactaŃi. În cazul
în care nu sunteŃi mulŃumit de rezultatele căutării, puteŃi relua
procesul folosind alt criteriu sau o combinaŃie de criterii.

03. Adăugarea sau ştergerea persoanelor de contact

Din lista afişată în urma căutării de parteneri, alegeŃi unul sau câteva cadre
didactice pe care doriŃi să le contactaŃi şi faceŃi click pe simbolul din dreptul
lor, indicat de săgeată în imaginea de mai jos. Făcând click pe acest simbol,
îi veŃi adăuga în lista dumneavoastră de contacte.

În momentul în care aŃi invitat pe cineva să facă parte din lista de contacte,
acesta va primi o notificare prin care va fi informat despre invitaŃia
dumneavoastră, pe care o va accepta sau respinge.

55
Rezultatul invitaŃiei îl veŃi vedea în pagina personală, la rubrica de
notificări. În cazul acceptării invitaŃiei, persoana respectivă va apărea în
lista dvs. de contacte, iar dumeavoastră în lista persoanei invitate.

Important! Dacă cineva respinge invitaŃia de a

face parte din contactele
dumneavoastră, nu este recomandat să reveniŃi cu o nouă
invitaŃie. Fiecare are dreptul să decidă câte persoane şi pe cine
doreşte să aibă în lista de contacte. Revenirea cu una sau mai
multe invitaŃii poate fi interpretată drept abuzivă şi poate
conduce la restricŃionarea activităŃii în cadrul comunităŃii
eTwinning.

56
V.3. IniŃierea unui proiect de colaborare

Înainte de a iniŃia un proiect sau un parteneriat, este necesar ca partenerul

să fie în lista de contacte. Pentru a înscrie un proiect, având deja o schiŃă
elaborată, obiective stabilite, activităŃi prin care se pot obŃine rezultatele
dorite, modalităŃi de evaluare etc. (a se vedea capitolul referitor la
aspectele pedagogice ale proiectelor eTwinning), faceŃi click din pagina
personală pe "Proiectele mele" (en., My projects), apoi click pe "ConcepeŃi
un nou proiect" (en., Create a new project).

Pagina care se va deschide va indica paşii care trebuie parcurşi şi lista de

contacte din care puteŃi alege un cadru didactic care să fie partener-
fondator al proiectului, împreună cu dumneavoastră.

BifaŃi în dreapta paginii, persoana cu care veŃi începe proiectul (săgeata 01),
apoi treceŃi la pasul următor (săgeata 02).

57
Pasul următor solicită completarea unui formular de proiect:
• titlul proiectului;
• rezumatul proiectului;
• limba de lucru a proiectului;
• intervalul de vârstă şi numărul elevilor implicaŃi în proiect;
• temele abordate;
• instrumente care vor fi utilizate (de ex., conferinŃe audio sau video,
email, clase virtuale, forum, chat etc.);
• obiectivele;
• metodologia – activităŃile şi modul de lucru;
• rezultatele aşteptate.

După completarea acestor informaŃii, faceŃi click pe "Previzualizare" (en.,

Preview). RevedeŃi schiŃa proiectului şi faceŃi modificări, dacă este cazul.
Apoi, faceŃi click pe "Trimitere" (en., Submit). Proiectul va apărea în pagina
dvs. (Proiectele mele) şi în pagina partenerului.

Partenerul - fondator va primi o notificare asupra proiectului, pe care

trebuie să îl aprobe, dacă este de acord cu derularea proiectului, sau să îl
respingă. Aprobarea sau respingerea unui proiect primit se face din pagina
de proiecte, click pe una dintre opŃiunile afişate în dreptul respectivului
proiect.

După aprobarea proiectului de către partener, acesta va fi afişat în paginile

centrelor naŃionale eTwinning din Ńările fondatorilor. Acestea vor evalua
proiectul şi îl vor aproba sau respinge.

După aprobare, fiecare proiect are alocată o pagină proprie, numită

twinspace sau spaŃiul virtual de lucru, accesibil doar partenerilor
proiectului. SpaŃiul de lucru al proiectului are propriile instrumente care vor
fi descrise ulterior.

Un proiect este înregistrat de doi

Important!
membri fondatori, din Ńări diferite.
După înregistrare, alŃi parteneri
(inclusiv din Ńările celor doi membri fondatori) pot fi adăugaŃi.
Membrii fondatori au statut de administrator al spaŃiului de lucru
al proiectului (twinspace), având drepturi de administrare:
adăugare sau ştergerea unor parteneri, modificarea statutului
partenerilor, postarea de fişiere etc. CeilalŃi parteneri au statut
de membru şi au drepturi limitate de utilizarea a spaŃiului de
lucru al proiectului. Fondatorii pot decide să modifice statutul
unui membru în cel de administrator, fapt care ii va conferi
aceleaşi drepturi de administrare precum cele ale fondatorilor
proiectului.

58
După ce proiectul este aprobat de partener şi de centrele naŃionale, poate fi
gestionat din pagina personală, click pe "Proiectele mele". În dreptul fiecărui
proiect al unui cadru didactic, sunt afişate acŃiunile pe care le poate face, în
funcŃie de statutul său în proiect.

De exemplu, imaginea următoare arată opŃiunile unui cadru didactic într-un

proiect în care este doar membru (s-a alăturat echipei de proiect după ce
acesta a fost înscris de alte două şcoli) şi într-un proiect în care are drepturi
de administrator (fie că este fondator, fie că i-a fost modificat statutul de
membru în cel de administrator).

Astfel, în prima situaŃie, statutul de membru îi dă posibilitatea de a publica

pe blog şi de a accesa spaŃiul virtual de lucru al proiectului. În al doilea caz,
statutul de administrator oferă posibilitatea de:
• a modifica proiectul;
• a adăuga noi parteneri
• a modifica statutul partenerilor sau a elimina unul dintre parteneri,
la cererea acestuia sau din alte motive întemeiate;
• a închide proiectul (atunci când obiectivele au fost atinse,
activităŃile desfăşurate sau când, din alte motive, proiectul nu poate
fi continuat)
• a gestiona jurnalul proiectului;
• a accesa spaŃiul de lucru al proiectului.

59
05. Resurse

În pagina personală, există o secŃiune de resurse. Aceasta vă permite accesul

la resurse deja încărcate pe portal sau adăugarea unor materiale create de
dumneavoastră.

Materialele sunt grupate pe domenii / teme, prin urmare puteŃi căuta

anumite informaŃii folosind cuvinte-cheie.

06. Notificări

În pagina personală, există o secŃiune de "Notificări", unde sunt anunŃate

diferite acŃiuni ale membrilor comunităŃii: solicitări de adăugare în lista de
contacte, adăugarea unui nou partener într-un proiect etc.

Unele dintre anunŃuri necesită un răspuns privind acordul sau dezacordul cu

privire la solicitarea respectivă (de ex., invitaŃia de a fi adăugat în lista de
contacte a unui alt membru trebuie acceptată sau respinsă).

60
V.4. Utilizarea spaŃiului de lucru al unui proiect (twinspace)

Pasul 5 Administarea spaŃiului de lucru al unui proiect

SpaŃiul virtual de lucru al unui proiect (twinspace) este creat special pentru
parteneri proiectului şi accesibil numai acestora. Accesul pe twinspace se
face pe baza numelui de utilizator şi a parolei.

Twinspace oferă un set de instrumente pe care fiecare parteneriat decide

cum să le folosească: fie pentru comunicare, fie pentru a stoca documente,
fişiere media etc., fie îl pot concepe ca pe un portofoliu care să prezinte
activităŃile, rezultatele şi produsele realizate. Unii parteneri optează pentru
o parte publică a spaŃiului de proiect, pe care o pot vizita si alte persoane.
De asemenea, pot invita pe twinspace şi alŃi colegi care nu sunt membri in
proiect.

V.4.1. Organizarea spaŃiului virtual al proiectului

SpaŃiile de lucru au fost proiectate astfel încât să conŃină principalele

instrumente necesare pentru managementul unui proiect. Imaginea de mai
jos prezintă pagina de start a spaŃiului unui proiect. SecŃiunile sale vor fi
prezentate în continuare.

Staff Room Pagina cadrelor didactice partenere, unde acestea

pot comunica şi pregăti activităŃile din proiect

61
ActivităŃile SecŃiune în care pot fi organizate activităŃile. Făcând
proiectului click pe "Administrarea paginilor" (en., "Manage
pages"), puteŃi adăuga câte o pagină nouă pentru
(Project activities)
fiecare activitate. Apoi, pentru fiecare activitate
noua, puteŃi adăuga ce instrumente doriŃi să folosiŃi,
făcând click pe "Adăugare aplicaŃii" (en., Add
applications), în mesajul de bun-venit. Instrumentele
pe care le puteŃi adăuga sunt:
• forum
• arhivă de fişiere
• galerie de imagini
• blog
• wiki
Toate aceste acŃiuni pot fi realizate numai de
partenerii cu statut de administrator.

SpaŃiul elevilor Pagină destinată elevilor. Numai elevii invitaŃi de un

(Pupils Corner) cadru didactic pot avea acces la twinspace. Accesul
este, de asemenea, limitat la pagina specială pentru
elevi.

Chat Instrument de comunicare online în timp real,

accesibil tuturor partenerilor unui proiect. Sunt
posibile discuŃii individuale sau discuŃii între clase de
elevi.
Pentru discuŃiile cu clasa de elevi, este necesar să
stabiliŃi o temă şi obiectivele conversaŃiei, pentru a
evita situaŃiile de blocaj în comunicare sau irosirea
timpului. De asemenea, stabiliŃi durata chat-ului cu
clasa. PregătiŃi elevii pentru comunicare,
consultându-i asupra temei, informându-i asupra
duratei şi obiectivelor activităŃii, asupra
modalităŃilor concrete de desfăşurare.
Spre finalul convorbirii, puteŃi acorda un timp pentru
discuŃii libere. LuaŃi în calcul competenŃele elevilor
de comunicare într-o limbă străină.
Instrumentele de comunicare online solicită un ritm
relativ rapid al comunicării/ răspunsului. În cazul în
care elevii au competenŃe minime de comunicare
într-o limbă străină, comunicarea "unu-la-unu" este
mai potrivită.

62
V.4.2. FuncŃii ale spaŃiului virtual de lucru

Comunicarea
1
Pentru a comunica direct din spaŃiul de lucru cu ceilalŃi parteneri,
folosind mesageria sau forumul.
SpaŃiul vă oferă posibilitatea de a trimite şi primi mesaje partenerilor, fără
să mai accesaŃi contul personal de email. Acest instrument nu permite
trimiterea sau primirea de mesaje de la alte persoane care nu sunt înscrise
în proiect. Este o modalitate de a trimite, de exemplu, mesaje / anunŃuri
către elevii invitaŃi în proiect, fără a fi nevoie de alte conturi de email.
Forumul este un alt instrument de comunicare oferit de spaŃiul virtual al
proiectului. Dacă doriŃi, pe lângă forumul iniŃial oferit de twinspace, puteŃi
adăuga altele, organizate pe subiecte de discuŃii (pentru aceasta, utilizaŃi
CMS – Content Management System / Sistem de management al
conŃinutului).
AveŃi, de asemenea, şi posibilitatea de a comunica prin chat cu partenerii
din proiect. În funcŃie de scopul comunicării, de conŃinutul mesajului, de
grupul-Ńintă, alegeŃi cel mai potrivit instrument!

2 Planificarea
Într-un proiect cu mai mulŃi parteneri, planificarea este foarte
importantă. Partenerii trebuie să îşi armonizeze acŃiunile, să îşi planifice
timpul şi să ştie când şi cum vor comunica sau primi feedback de la ceilalŃi.
În spaŃiul proiectului există un calendar în care puteŃi marca datele
importante, termene, perioade ale vacanŃelor şcolare, examene etc. PuteŃi
introduce o scurtă descriere a evenimentului marcat.
Avizierul (en., Bulletin Board) poate fi folosit pentru anunŃuri legate de
proiect. Mesajele pot fi vizualizate de toŃi membrii spaŃiului de lucru.

Stocarea de documente
3
PuteŃi organiza spaŃiul de lucru în dosare cu documente, galerii
foto, filme sau alte fişiere media.
Dosarele sunt poziŃionate în partea stângă a paginii. De exemplu, puteŃi crea
pentru fiecare activitate un dosar cu numele acesteia sau dosare pentru
fiecare şcoală parteneră, dosare cu informaŃii organizatorice (de ex., lista
elevilor participanŃi, fise de evaluare a activităŃilor etc.). Fiecare dosar
poate conŃine, la rândul său, un forum, o pagină web sau o galerie foto.

63
PuteŃi, de asemenea, folosi şablonul de pagină web şi construi o pagină cu
text, fotografii, link-uri către alte situri. Culorile, dimensiunea şi tipul de
caractere pot fi ajustate.
Galeria foto este un instrument pentru a afişa fotografii. Acestea pot fi
organizate în funcŃie de temă.
În arhiva de documente, puteŃi încărca şi păstra fişiere text, prezentări
Powerpoint, fotografii, filme scurte, fişiere audio etc.

Prezentarea rezultatelor şi a produselor proiectului

4
SpaŃiul partenerilor poate fi folosit şi ca "portofoliu" sau ca
"expoziŃie". PuteŃi configura o secŃiune publică a spaŃiului, unde
să expuneŃi produsele realizate, să prezentaŃi activităŃile şi rezultatele
obŃinute.
Publicarea proiectelor şi a produselor activităŃilor desfăşurate poate fi foarte
motivantă pentru elevi. Însă, este necesar să ne asigurăm că informaŃiile
postate şi făcute publice nu pun în primejdie siguranŃa nimănui – cadru
didactic sau elev – şi nu afectează viaŃa privată. łările europene au diferite
prevederi legale referitoare la publicarea fotografiilor sau a datelor
personale ale elevilor /persoanelor minore. Prin urmare, este necesar să
adoptăm măsuri de precauŃie în momentul postării pe blog sau pe alte situri
accesibile publicului larg. În spaŃiile de lucru (twinspace) accesul altor
persoane decât partenerii proiectului este limitat până în momentul în care
optaŃi pentru modificarea statutului şi publicarea acestuia.
Pentru a păstra accesul restricŃionat la twinspace, dar, în acelaşi timp,
pentru a putea împărtăşi cu alte persoane conŃinutul său, puteŃi crea mai
multe conturi de "vizitator" şi acorda acces la anumite fişiere (modificările
se fac prin intermediul opŃiunii "Echipa mea" / en., My team). De asemenea,
şi accesul elevilor pe twinspace poate fi limitat la anumite fişiere sau poate
fi liber, prin acordarea statutului de administrator.

Este bine să grupaŃi documentele în câteva

Important! dosare. Un număr prea mare de dosare va
îngreuna utilizarea spaŃiului.
Pentru prezentări care necesită text şi fotografii, este de preferat să folosiŃi
şablonul şi să construiŃi o pagină web, decât să
Dacă vreŃi să încărcaŃi mai multe fotografii, folosiŃi galeria foto, nu un dosar
din arhivă.

64
 Pasul 6 Închiderea paginii personale sau a spaŃiului de lucru al
proiectului

Atunci când aŃi încheiat lucrul şi doriŃi să închideŃi pagina care afişează
spaŃiul proiectului, faceŃi click pe "Deconectare" (en., Logout). OpŃiunea de
deconectare este disponibilă atât în pagina personală, cât şi în paginile
proiectelor.

În cazul în care după ce v-aŃi conectat la pagina personală, decideŃi să

părăsiŃi spaŃiul eTwinning chiar dacă nu aŃi accesat spaŃiile de lucru ale
proiectelor sau alte instrumente, este bine să faceŃi click pe "Deconectare"
(conform imaginii de mai jos).

Activarea opŃiunii de deconectare vă protejează spaŃiul de lucru de alŃi

posibili utilizatori şi asigură o securitate sporită a datelor.

65
V.5. ModalităŃi de recunoaştere a activităŃii din cadrul eTwinning

Certificatul Este un certificat care atestă înscrierea proiectului. După

eTwinning ce proiectul este aprobat de centrele naŃionale,
certificatul poate fi descărcat şi tipărit direct din pagina
personală (click pe "Proiectele mele", în dreptul
proiectului, click pe semnul rotund "eTwinning label".
Acest certificat nu indică performanŃa proiectului, ci doar
înscrierea lui.
Certificatul Pentru a obŃine certificatul naŃional de calitate, cadrele
naŃional didactice trebuie să completeze un formular de
de calitate candidatură (click pe "ÎnscrieŃi-vă pentru un certificat de
(Quality Label) calitate" / en., Apply for Quality Label), în care să descrie
şi să argumenteze calitatea proiectului: atingerea
rezultatelor, originalitatea proiectului/activităŃilor,
impactul asupra elevilor, aspecte inovatoare, modalitatea
de integrare/valorificare a activităŃilor proiectului în
curriculum etc.
Acordarea certificatului de calitate se realizează pe baza
evaluării activităŃii cadrului didactic solicitant. Nu este
obligatoriu ca şi alŃi parteneri să primească certificatul,
dacă activitatea lor nu este consistentă şi relevantă pentru
obiectivele proiectului. Înainte de a solicita acordarea
certificatului de calitate, cadrele didactice trebuie să facă
propria evaluare a proiectului şi să analizeze dacă este
întemeiată solicitarea.
CompetiŃia pentru certificatele de calitate este organizată
de fiecare centru naŃional, după propriul calendar sau
regulament. De regulă, acestea preced acordarea
certificatelor europene de calitate.
Certificatul Atunci când cel puŃin două şcoli partenere din Ńări diferite
european obŃin certificatul naŃional de calitate, ele vor primi şi
de calitate “Certificatul european de calitate”, acordat de Serviciul
Central de Coordonare a programului eTwinning (Central
(European
Support Service – CSS). În cazul unui proiect cu mai mulŃi
Quality Label)
parteneri, numai cei care au obŃinut certificatul naŃional
de calitate vor primi şi pe cel european.
Premiile anuale În fiecare an, în cadrul ConferinŃei anuale eTwinning, sunt
eTwinning acordate premii pentru cele mai bune proiecte pe diferite
categorii, în funcŃie de vârsta elevilor participanŃi, de
tematica abordată sau de alte criterii. La aceste premii
pot candida numai proiectele care au obŃinut certificatul
european de calitate.

66
V.6. Reguli de comunicare şi de comportament în spaŃiul comunităŃii
eTwinning

Portalul eTwinning este o comunitate a cadrelor didactice din întreaga

Europă. Este, aşadar, un spaŃiu intercultural şi multilingvistic, în care fiecare
dintre noi trebuie să se manifeste responsabil. În mod firesc, normele de
comportament şi de comunicare ar trebui să fie aceleaşi cu cele pe care le
transpunem zi-de-zi în comportamentul nostru: politeŃe, onestitate, respect,
bunătate, coeziune, corectitudine, responsabilitate, toleranŃă, raŃionalitate,
decenŃă etc.

Cu toate acestea, pentru a preîntâmpina eventuale neînŃelegeri şi pentru a

ne asigura că toŃi partenerii unui proiect împărtăşesc aceleaşi valori şi norme
de conduită, este bine ca în prima etapă a parteneriatului să stabilim
normele de bază ale colaborării. Altminteri, unele reguli se vor stabili pe
parcurs, atunci când se va resimŃi nevoia, în urma unor nemulŃumiri sau
conflicte.

Pe lângă stabilirea normelor de colaborare cu partenerii, este bine să

discutaŃi şi cu elevii participanŃi la proiect despre specificul comunicării
online, în medii interculturale şi multilingvistice. În momentul utilizării
forum-ului, email-ului, chat-ului ori videconferinŃelor, elevii trebuie să fie
conştienŃi de posibilitatea diferenŃelor de interpretare a limbajului (inclusiv
nonverbal, în cazul videoconferinŃelor) sau de manifestare culturală.

Dincolo de aceste norme generale, este bine să reflectăm şi asupra

specificului comunicării la distanŃă.

Spre deosebire de comunicarea faŃă-în-faŃă, în

Important! acest context răspunsul nu va fi imediat, ci poate
apărea după câteva zile sau chiar mai mult. De
aceea, este bine să anticipăm posibilitatea unei
reacŃii târzii şi să nu stabilim termene foarte strânse de răspuns
sau să avem reacŃii de supărare sau reproş. De asemenea, în
cazul în care avem nevoie de un feedback rapid, este mai bine să
optăm pentru utilizarea altor mijloace de comunicare (de ex,
telefonul).

Modul de adresare să fie politicos, iar limbajul folosit – cât mai

simplu. În acest fel, se evită neînŃelegerile sau interpretările
greşite cauzate de utilizarea neadecvată a unei limbi străine.
LuaŃi în calcul faptul că majoritatea utilizatorilor nu sunt
vorbitori nativi ai limbilor utilizate, iar nivelul competenŃelor

67
 lingvistice poate fi foarte diferit. De aceea, este mai bine să
evitaŃi "glumele" sau expresiile cu mai multe înŃelesuri.

EvitaŃi utilizarea literelor majuscule în cadrul mesajului,

atunci când nu sunt necesare. Utilizarea lor poate fi interpretată
drept un ton agresiv, răstit, fiind astfel nepoliticoasă.

Pentru siguranŃă, nu numai în acest spaŃiu virtual, ci şi în

celelalte, evitaŃi să furnizaŃi date personale sau date foarte
importante. Pentru scopurile proiectului, acestea sunt oricum
nerelevante.

PăstraŃi activitatea dumneavoastră în cadrul comunităŃii în

limite rezonabile! Implicarea într-un număr prea mare de
proiecte va afecta calitatea acestora şi beneficiile reale atât
pentru dezvoltarea dumneavoastră profesională, cât şi pentru
elevi! De asemenea, adăugarea unui număr prea mare de
persoane în lista de contacte va îngreuna utilizarea ei şi va
diminua prestanŃa statutului de membru al listei!

Mai mult, modul în care veŃi folosi comunitatea transmite

anumite valori elevilor şi celorlalŃi colegi! Seriozitatea,
profunzimea activităŃii, complexitatea produselor sunt valori
care se transmit implicit celor cu care lucraŃi.

AcordaŃi sprijin ori de câte ori puteŃi! eTwinning este o

comunitate de învăŃare, prin urmare transferul de idei, de
practici şi suportul reciproc sunt acŃiuni de bază pe platformă.
eTwinning încurajează performanŃa, nu şi competiŃia.
CompetiŃia este doar cu noi înşine, pentru a ne perfecŃiona
propriile competenŃe, cunoştinŃe şi atitudini!

68
VI. Studii de caz. Exemple de bune practici

Acest capitol prezintă câteva exemple de bune practici – proiecte realizate

de cadre didactice din Ńara noastră care pot constitui o sursă de inspiraŃie
din punct de vedere al temelor abordate, al obiectivelor urmărite, al
activităŃilor realizate, al instrumentelor/ mijloacelor tehnice utilizate sau al
mijloacelor de diseminare.

Studiile de caz au fost realizate cu ajutorul cadrelor didactice care le-au

realizat şi, în unele cazuri, cu sprijinul conducerii instituŃiilor de
învăŃământ. InformaŃiile prezentate sunt selectate astfel încât să permită
conturarea unei imagini de ansamblu asupra proiectului, neacoperind însă
toate aspectele legate de proiectarea, implementarea, evaluarea şi/sau
diseminarea activităŃilor. InformaŃii detaliate se pot obŃine căutând
proiectele pe portalul eTwinning, iar, după caz, din paginile web ale
instituŃiilor de învăŃământ sau alte modalităŃi de diseminare (reviste,
broşuri, pliante, blog-uri etc.).

SelecŃia proiectelor pentru studiile de caz a fost operată pe baza

următoarelor criterii principale:
• recunoaşterea obŃinută (premii obŃinute în cadrul competiŃiei
anuale "Premiile eTwinning 2009" – proiectele "The Pizza Bussiness
Across Europe" şi "Mythes, légendes et contes de feés - moyens
d'enrichir le langage des jeunes et la connaissance de l'autre";
nominalizări pentru finala competiŃiei europene din 2010,
certificate de calitate, alte recunoaşteri – de ex., Global Junior
Challenge, Made for Europe etc.);
• temele abordate; s-a urmărit cuprinderea unor teme cât mai
diverse: matematică, ştiinŃe, educaŃie antreprenorială, educaŃie
pentru viaŃă /teme interdisciplinare;
• complexitatea; proiectele prezentate sunt exemple de demersuri
coerente, în care o serie de resurse şi de activităŃi sunt mobilizate
pentru atingerea unor obiective complexe şi relevante pentru elevi.

Exemplele de bună practică sunt transferabile şi adaptabile în noi contexte,

pentru noi teme sau domenii de studiu / de activitate. Profesorii care le-au
dezvoltat au încercat să extragă şi să prezinte "lecŃiile învăŃate" –
recomandări ce pot fi avute în vedere în momentul iniŃierii unui parteneriat.

69

VI.1. Proiectul "My Town in numbers", prof. Irina Vasilescu
ORAŞUL MEU ÎN NUMERE
Puncte de plecare...
Şcoala nr. 92 se află în sectorul 3, al
municipiului Bucureşti.
Din Şcoala nr. 92 s-au implicat cu
mult entuziasm în acest proiect
elevii clasei
a VI-a C.
70
Şcoala nr. 92
Bucureşti, România
Parteneri
Şcoala nr. 92, Bucureşti
Hervormd Lyceum West
ZŠ Karviná
Proiectul a debutat cu un concurs
pentru stabilirea unui logo al
proiectului.
Concursul s-a desfăşurat în două
etape:
- alegerea celei mai bune propuneri
a nivel naŃional;
- alegerea prin vot a celui mai bun
şi mai potrivit dintre logo-urile
finaliste.
Câştigătorul a fost ...
Propunerea elevilor cehi
Scopurile proiectului
Creşterea interesului pentru matematică
Matematica este o disciplină relativ dificilă şi greu accesibilă celor mai mulŃi
dintre elevi. Proiectul a încercat să lege matematica de aspecte din viaŃa de
zi cu zi pentru a o transforma într-o disciplină uşor de înŃeles şi mult mai
accesibilă. Profesorii au utilizat în cadrul acestui proiect materiale didactice
destinate să facă exerciŃiile matematice atractive (puzzle-uri, prezentarea
animată a unor soluŃii, PPT-uri etc.).

Prezentarea oraşului natal într-un mod inedit şi creativ

Proiectul şi-a propus să folosească în exerciŃiile de matematică propuse
partenerilor, diferite locuri din oraşele natale. Astfel, echipa din România a
propus sarcini care au implicat date, imagini şi monumente cunoscute din
Bucureşti.

Noi competenŃe şi atitudini pentru elevi

Prin participarea la acest proiect, elevii au dobândit cunoştinŃe temeinice de
matematică în urma diferitelor tipuri de activităŃi realizate şi li s-a oferit
ocazia de a utiliza, într-un mod creativ, computerul. Au învăŃat, de
asemenea, să aprecieze valoarea muncii în echipă şi-au dezvoltat abilităŃile
de comunicare în limba engleză şi abilităŃile de comunicare.

Încă o dată, mi s-a oferit
ocazia de a lucra într-un mod
interdisciplinar, deschis şi
flexibil. Acest lucru a dus la
perfecŃionarea mea şi la
abordare unei noi modalităŃi
de predare a matematicii.
Irina Vasilescu – profesoară
de matematică
Dimensiune europeană
Partenerii au încercat să dea o dimensiune
europeană proiectului prin învăŃarea a cât
mai mult posibil despre mediul şi modul
de viaŃă al celorlalŃi, precum şi despre
modul de predare şi învăŃare a
matematicii în alte Ńări.
Noi câştiguri pentru profesori
Cadrele didactice participante au încercat
o abordare mult mai creativă şi mai
constructivă de predare a matematicii,
prin utilizarea noilor tehnologii atât ca
instrument pentru creativitate, cât şi
pentru comunicare.

Un proiect cu greutate…

Proiectul a primit Certificatul naŃional de

calitate (NQL) şi Certificatul european de
calitate (EQL).

De asemenea, s-a aflat printre finaliştii

71
celei de-a cincia ediŃii a concursului Proiectul My Town in numbers
„Global Junior Challenge 2009”, organizat a fost desemnat proiectul
de Fondazione Mondo Digitale şi susŃinută anului la categoria învăŃământ
de Primăria Romei . secundar, în Olanda.

S-a clasat în Top 50 la eLearning Awards.

Impactul proiectului
Elevii au fost foarte entuziasmaŃi de noua
abordare de învăŃare a matematicii şi de
utilizare a calculatorului. Au apreciat
colaborarea atât cu colegii lor de clasă, cât
şi cu cei din Cehia şi Olanda. Orizontul lor
cultural s-a lărgit considerabil.

Materialele obŃinute în cadrul proiectului

sunt vizibile pe pagina web şi pe blog:
http://mytowninnumbers.blogspot.com/.
Multe dintre acestea pot fi utilizate în anii
următori, ca materiale auxiliare pentru
predarea diverselor teme.

Punctele forte ale proiectului

Proiectul nu tratează o singură ramură a matematicii, ci abordează această

disciplină ca un întreg. Problemele de matematică propuse pentru a fi
rezolvate au fost diverse: de la proporŃii şi noŃiuni de geometrie, până la
pătrate magice, legi ale mişcării, unităŃi de măsură, mesaje criptate etc.
Implicarea elevilor în proiect a fost permanentă, atât în ceea ce priveşte
propunerea, cât şi rezolvarea exerciŃiilor.

Comunicarea dintre profesori şi elevi a fost constantă pe toată durata

proiectului. Aceştia au comunicat atât pe forum cât şi pe blog.

ActivităŃile din proiect au fost clar stabilite încă de la început. Toate

echipele partenere au avut aceleaşi sarcini în timpul desfăşurării proiectului.
Stabilirea grupurilor de elevi implicate în proiect s-a realizat după analiza
curriculum-ului din fiecare Ńară participantă.

LecŃii învăŃate

ÎnvăŃarea matematicii prin joc oferă o motivaŃie puternică elevilor.

Cel mai important aspect al acestui proiect a fost interactivitatea, deoarece,
principala activitate a constat în propunerea şi rezolvarea de probleme, iar

72
acest lucru s-a realizat cu ajutorul forumului şi al blog-ului. Faptul că
problemele au fost legate de oraşele natale ale partenerilor, a dus la crearea
unei atmosfere de cunoaştere reciprocă, în timp ce găsirea de soluŃii şi
compararea rezultatelor au dat naştere unui spirit de competiŃie foarte
stimulativ pentru elevi.

InformaŃii suplimentare:
http://irina.sorinvasilescu.ro/

Studiul de caz a fost elaborat pe baza datelor furnizate de

profesorii coordonatori în formularul de candidatură la Premiile
anuale eTwinning, precum şi pe baza informaŃiilor oferite de prof.
Irina Vasilescu. Proiectul a fost nominalizat pentru finala Premiilor
2010.

73
 COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII "AUGUSTIN MAIOR"
Cluj-Napoca, jud. Cluj

VI.2. Proiectul "Measuring the Circumference of the Earth", prof. Lucia

GuŃu

MĂSURÂND CIRCUMFERINłA TERREI

MotivaŃia
„Prin acest proiect, intenŃionăm să creăm o comunitate europeană în care
tinerii să schimbe idei, să lucreze împreună, să crească împreună şi să se
cunoască reciproc prin învăŃarea ştiinŃei şi astronomiei”.
Gutu Lucia Dorina, profesor de geografie,
Colegiul Tehnic de Comunicatii "Augustin Maior" din Cluj-Napoca

Ideea Scopul proiectului a fost să Experimentul lui

proiectului recreeze ingenioasa Eratostene
se bazează pe măsurătoare a circumferinŃei
colaborarea Terrei, realizată de părintele Se fixează un băŃ în lumina
elevilor din geografiei – Eratostene -, soarelui, se măsoară umbra
şcoli având utilizând datele despre acestuia în momentul în
latitudini amplasarea geografică a care soarele se află în
diferite, care şcolilor partenere, cât şi o punctul cel mai înalt pe
să realizeze serie de instrumente uşor cer, se deduce unghiul
măsurători accesibile elevilor. razelor soarelui faŃă de
simple şi apoi băŃul vertical, apoi se face
Proiectul reprezintă o variantă
să facă schimb schimb de rezultate cu alte
modernă şi interesantă a unei
de date, să şcoli situate la alte
idei străvechi. Acesta pune în
realizeze latitudini. Apoi se
legătură elevi de diferite
tabele calculează lungimea
vârste şi preocupări, aflaŃi în
comparative şi meridianului pământului.
diferite spaŃii geografice,
să calculeze
pentru:
circumferinŃa
- a măsura umbra unui gnomon
Pământului
utilizat ca etalon la diferite
utilizând datele ore ale unor zile importante
şcolilor din punct de vedere
partenere şi astronomic;
metoda lui - a calcula unghiul şi a compara
Eratostene. măsurătorile la diferite
latitudini;
- a colabora online pe baza
acestor informaŃii cu elevii din
şcolile partenere.

74
Etapele proiectului
utilizate
1. Trebuie să se asigure participarea a cel
puŃin două şcoli a căror latitudine (distanŃă
nord-sud) este suficient de mare pentru a
da măsurătorilor o diferenŃă semnificativă.
Perioadele sunt planificate în lunile martie
şi septembrie.
2. La data agreată de şcolile partenere,
elevii fac măsurători în aer liber la
momentul amiazii. Fiecare echipă de elevi
va:
a) desfăşura o coală mare de hârtie pe
sol;
b) Ńine/ va fixa o riglă de un metru în
poziŃie perfect verticală pe sol;
c) marca pe coală capătul umbrei la
intervale de un minut pe o perioadă de
zece până la două zcci de minute (ar
trebui să se realizeze mai multe astfel
de măsurători de către elevi diferiŃi);
d) măsura lungimea umbrei lăsată de riglă
şi va analiza aceste măsurători;
e) utilizând calcule statistice, clasa ar
trebui să convină asupra lungimii
umbrei la miezul zilei (momentul când
umbra este cea mai scurtă).
4. Lungimea umbrei şi data zilei în care s-a
efectuat măsurătoarea vor fi afişate pe
siteul proiectului.
5. Aceste date, cât şi latitudinea fiecărei
şcoli sunt utilizate pentru a determina
circumferinŃa Pământului.
Proiectul încearcă o abordare
interdisciplinară a activităŃilor de învăŃare
fîcând trimiteri la concepte din diferite
discipline: astronomia, informatica, TIC,
matematica (geometria, fracŃiile, trasarea
de grafice, măsurători, introducerea în
trigonometrie), geografia, ştiinŃele,
ştiinŃele sociale, tehnologia, artele, limbile
străine (engleza, franceza) şi nu în ultimul
rând istoria.
Instrumente/ materiale
- „soarele”,
- un ceas,
- o riglă standard cu lungimea
de 1 metru,
- un metru.
Instrumente online:
- Google Earth, pentru
identificarea latitudinii exacte
a şcolii;
- Calculatorul Solar NOAA,
pentru identificarea timpului
solar;
- simulator Java, pentru
explorarea unghiurilor formate
de razele soarelui în Alexandria
and Syene.
Grupul-Ńintă
Proiectul se adresează elevilor
cuprinşi în clasele de la a 5-a la
a 12-a. Pentru realizarea
măsurătorilor pot fi implicaŃi
un număr nelimitat de elevi.
Sarcinile din acest proiect au
inclus copii şi tineri de toate
vârstele, interesele, pasiunile
şi opŃiunile şi au un impact
pozitiv şi extins asupra altor
clase şi altor elevi arătându-ne
cât de importantă este
promovarea creativităŃii
elevilor în educaŃia şcolare în
viitor.
75
Impact Parteneriatul

După cum arată coordonatoarea Au participat mai multe şcoli (şi

proiectului, Profesor Gutu Lucia Dorina de echipe de elevi), dintre care
la Colegiul Tehnic de Comunicatii "Augustin opt au fost activ implicate.
Maior" din Cluj-Napoca, „acest proiect
evidenŃiază importanŃa utilizării TIC în Parteneriatul şcolar a urmărit
educaŃie, şi în special pentru disciplinele sincronizarea activităŃilor astfel
fizică, astronomie şi tehnologie. Toate încât să se asigure
studiile, datele obŃinute şi măsurătorile comparabilitatea datelor.
realizate de către elevi au fost resimŃite ca
o invitaŃie la studiul ştiinŃei într-un cadru
modern, (o ştiinŃă construită) cu şi pentru
tineri, astfel încât ei să îşi dezvolte
competenŃele necesare pentru o şcoală
modernă bazată pe proiecte inovative”.
Prin activităŃile lui - întâlniri online,
activităŃi de învăŃare prin colaborare
online, măsurători – proiectul a permis şi
încurajat un mare număr de elevi să
comunice în mod direct, să utilizeze
aceeaşi limbă, să îşi împărtăşească
cunoştinŃele în ştiinŃă şi tehnologie şi să îşi
îmbunătăŃească competenŃele digitale,
lingvistice şi în ştiinŃă cultivând astfel Efectele în planul învăŃării
„deschiderea elevilor către alte culturi şi
sporirea motivaŃiei pentru învăŃarea
Efectele în planul învăŃării la
limbilor străine”.
elevi sunt multiple, variind de
Prin acest parteneriat şi prin măsurătorile şi la o motivaŃie superioară la
resursele concrete realizate în decursul dezvoltarea unor cunoştinŃe şi
acestei colaborări online etwinning, elevii competenŃe disciplinare sau
au resimŃit că „au contribuit efectiv la TIC: operarea cu date
documentarea şi fundamentarea ştiinŃei”. ştiinŃifice, dezbaterea opiniilor
tuturor elevilor, elaborarea de
Proiectul favorizează utilizarea creativă a
dosare tematice şi portofolii,
TIC de către elevi (pentru videoconferinŃe,
operarea cu aplicaŃii grafice
publicaŃii web, discuŃii pe forum, galerie
pentru realizarea de imagini,
foto, bibliotecă online), motivează elevii să
crearea şi utilizarea de
caute şi să facă schimb de informaŃii şi să
chestionare.
îşi prezinte propriile rezultate altora, cât şi
să colaboreze prin Internet cu elevii şcolilor
În activitatea lor, elevii au
partenere într-un mod creativ şi
utilizat şi adaptat nevoilor
semnificativ.
proprii diverse metode şi
Proiectul prevede un volum de timp tehnici moderne TIC pentru
considerabil studiului individual al elevilor, comunicarea şi prezentarea
aceasta fiind chiar o condiŃie prealabilă datelor, a fotografiilor şi

76
realizării măsurătorilor şi experimentării imaginilor, precum: Galerie
centrat pe noŃiuni din discipline diferite foto, Forum, Blogul proiectului,
precum: fizică, astronomie, geometrie, Mp3, Power Point, Video,
geografie, limbi străine, informatică, iar mediu virtual de învăŃare.
produsul lor final poate fi utilizat ulterior
ca resursă bibliografică sau material
didactic.
Calitatea şi coerenŃa lucrărilor realizate de
elevi reflectată în portofoliile realizate
ilustrează dimensiunea europeană şi, mai
mult, pe cea globală a educaŃiei.

LecŃii învăŃate

Nu este nevoie de foarte mult efort şi inovaŃie pentru a realiza situaŃii de

învăŃare motivante şi semnificative pentru elevi şi care să promoveze
abordările constructiviste ale învăŃării.
ExperienŃele de predare-învăŃare realizate de alte şcoli pot fi adaptate cu
succes în propriul plan de predare.
Acolo unde este posibil trebuie antrenaŃi toŃi elevii în activităŃi, iar munca lor
trebuie recunoscută, fie prin discuŃii pe baza rezultatelor, fie prin exploatarea
ulterioară în diferite contexte a produselor activităŃii (prezentări PowerPoint,
imagini, fotografii, portofolii)
Proiectul este adecvat tuturor tipurilor de şcoli.

Studiul de caz a fost elaborat pe baza datelor furnizate de profesorii

coordonatori în formularul de candidatură la Premiile anuale eTwinning.
Proiectul a fost nominalizat pentru finala Premiilor 2010.

77
 Colegiul Tehnic Raluca Ripan
Cluj-Napoca
VI.3. Proiectul "The Pizza Bussiness Across Europe", prof. Alexandrina
Lişcan

THE PIZZA BUSINESS ACROSS EUROPE

“Acest proiect a fost prima experienŃă importantă în eTwinning. Prin

intermediul său, elevii şi cadrele didactice au lucrat şi au învăŃat
împreună, au descoperit culturile altor Ńări, alte modalităŃi de a trăi. Şi,
cel mai important, au învăŃat cum să realizeze o afacere cu pizza.”

Alexandrina Lişcan, profesor TIC

Fondatorii proiectului: Proiectul anului 2009

• Barna Sipkay Secondary School
of Commerce, Catering and În cadrul ConferinŃei anuale eTwinning
Tourism, prof. Livia Margittay, 2009, desfăşurată la Praga, 15-17
Ungaria februarie, acest proiect a primit premiul
• IPSIA Trebisacce, prof. Teresa pentru cel mai bun proiect (categoria de
Costanza, Italia vârstă 16-19 ani). Cadrele didactice si
elevii au primit drept premiu o excursie
Partenerii proiectului: in Grecia.
• prof. Alexandrina Lişcan,
România “The pizza business across Europe” este
• prof. Paula Antunes, Portugalia un proiect eTwinning de success, care a
• Escola Secundária de D. Duarte, implicat cinci parteneri din cinci Ńări
prof. Madalena Relvão, europene.
Portugalia
• prof. Rudolfs Zemesarajs,
Letonia
• prof. Diliana Tzvetkova, Bulgaria
• prof. Andrzej Pogorzelski,
Polonia.

Proiectul a implicat 25 de elevi şi

un cadru didactic de la Colegiul
Tehnic “Raluca Ripan” din Cluj- Scopuri europene pentru o mâncare
Napoca. universală: pizza!

78
Conducerea liceului a apreciat Scopurile proiectului au vizat:
activitatea elevilor şi a - investigarea aspectului social şi a
profesorului coordonator. practicabilităŃii unei afaceri cu pizza în
Resursele materiale ale scolii, întreaga Europă;
echipamentele moderne au - îmbogăŃirea educaŃiei din cadrul şcolii
constituit un factor important de cu experienŃa reală a unei afaceri din
susŃinere a activităŃii elevilor: domeniu;
laborator IT modern, acces la - încurajarea colaborării şi a schimbului
Internet, camera web etc. de informaŃii valoroase pentru profilul
culinar, la nivelul proiectului
- cunoaşterea sistemului economic
european;
- dezvoltarea simŃului de apartenenŃă la
Uniunea Europeană.
Etapele proiectului
I. Studierea modului în care s-au schimbat obiceiurile alimentare şi gusturile
oamenilor în ultimii cincizeci de ani; mecanismele prin intermediul cărora
pizza a devenit o mâncare transnaŃională (imigrare, turism).
II. Turneul pizza care a avut loc în Trebisacce, Italia.
III. Elevii vor învăŃa cum să pornească o afacere cu pizza (procesul birocratic).

Diseminarea, punctul forte al proiectului

Toată presa din România (de la ziarele şi televiziunile locale, până la cele
naŃionale) au urmărit activităŃile elevilor din cadrul proiectului.
Pe internet, au apărut articole care
prezentau pe larg succesul românesc
obŃinut de cei implicaŃi în acest proiect.
“Diseminarea proiectului, atât la nivelul
şcolii noastre, cât şi la nivelul şcolilor
partenere, a întărit convingerea că în
epoca IT-ului pot fi realizate lucruri
minunate!”
Alexandrina Lişcan, profesor

Premii obŃinute Proiectul este interesant

- Premiul eTwinning 2009 pentru categoria deoarece:
de vârstă 16-19 ani; • şcoala oferă elevilor un
Premiul trei pentru broşura „FrăŃia pizzei”, feedback pozitiv;
obŃinut de elevii români în cadrul • oferă elevilor posibilitatea
Concursului naŃional „Made for Europe”, din de a lega noi prietenii;
martie 2008; • este sustenabil şi
- Premiul întâi pentru cartea scrisă în limba transferabil altor domenii

79
engleză “A story of success: The pizza de studiu sau altor ocupaŃii;
business across Europe”, obŃinut de elevii • oferă elevilor ocazia de a se
români la Concursul naŃional „Made for forma profesional exersând
Europe”, din aprilie, 2009; efectiv utilizarea unor
- Locul al doilea în cadrul Concursului „Pizza reŃete de pizza italiană sau
Torneo” din Italia. Echipa României a fost portugheză.
alcătuită din Ana Cristea şi Călin Siladi.
Alte puncte forte ale
proiectului:
• a oferit elevilor
posibilitatea de a se realiza
după absolvirea şcolii;
• a adus rezultate bune şcolii;
• este sustenabil şi
transferabil;
• a folosit instrumente
diverse;
• a oferit încredere în forŃele
proprii.

LecŃii învăŃate

• Proiectul permite elevilor să dobândească competenŃele necesare pentru a

reuşi în lumea marketing-ului. Ei pot pregăti alŃi elevi din şcoală şi pot
organiza ateliere de lucru în cadrul cărora să prezinte modalităŃile de a
pregăti pizza italiană şi, dacă doresc, pot demara o afacere cu pizza.
• AcŃiunea eTwinning este de acum bine înrădăcinate în toate şcolile
participante, iar faptul că aceasta permite o abordare inovatoare a
modului de predare-învăŃare face ca Europa să fie într-adevăr unită.
• Dezvoltarea dorinŃei elevilor de a afla mai multe despre “alte culturi”, de
a depăşi anumite stereotipuri care au fost eliminate datorită unei strânse
colaborări dintre elevi şi cadre didactic.
• Atât elevii cât şi profesorii au dobândit abilităŃi în utilizarea noilor
tehnologii şi au învăŃat cum să facă pizza de la profesionişti din Nazzional
Italian Scuola di Pizza.
• Cel mai bun rezultat al proiectului îl reprezintă cuvintele postate pe blogul
proiectului de un elev român: “Doamna profesoară, o să vedeŃi, îmi voi
deschide o pizzerie !”.

Rezultatele realizate de elevi pot fi găsite pe blog şi pe pagina web a

proiectului:
Blog: http://pizzacrosseuropetorneo.blogspot.com/
Pagina web: http://www.pizzabusiness.altervista.org/

Studiul de caz a fost elaborat pe baza discuŃiilor şi materialelor primite de la

doamna prof. Aexandrina Lişcan, C. T. "Raluca Ripan", Cluj-Napoca.

80
 Grupul Şcolar "Vasile Sav"
Roman, jud. NeamŃ

VI.4. Proiectul "Mythes, légendes et contes de feés - moyens

d'enrichir le langage des jeunes et la connaissance de l'autre", prof.
Carmen Lozonschi

MYTHES, LÉGENDES ET CONTES DE FEÉS - MOYENS

D'ENRICHIR LE LANGAGE DES JEUNES ET LA CONNAISSANCE
DE L'AUTRE

Puncte de plecare…

Grupul Şcolar "Vasile Sav" este situat Un proiect Comenius, derulat cu succes
în Roman, jud. NeamŃ. şi apreciat de elevi, a continuat pe
platforma eTwinning, implicând noi
şcoli partenere.

"Intr-o Europă lărgită şi unită,

diversitatea lingvistică, culturală,
naturală reprezintă salvarea dintr-o
uniformizare care sărăceşte. Fiecare
Ńară îşi aduce contribuŃia prin limbă,
cultură şi tradiŃiile sale contribuind
astfel la consolidarea unităŃii în
diversitate."
Cadrele didactice au participat la Carmen Lozonschi
proiecte Comenius, având deja profesor de limba franceză
experienŃă în derularea de
parteneriate şcolare europene.

Scopurile proiectului

Valorizarea diversităŃii europene

Proiectul a urmărit să stimuleze interesul elevilor
pentru studiul limbilor străine mai puŃin predate
(română, cehă, poloneză) şi, pe de altă parte, să
amelioreze competenŃele lor lingvistice într-o limbă
oficială europeană (franceză), prin activităŃi comune de
explorare a miturilor, legendelor şi basmelor provenite
din istoria culturală a celor trei Ńări partenere.

81
CetăŃenia europeană
Proiectul a urmărit, de asemenea, să consolideze
conştiinŃa civică a tinerilor europeni prin contribuŃia lor
la reperarea valorilor culturale universale care formează ActivităŃi de lucru în
Uniunea Europeană, prin noŃiuni precum înŃelepciunea grup
naŃională şi prin utilizarea noilor tehnologii pentru
crearea de documente, comunicare şi deschidere către
celălalt.

Noi competenŃe şi atitudini ale elevilor

Elevii şi-au dezvoltat competenŃele de comunicare într-o
limbă străină, precum şi competenŃele de comunicare
interpersonală, socială, inclusiv abilităŃi de comunicare
nonverbală, de negociere, de lucru în grup, utilizarea TIC
pentru învăŃare şi comunicare. De asemenea, şi-au
îmbunătăŃit încrederea în forŃele proprii. Au descoperit
noi culturi şi au înŃeles noŃiune de relativism cultural.

Noi resurse pentru profesori

Ca şi alte proiecte eTwinning, acesta a oferit
profesorilor posibilitatea de a utiliza materiale
pedagogice existente, dar şi de a elabora noi
resurse, în funcŃie de obiectivele educaŃionale
vizate.

CompetenŃe TIC pentru profesori şi elevi

Elevii şi profesorii au învăŃat să creeze pagini
web (pagina proiectului), să utilizeze HTML şi
PHP, Macromedia Flash 8 – pentru filme scurte;
Namo Web Editor – pentru galeria foto, diferite
browsere pentru internet etc.

Rezultate şi premii

Elevii şi profesorii au evaluat continuu activitatea şi

rezultatele obŃinute – antologii, postere, DVD-uri,
pagina web, portofoliile elevilor. Au utilizat
chestionare de evaluare pentru a culege feedback de
la cei implicaŃi – elevi, profesori, părinŃi, conducerea
liceului.
Pagina web a proiectului este "cartea de vizită",
ilustrând activităŃile desfăşurate şi rezultatele
Acest proiect a primit
obŃinute: www.vasilesav-comenius.ro
Premiul anual eTwinning
"Elevii şi-au îmbunătăŃit limba franceză, utilizând
2009, secŃiunea "Proiecte
structuri gramaticale şi lexicale complexe. Au
în limba franceză".
înŃeles importanŃa cooperării şi a lucrului în echipă.

82
Fiind implicaŃi în activitatea de cercetare literară,
au acumulat noi cunoştinŃe şi au fost foarte creativi"
– a spus profesorul coordonator al proiectului.

Impact
Proiectul este o dovadă a interacŃiunii profesor-
elevi, într-o manieră nouă şi creativă (C.
Lozonschi).
Elevii au afirmat că lucrul la proiect i-a stimulat;
au muncit mult, dar activităŃile au fost
interesante. Întregul proiect este o amintire
frumoasă.
Contactul cu elevi dintr-o altă clasă, aparŃinând
unei alte culturi, ca urmare a realizării în comun
a unei cercetări pe o temă dată, a stimulat
puternic motivarea pentru studiul limbilor
străine şi învăŃarea s-a realizat mai uşor.
În cazul profesorilor participanŃi, se poate vorbi despre un progres profesional şi
personal. Au avut ocazia de a beneficia de valorile europene ale învăŃământului
(spiritul inventiv, spontaneitatea, plăcerea de a imagina, deschiderea către alte
culturi şi acceptarea diferenŃelor), de a descoperi spaŃiul social, cultural şi
spiritual al Ńărilor partenere şi de a împărtăşi din experienŃele lor pedagogice.

LecŃii învăŃate

Să plecăm de la ideea că învăŃarea limbii străine prin joc este o motivaŃie

puternică pentru elevi!
Să-i lăsăm pe elevi să-şi exprime dorinŃele, punctele lor de vedere privind modul
de concepere, realizare şi gestionare a proiectului. Uneori, în felul acesta apar
idei originale şi prin implicarea lor totală obŃinem sprijinul lor necondiŃionat.
Astfel, a apărut ideea realizării cursului de limbă împreună, activitate care s-a
bucurat de cel mai mare succes printre elevi. Elevii a conceput şi susŃinut cursul.
Rolurile s-au inversat şi profesorii au trecut în bancă, elevii devenind pe rând
animatori ai cursului.
Faptul că proiectul a continuat după primul an cu un alt grup de elevi, la cererea
lor, şi în plus cu încă o altă şcoală europeană, ne îndreptăŃeşte să afirmăm că
poate fi cu uşurinŃă derulat de către orice altă şcoală care doreşte să trateze
tema miturilor, legendelor şi basmelor. În plus, poate fi extins în toată şcoala
dat fiind că activităŃile de proiect sunt concordante cu cele prevăzute de
programa şcolară (de exemplu, analiza miturilor, legendelor şi basmelor face
obiectul de studiu al cursurilor de limba română, franceză şi literatură
comparată în cadrul cursului de literatură universală).

Studiul de caz a fost elaborat pe baza discuŃiilor şi materialelor primite de

la doamna prof. Carmen Lozonschi, Grupul Şcolar "Vasile Sav", Roman,
jud. NeamŃ.

83
 Liceul Teoretic "Mihai Viteazul"
Băileşti, Dolj

VI.5. Proiectul "Life Labyrinth", prof. Ionela Cristina Nicolae

Labirintul vieŃii

MotivaŃia...

„… puternica mea motivaŃie pentru procesul de învăŃare pe tot parcursul vieŃii

şi angajamentul luat faŃă de şcolile partenere, combinate cu dorinŃa mea şi a
elevilor mei de a descoperi Uniunea Europeană şi pe cetăŃenii acesteia.”

Cristina Nicolae, profesor de limba engleză

Liceul Teoretic ViaŃa ca un labirint Implicarea

“Mihai Viteazul” elevilor
Acest proiect vizează viaŃa însăşi şi
este situat în
alegerile făcute de-a lungul Labirintul a fost
Băileşti, un oraş
acesteia. La un moment dat, în creat de elevi.
mic din judeŃul
decursul vieŃii, oamenii sunt puşi în SituaŃiile de viaŃă,
Dolj, în sud-vestul
situaŃia de a face anumite alegeri, alegerile făcute
României.
de a decide asupra unor aspecte precum şi
care ii vor influenta ulterior. consecinŃele
posibile au fost
Zilnic, viaŃa ne pune în situaŃia de
identificate şi
a lua anumite decizii, prin urmare,
descrise de elevi,
depinde de noi să îi educăm pe
în timpul
tineri şi să îi facem conştienŃi de
activităŃilor din
consecinŃele propriilor acŃiuni.
proiect. La final,
fiecare şcoală
parteneră şi-a
propus să publice
o broşură în care
să prezinte
Liceul are o vastă
acŃiunile
experienŃă în
desfăşurate,
derularea de
inclusiv articole
proiecte naŃionale
din revista
şi europene.
electronică a
proiectului.

84
 Grupul Ńintă al acestui proiect îl
În fiecare an,
reprezintă elevii cu vârste cuprinse
acesta organizează
între 11 şi 19 ani.
un concurs regional
de matematică.
De asemenea, Scopul proiectului
profesorii din liceu
Proiectul îşi propune să
pregătesc două
îmbogăŃească experienŃele de viaŃă
trupe de teatru
ale elevilor şi să le ofere acestora
care participă la
oportunitatea de a învăŃa despre
diverse competiŃii.
anumite aspecte legate de viaŃa
publică, de piaŃa muncii, de
educaŃie, sănătate, viaŃa de familie
Schimbul de
etc.
experienŃă şi
cooperarea au fost Cea mai mare
promovate de liceu ActivităŃi şi instrumente provocare
prin implicarea
acestuia în Elevii şi profesorii au realizat
Cooperarea cu
proiecte Comenius. prezentări powerpoint, au redactat
partenerii din
articole pe teme care aveau în
proiect a fost cea
vedere opŃiuni făcute în viaŃa de zi
mai mare
cu zi, au făcut schimb de mesaje
provocare.
pe mail şi au comunicat prin
videoconferinŃe.
Câteodată,
Prin intermediul emailului şi a aceştia, deşi sunt
videoconferinŃelor, elevii s-au plini de entuziasm
întâlnit cu colegii lor din şcolile la început, se
partenere şi au participat activ la confruntă atât cu
dezbateri. lipsa experienŃei
şi a abilităŃilor
În ultima parte a proiectului,
necesare în
fiecare şcoală parteneră a trebuit
desfăşurarea de
să realizeze un labirint şi să
proiecte
organizeze o activitate de învăŃare
europene, cât şi
Şcoala încurajează pentru elevi.
cu lipsa timpului.
cadrele didactice
să se implice în Activitatea
schimbarea cadrelor didactice
programelor şi să din cadrul
participe la cursuri proiectelor
de dezvoltare europene ar trebui
profesională. să fie apreciată
într-o mai mare
măsură la nivelul
şcolii.

85
 Folosirea labirintului
Directorul liceului
Elevii au realizat labirintul folosind Proiectele
şi-a exprimat
stâlpi de lemn şi prelate. În eTwinning oferă
susŃinerea pentru
labirint, fiecare bifurcaŃie posibilitatea de a
implicarea elevilor
presupunea o opŃiune. Urmând proiecta diferite
şi cadrelor
calea aleasă, fiecare bucată de activităŃi de
didactice în
drum prezenta consecinŃele învăŃare pentru
proiecte europene,
posibile ale deciziei luate. elevi, prin
subliniind
intermediul cărora
beneficiile Următoarea răscruce oferea alte
creşte interesul
acestora la câteva opŃiuni, iar elevii erau puşi în
acestora pentru
niveluri: situaŃia de a face o nouă alegere şi
identificarea unor
• motivaŃia elevilor de a se confrunta cu alte
noi informaŃii şi
pentru învăŃare a consecinŃe posibile.
pentru
crescut;
dezvoltarea de noi
• comunicarea competenŃe.
dintre elevi şi
cadre didactice s-
a îmbunătăŃit;
• schimbul de
experienŃă
realizat de
cadrele didactice
din diferite Ńări,
implicate în
proiect.

LecŃii învăŃate

Proiectele eTwinning oferă posibilitatea de a proiecta diferite activităŃi de

învăŃare pentru elevi, prin intermediul cărora creşte interesul acestora pentru
identificarea unor noi informaŃii şi pentru dezvoltarea de noi abilităŃi. Acest
proiect, în mod special, a fost foarte important deoarece s-a axat atât pe valori,
cât şi pe alegeri făcute de elevi. Entuziasmul şi motivaŃia elevilor şi profesorilor
de a colabora cu colegi de la şcoli din alte Ńări, au reprezentat forŃa motrice a
proiectului.

Studiul de caz a fost elaborat pe baza interviurilor acordate de prof. Dan

Panait, Director, şi de prof. Cristina Nicolae, profesoară de limba engleză,
iniŃiatoarea proiectului.

86
 GRUPUL ŞCOLAR „HENRI COANDĂ”
Râmnicu-Vâlcea, jud. Vâlcea

VI.6. Proiectul "Golden Ratio - Number and Universe", prof. Ina Paraschiv

GOLDEN RATIO - NUMBER AND UNIVERSE

Grupul Şcolar „H. Coandă” “Golden Ratio- Number and O experienŃă

din Rm. Vâlcea este Universe” este un proiect minunată.
instituŃie şcolară complex şi elaborat, care a Împreună cu
reprezentativă pentru implicat elevi cu vârste partenerul din
învăŃământul din judeŃul cuprinse între 16 şi 19 ani din România am
Vâlcea. Italia şi din România. dezvoltat tema
raportului de
Proiectul şi-a propus să aurîn cadrul unui
stârnească interesul şi nou proiect, cu
curiozitatea elevilor în ceea alŃi noi parteneri.
ce priveşte matematica,
demonstrând că aceasta a Prof. Gianfranco
fost dintotdeauna o parte Parpinel
esenŃială a dezvoltării şi
culturii umane.
ÎmpărŃirea
Scopurile proiectului: responsabilităŃi-
- descoperirea unor modele lor:
Proiectul a fost iniŃiat de matematice interesante şi I. Şcoala din
prof. Ina Paraschiv, în surprinzătoare care pot România s-a ocupat
parteneriat cu Instituto ajuta la interpretarea unor în special de
Magistrale Veronese, din fapte şi la înŃelegerea unor pagina web a
Italia. situaŃii reale; proiectului şi de
- îmbogăŃirea cunoştinŃelor activităŃile
despre istoria artei, curente matematice.
şi artişti reprezentativi; II. Şcoala din Italia
- încurajarea colaborării şi a a gestionat spaŃiul
schimbului de informaŃii la comun de lucru şi
nivelul proiectului; conexiunea
- cunoaşterea şi înŃelegerea matematică-artă.
culturii altor Ńări europene;
- dezvoltarea competenŃelor
lingvistice şi de utilizare a
mass-mediei şi a noilor
tehnologii.

87
 Beneficii ale elevilor Instrumente de
lucru:
- Proiectul i-a ajutat pe elevi
• comunicarea
să-şi dezvolte abilităŃile de
dintre partneri
comunicare în limba
folosind TIC;
engleză, competenŃele de
• utilizarea unei
lucru în echipă şi încrederea
pagini wiki, create
în sine.
special pentru
- De asemenea, elevii au
proiect;
învăŃat cum să utilizeze
• folosirea
noile tehnologii atât pentru
internetului pentru
realizarea activităŃilor din
obŃinerea unor
proiect, cât şi pentru
informaŃii
comunicare.
necesare;
• crearea unei
pagini web
Beneficii ale profesorilor:

- abordarea unei noi metode

de predare a conŃinuturilor
matematice;
- dezvoltarea competenŃelor
de comunicare într-o limbă
străină.

Sarcinile elevilor:
• căutare de informaŃii despre raportul de aur şi
seria Fibonacci;
• notarea unor linkuri şi definiŃii ale noilor
noŃiuni;
• activităŃi în grup în vederea clarificării
conceptelor teoretice;
• desfăşurarea unor aplicaŃii în colaborare cu
colegii din echipă;
• evaluarea şi, eventual, corectarea unor
aplicaŃii ale celorlalŃi colegi;
• participarea la discuŃii cu profesorii
coordonatori.

Rezultatele realizate de elevi pot fi găsite pe

Doriforo - Policleto
pagina web a proiectului:
http://goldenratio.wikidot.com/
(8,9+5,4):8,9= 1,606

88
Subiecte din artă: elevii au cercetat modul în care
artiştii au folosit raportul de aur în operele lor.
Cercetarea a fost divizată în trei părŃi:
• arhitectură;
• sculptură;
• pictură.
La rândul lui, fiecare subiect a fost împărŃit în
funcŃie de curentul din care face parte.

Puncte forte ale proiectului

Transferabilitatea. Materialele didactice realizate pot fi utilizate şi îmbogăŃite

de alte grupuri de elevi.
Atractivitatea. Utilizarea calculatorului, a internetului şi comunicarea cu colegi
din alte Ńări europene au făcut ca acest proiect să fie atractiv. Atât elevii cât şi
profesorii implicaŃi şi-au îmbunătăŃit competenŃele de utilizare a noilor
tehnologii
Implicarea elevilor. Elevii s-au implicat activ în procesul de învăŃare, au devenit
mai conştienŃi de importanŃa deciziilor pe care le vor lua în alegerea studiilor
superioare pe care le vor urma.

Stimularea motivaŃiei şi a performanŃei. Proiectul a „salvat” elevi aflaŃi în

situaŃie de corigenŃă, iar şcoala şi-a consolidat buna reputaŃie în comunitate.

Studiul de caz a fost elaborat pe baza datelor furnizate de

profesorii coordonatori în formularul de candidatură la Premiile
anuale eTwinning. Proiectul a fost nominalizat pentru finala
Premiilor 2010.

89
 Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 2
Titu, jud. DâmboviŃa

VI.7. Proiectul "Liniştea din sat vs aglomeraŃia urbană", prof. Gabriela

ChiŃu

LINIŞTEA DIN SAT VERSUS AGLOMERAłIA

URBANĂ

„Implicarea în proiectele eTwinning este una dintre cele mai importante şi

mai atractive modalităŃi de lucru ce ar putea motiva elevii în cadrul
activităŃii şcolare”.
Prof. Gabriela ChiŃu
Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2, Titu

Şcoli care au iniŃiat Liniştea din sat vs. aglomeraŃia Cel mai important
proiectul urbană este un proiect despre sprijin…
influenŃa condiŃiilor sociale,
 Şcoala cu clasele I- economice şi culturale asupra La baza acestui
VIII nr. 2, Titu,judeŃ copiilor de azi. proiect eTwinning
DâmboviŃa, România, au stat
Acest proiect are în prim plan
prof. Gabriela ChiŃu promptitudinea şi
societatea actuală, societate
interesul sporit al
aflată într-o continuă mişcare,
 Scuola media di celor ce vor să se
în care au loc schimbări
Maierato, Italia implice în astfel de
profunde atât în viaŃa celor de
proiecte. Partenerii
la Ńară, cât şi în viaŃa celor ce
au fost identificaŃi
locuiesc la oraş.
Ulterior, acestui cu ajutorul
proiect i s-a alăturat Fiecare om trebuie să dea instrumentului
Şcoala cu clasele I-VIII dovadă de responsabilitate, oferit de
„Lucian Blaga”, Ocna trebuie să aleagă aspectele etwinning.net –
Mureş. pozitive ale existenŃei în Căutare partener
vederea modelării personalităŃii. (en., Partner
Finding).
Şcoala nr. 2 Titu
cuprinde ciclul primar Scopurile proiectului De asemenea, au
şi gimnazial (clasele I- fost de un real folos
VIII). • responsabilizarea elevilor cu ideile oferite de
privire la viaŃa cotidiană rubrica
impusă de condiŃiile sociale, „Inspiration” -
economice, culturale care (kituri, twinspace,
pot fi întâlnite la sat/oraş; teme, blog)

90
 • identificarea aspectelor
pozitive şi negative ce
influenŃează dezvoltarea
personalităŃii unui copil ce
trăieşte la sat/oraş;
• explorarea relaŃiilor
interpersonale, cu accent pe
interesul major pentru
Durata proiectului: 6 problemele actuale ale
existentei; J’aime ma ville
luni
• stimularea creativităŃii Et ses batiments
elevilor prin activităŃi Ses parcs, ses
Vârsta elevilor
specifice proiectului. vitrines
participanŃi:10-14 ani
J’en suis content!
Instrumente de lucru Versuri scrise de Mihai
Prin intermediul emailului
elevii s-au întâlnit cu colegii
lor din şcolile pertenere şi au
participat activ la dezbateri.
Alte instrumente utilizate în Cea mai mare
cadrul acestui proiect sunt: provocare a fost
powerpoint-ul, imagini foto, atragerea altor şcoli
desene, imagini video, texte. în desfăşurarea
proiectului.
„SpaŃiile de lucru sunt
„Suportul oferit de interesante şi oferă multe
Implicarea elevilor
NSS este punctul de posibilităŃi de exprimare.
plecare al celor ce InformaŃiile sunt complexe şi
vor să iniŃieze sau să complete.” Elevii au realizat
participe la proiecte. creaŃii literare şi
InformaŃiile necesare ActivităŃi artistice (poezii,
se pot obŃine în orice colaje, desene, PPT-
problemă.” uri), au realizat un
Elevii şi profesorii din şcolile
studiu de caz pe o
Prof. Gabriela ChiŃu partenere au prezentat cadrul
temă dată, au
social, economic, cultural în
identificat motive
care îşi desfăşoară activitatea,
pentru care este
au aplicat chestionare pentru
bine să locuieşti la
a identifica influenŃele vieŃii
sat/oraş.
rurale/urbane asupra
dezvoltării personalităŃii
copilului, au realizat blogul
proiectului, au analizat modul
în care este prezentată, în
literatură, imaginea
satului/oraşului.

91
LecŃii învăŃate

Cel mai important lucru l-a constituit platforma eTwinning, care a permis
realizarea proiectelor ca disciplină opŃională la clasele V – VIII. Prin acest
opŃional au fost valorificate cunoştinŃe şi capacităŃi dobândite prin celelalte
discipline de studiu (informatică,limbi străine, matematică, biologie, istorie,
geografie etc.).

În proiectele eTwinning, accentul cade pe dezvoltarea comunicării

interpersonale, pe folosirea mijloacelor informatice şi pe dezvoltarea
creativităŃii elevilor.

Studiul de caz a fost elaborat pe baza chestionarului completat de

prof. Gabriela ChiŃu şi pe baza informaŃiilor postate în spaŃiul de
lucru al proiectului.

92
 Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 2
Satu Mare

VI.8. Proiectul "Magic But Real Experiments", prof. Claudia Cziprok

EXPERIMENTE SURPRINZĂTOARE, DAR ADEVĂRATE

"Procesul de lucru s-a îmbogăŃit cu spectaculoase şi atractive produse

create de elevi şi de profesori, devenind o adevărată "mină" cu materiale
educaŃionale de fizică şi chimie. Elevii au fost motivaŃi şi foarte implicaŃi
în proiect, lucrând în echipe, folosind tehnologiile web 2.0. şi participând
la evenimente de promovare a ştiinŃei".
prof. Claudia Cziprok şi prof. Claudia Radu
Proiectul a fost iniŃiat de: Un proiect de ştiinŃe
• prof. Claudia Cziprok, Colegiul National "Experimente suprinzătoare, dar
"Mihai Eminescu", România
adevărate" este un proiect
• prof. Manuel Díaz Escalera, Colegio pentru explorarea şi înŃelegerea
Sagrado Corazón (Esclavas), Spania unor fenomene de fizică şi
chimie, prin experimente simple,
Parteneri: realizate de elevi. Este un
• Alexandre Costa, Escola Secundária de exerciŃiu de învăŃare în
Loulé, Portugalia; colaborare şi de învăŃare prin
• Claudia Radu, Scoala Gimnaziala explorare.
"Gheorghe Lazar", România;
• Danuta Tracz, Zespół Szkolno-
Przedszkolny w Brzeźnicy, Polonia;
• Edyta Rutkowska-Ferchichi, Publiczne
Gimnazjum nr 1 w Pionkach, Polonia;
• Irena Babinska, Vilniaus r. Pagiriu
Gimnazija, Lituania;
• Laurence ALTIBELLI, Lycée Jules Verne,
FranŃa;
• Mariana Salagean, Scoala "Mircea Eliade"
Satu Mare, România;
• Marina Marino, Liceo Scientifico "F.
Cecioni", Italia
Vârsta elevilor participanŃi:12-
18 ani

93

Impact
Elevii şi-au îmbunătăŃit
competenŃele TIC şi
competenŃele de comunicare
într-o limbă străină.
Au comunicat cu alŃi colegi din
şcoli europene şi au lucrat în
echipă.
Au intrat astfel în contact cu
şcoli din alte Ńări,
familiarizându-se cu diferite
aspecte culturale ale Ńărilor
respective.
Cel mai important sprijin…
motivaŃia elevilor!
Implicarea elevilor
"Elevii s-au întrecut în creaŃii
minunate despre ştiinŃă. Au fost
încântaŃi de filmarea
experimentelor şi de prelucrarea
lor, astfel încât să fie înŃelese
de spectatori." (prof. Claudia
94
Proiectul a urmărit să sprijine elevii pentru
a învăŃa:
• să facă observaŃii secvenŃiale, finalizate
prin desene, fotografii, clipuri video şi
descrieri ale experimentelor astfel încât
să poată explica realizarea lor;
• să efectueze măsurători, să le
înregistreze, să facă grafice şi să
interpreteze rezultatele;
• să analizeze şi să explice fenomenele
ştiinŃifice;
• să prezinte rezultatele, să editeze texte
în diferite formate;
• să utilizeze tehnologia web 2.0. pentru a
publica o revistă online.
ActivităŃi / procesul de lucru:
1. pregătirea proiectului: profesorii
explică elevilor principalele activităŃi;
elevii caută informaŃii despre experimente;
realizarea unei liste de experimente
propuse;
2. alcătuirea grupurilor de lucru: elevii se
împart în grupuri de lucru de câte 2-3
membri şi îşi desemnează un responsabil;
3. alegerea experimentelor: fiecare grup
alege 3-4 experimente şi, cu sprijinul
profesorilor, stabilesc pe care să le
realizeze (în funcŃie de dificultate);
4. schimb de informaŃii pe forum, elevii
împărtăşesc experienŃe, onservaŃii etc.;
Cziprok).
"Orele de chimie au devenit mai
interesante, abia le aşteptăm -
să căutăm informaŃii, să alegem
un experiment şi, în special, să îl
încercăm acasă. Am învăŃat cum
se prezintă materialul, am
observat lucrurile cu atenŃie, şi,
cel mai important, cum să
formulăm o concluzie." (Bianca
Pastor, Iulia Rus, Oana Peter,
elevi participanŃi la proiect).
Recunoaştere
Proiectul a primit Certificatul
naŃional de calitate în România,
Spania, Polonia, Lituania şi
Portugalia.
unele grupuri au de realizat aceleaşi
experimente şi pot schimba informaŃii,
discuta despre fenomenul observat şi
compara rezultatele;
5. realizarea experimentelor: elevii
realizează experimentele, fac fotografii,
scurte clipuri video care vor fi utilizate ca
suport în explicarea fenomenelor; elevii
pregătesc fişiere (text, foto, video)
utilizând soft adecvat. Apoi, transmit
prezentarea experimentului pe un CD, iar
profesorul va posta informaŃiile pe blog;
6. blog-ul proiectului: referatele sau
filmele realizate de elevi sunt postate pe
blog, însoŃite de explicaŃiile necesare;
elevii pot adăuga comentarii;

7. pregătirea unei expoziŃii: în şcoală sau

în comunitate, elevii organizează expoziŃii
De asemenea, a fost nominalizat de promovare a proiectului/ prezentare a
la Premiile anuale europene experimentelor realizate, cu broşuri, afişe
eTwinning. şi alte materiale imprimate.

LecŃii învăŃate

Experimentele au stârnit curiozitatea elevilor pentru ceea ce se întâmplă în jurul

lor, i-au provocat să caute ifnromaŃii, să găsească explicaŃii şi să împărtăşească
rezultatele cu alŃi colegi.

Mai multe informaŃii:

http://twinblog.etwinning.net/magicexperiments/;
Web-Magazine: http://magazinefactory.edu.fi/magazines/MagicReal/

Studiul de caz a fost realizat pe baza informaŃiilor oferite de prof. Claudia

Cziprok şi de prof. Claudia Radu, precum şi pe baza informaŃiilor din spaŃiul de
lucru al proiectului.

95
Bibliografie

ACETO, S. & C. DONDI (ed.). Evolving elearning. HELIOS Yearly Report 2005-
2006. Brussels: Menon Network EEIG, 2006
ALLEN, S.; URE, D.; EVANS, S. Virtual Communities of Practice as Learning
Networks. Brigham Youth University, 2003.
BURK, M.. Communities of Practice
(http://www.tfhrc.gov/pubrds/mayjun00/commprac.htm) 2000
CHARD, S., Teaching in the Digital Age: Project-Based Learning and
Assessment Videocassette, The George Lucas Foundation, 2002.
CONOLE, J. et.al. Collaboration. In: GRAINNE, C. et al. (eds). Contemporary
Perspectives in E-learning Research. New York: Routledge, 2007.
COOK, J. et alii. The design of learning technologies. În: Conole, G. & M.
Oliver (ed.). Contemporary perspectives in E-learning research.
London: Routledge, 2007.
ETZIONI, Amitai. The Spirit of Community. 1st Ed. New York: Crown
Publishers, 1993.
FOSNOT, C.T. Constructivism: Theory, perspectives and practice. New York:
Teachers College, Columbia University, 1996.
GALVIN, C., Gilleran, A, HOGENBIRK, P., HUNZA, M., DELINGER, M.,
ZEIDLER, B. (2007). Reflection on eTwinning - Cultural Understanding
and Integration. Hofi Studio: Prague.
GHEORGHE, O., eTwinning in 2008. Apărut în: Elearning.Romania, 2008-12-
17. Bucureşti: TEHNE- Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în
EducaŃie. Disponibil online: http://www.elearning.ro.
GONGLA, P., RIZZUTO, C.R. Evolving communities of practice: IBM Global
Services experience. In: IBM Systems Journal: Knowledge Management,
2001, June 22, Vol. 40, No 4,
http://www.research.ibm.com/journal/sj/404/gongla.html.
JONES, C. et.al. Collaboration. În: Grainne, C. et alii. (eds). Contemporary
Perspectives in E-learning Research. New York: Routledge, 2007.
KIM, A. J. Community Building on the Web: Secret Strategies for Successful
Online Communities. (Online:
http://www.citeulike.org/user/seawidget/article/347188), 2003.
KYRNIN, J. Building Online Communities: What is Community and Why Do
You Want It for Your Site? 2003,
http://webdesign.about.com/cs/communityonline/a/aa112398.htm.
LAVE, J., WENGER, E. Communities of practice, 2004,
http://www.infed.org/biblio/communities_of_practice.htm.
LAVE, J., WENGER, E. Legitimate Peripheral Participation in Communities of
Practice, 2001, http://www.cup.org/Titles/413/0521413087.html.
NOVEANU, E. The Internet and the Changing Education Paradigm,
http://www.elit-education.ro/a51-proceedings.htm), 2005.

96
ISTRATE, In Romania, 7 profesori din 10 prefera ajutorul calculatorului.
Apărut în: Elearning.Romania, 2008-06-24. Bucureşti: TEHNE- Centrul
pentru Dezvoltare şi Inovare în EducaŃie. Disponibil online:
http://www.elearning.ro.
PALLOFF, R.M., PRATT, K. Building Learning Communities in Cyberspace –
Effective Strategies for the Online Classroom. San Francisco: Jossey
Bass Publishers, 1999.
PANITZ, T. Collaborative versus cooperative learning, 1996, www.lgu.ac.uk-
deliberations-collab.learning-panity2.html.
REDECKER, C., ReŃelele sociale în educaŃie, 2009.
SCBEUERMANN, F., MULDER, M. Bridging to the future of education. In:
European Journal Vocational Training, 2002, No. 27, September-
December.
VAN DE CRAEN, P., Aventuri pe tărâmuri lingvistice şi culturale, European
Schoolnet, 2008.
VELEA, S., Noile tehnologii în educaŃie – între slogan şi impact autentic în
activitatea de predare-învăŃare, în "Tehnologii moderne în educaŃie şi
cercetare, CNIV 2009, Editura UniversităŃii din Bucureşti, 2009.
VERBURGB, A.; MULDER, M. Computer-supported collaborative learning: an
inducement to deep learning? In: European Journal Vocational
Trening, 2002, No 26, May – August.
WELLMAN, B.; SALAFF, J.; DIMITROVA, D. Computer networks as social
networks. In: Annual Reviews Social, 1996.
WENGER, E. Communities of Practice: Learning as a Social Systemt, 1998,
http://www.co-i-l.com/coil/knowledge-garden/cop/lss.shtml.
WENGER, E. Communities of practice: learning, meaning, and identity,
2001, http://www.ewenger.com/pub/pubCoPToC.html.
WENGER, E. Supporting communities of practice a survey of community-
oriented technologies, 2001.
WILSON, B. Creating a Learning Community, 1997,
http://carbon.cudenver.edu/~bwilson/lcclassbib.html.
*** American Psychological Association. Learner-centered psycholopgical
principles: A framework for school redesign and reform. Washington,
DC, 1997. [On-line] Available: http://www.apa.org/ed/leg.html.
*** Consiliul NaŃional pentru Curriculum. Noul Curriculum NaŃional, Repere
Conceptuale şi Metodologice, Absolventul învăŃământului liceal:
schiŃă de portret.
*** European Commission. Council Resolution of 13 July 2001 on e-Learning. În:
Official Journal of the European Communities, 2001.
*** IFTF (Institute for the Future). Technologies of Cooperation Institute for
the Future. 2005, http://www.e-
democracy.gov.uk/knowledgepool/default.htm?mode=1&pk_

97
Note

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

98
..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

99
..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

100