Mediul Economic

Grecia are o economie capitalistă, cu un sector public de aproximativ 40% din PIB și cu un PIB pe cap
de locuitor de aproximativ două treimi din cel al economiilor principale din zona euro. Turismul oferă
18% din PIB. Imigranții reprezintă aproape o cincime din forța de muncă, în special în locuri de muncă
agricole și necalificate. Grecia este un beneficiar major al ajutorului UE, egal cu aproximativ 3,3% din
PIB-ul anual.
Economia greacă a înregistrat o creștere de circa 4% pe an între anii 2003 și 2007, dar economia a intrat
în recesiune în 2009 ca urmare a crizei financiare mondiale, înăsprirea condițiilor de creditare și eșecul
Atenei de a soluționa un deficit bugetar în creștere
Grecia a îndeplinit criteriul deficitului bugetar al Pactului de creștere și stabilitate al UE de nu mai mult
de 3% din PIB în perioada 2007-08, dar a încălcat-o în 2009, când deficitul a ajuns la 15% din PIB.
Deteriorarea finanțelor publice, statisticile inexacte și greșite, precum și scăderea performanțelor
consecvente a reformelor au determinat agențiile importante de rating să scadă ratingul datoriei
internaționale la sfârșitul anului 2009 și au condus țara într-o criză financiară.
Sub presiunea intensă din partea UE și a participanților la piețele internaționale, guvernul a acceptat un
program de salvare care a cerut Atenei să reducă cheltuielile guvernamentale, să reducă evaziunea
fiscală, să revizuiască sistemele civile, de sănătate și de pensii și să reformeze forța de muncă și
produsul piețe
Masurile de austeritate au redus deficitul la 4,5% in 2016. Guvernele grecesti successive, nu au reusit sa
impulsioneze multe din cele mai nepopulare reforme in fata opozitiei politice raspandite, inclusiv din
partea sindicatelor puternice ale tarii si a publicului larg.
În luna aprilie 2010, o agenție de credit de prim rang a acordat datoriilor grecești cel mai mic rating
posibil de credite, iar în mai 2010 FMI și guvernele din zona euro au acordat Greciei împrumuturi de
urgență pe termen scurt și mediu în valoare de 147 miliarde de dolari pentru ca țara să poata rambursa
datoriile creditorilor.
Grecia, cu toate acestea, s-a străduit să îndeplinească obiectivele stabilite de Uniunea Europeană și FMI,
mai ales după ce Eurostat a revizuit numarul deficitului și datoriilor Greciei în creștere pentru 2009 si
2010.
Liderii europeni și FMI au convenit în octombrie 2011 să ofere Atenei un al doilea pachet de salvare de
169 miliarde de dolari. Cel de-al doilea pachet a cerut titularilor de obligațiuni de stat din Grecia să
noteze o parte semnificativă din participațiile lor pentru a încerca să atenueze povara datoriilor
guvernului grec. Cu toate acestea, băncile grecești, afectate de o parte semnificativă a datoriilor
suverane, au fost negativ afectate de scăderea obligațiunilor și 60 de miliarde de dolari din al doilea
pachet de salvare au fost rezervate pentru a asigura că sistemul bancar a fost capitalizat în mod adecvat.
În 2014, economia greacă a început să iși revină din recesiune și a realizat trei repere importante:
echilibrarea bugetului, emiterea datoriei publice pe piețele financiare pentru prima dată din 2010 și
generând o creștere a PIB-ului de 0,7%.
În ciuda revenirii, nemulțumirea pe scară largă a măsurilor de austeritate a contribuit la propulsarea
partidului radical de stânga SYRIZA la guvernare în urma alegerilor din ianuarie 2015. Între ianuarie și
iulie 2015, frustările dintre guvernul condus de SYRIZA și creditorii europeni si FMI privind punerea în
aplicare a măsurilor de salvare și plata fondurilor au determinat guvernul grec sa dețină arierate
semnificative pentru furnizori și băncile grecești să se bazeze pe imprumuturile de urgență si, de
asemenea, au pus sub semnul intrebării viitorul Greciei în zona euro.
Pentru a împiedica prăbușirea sistemului bancar, Grecia a impus controale de capital în iunie 2015, cu
puțin timp înainte de răscolirea piețelor financiare internaționale, devenind prima țară dezvoltată care nu
a reușit plata unei rate către FMI. Pe 20 august , Grecia a semnat cel de-al treilea plan de salvare, care i-
a permis să acopere părți importante din datorii, către creditorii din UE și FMI și să se asigure că
sectorul bancar păstrează acces la lichidități de urgență.
În 2016, Grecia a înregistrat o ușoară îmbunătățire a PIB-ului și a șomajului. Economia rămâne în
continuare stagnantă, din cauza reformelor economice neterminate, a unei probleme masive de
împrumut și a incertitudini permanente privind orientarea politică a țării. Unele estimări au pus piața
neagră a Greciei la 20-25% din PIB, deoarece mai mulți oameni au încetat să-și raporteze veniturile
pentru a evita plata impozitelor care în unele cazuri au crescut la 70% din venitul brut al unui individ.

Grecia și moneda Euro

Grecia s-a alăturat Uniunii Europene în 1981 și a adoptat moneda euro în anul 2001, urmând ca de la 1
ianuarie 2002 să circule ca monedă oficială. Perioada de dublă circulație - când atât drachma grecească,
cât și moneda euro aveau statut legal de plată - s-a încheiat la 28 februarie 2002. Banca Națională
Centrală a Greciei a schimbat monedele drahma până la 1 martie 2004 și bancnotele drahma până la 1
martie 2012.
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gr.html

https://en.wikipedia.org/wiki/Greece

http://www.mfa.gov.md/gae/ghid.grecia.html

https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/greece_ro
http://epochtimes-romania.com/news/incepe-dansul-in-grecia-retrageri-masive-de-bani-in-ciuda-controalelor-de-
capital---257896

https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/euro-area/euro/eu-countries-and-euro/greece-and-euro_en

https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/greece_en