Whist-ul rom�nesc este o variant� a whist-ului similar� jocului anglo-american Oh

Hell, fiind popular �n Rom�nia unde este cunoscut sub denumirea simpl� de whist. Se
�nva?� �n circa 10 minute, dar pentru a deveni un juc�tor cu experien?� e necesar
mult mai mult timp. O partid� dureaz� �ntre 30 ?i 60 minute, �n variantele online
timpul reduc�ndu-se la jum�tate.
Cuprins [ascunde]
1 Regulile jocului
1.1 Distribuirea c�r?ilor
1.2 Licita?ia
1.3 Jocul de levat�
1.4 Scorul
2 Variante
3 Leg�turi externe
Regulile jocului[modificare | modificare surs�]
Whistul rom�nesc este un joc pentru 3-6 juc�tori, ideal pentru 4. Juc�torii nu se
asociaz�, juc�nd individual.
Dintr-un pachet standard de c�r?i se folose?te un num�r de c�r?i astfel �nc�t s�
revin� c�te 8 c�r?i de juc�tor (24 pentru 3 juc�tori, 32 pentru 4 juc�tori ?i a?a
mai departe p�n� la 48 pentru 6 juc�tori). C�r?ile eliminate sunt cele mai mici din
pachet �ncep�nd cu 2, 3 , etc.
Pentru 6 juc�tori se joac� cu 48 de c�r?i, dar dealer-ul nu �?i va �mp�r?i sie?i
c�r?i, devenind �m�n� moart�. Astfel fiecare juc�tor va deveni m�n� moart� de-a
lungul partidei atunci c�nd �i vine r�ndul s� fie dealer.
Rangul c�r?ilor este urm�torul, �ncep�nd cu cea mai mare: A, K, Q, J, 10, 9, ?i a?a
mai departe. Acestea nu au valoare la calcularea scorului, whistul fiind un joc
exclusiv de levat�.
Distribuirea c�r?ilor[modificare | modificare surs�]
Primul dealer este ales prin tragere la sor?i. Un juc�tor distribuie c�te o carte
tuturor juc�torilor ?i cel cu cartea cea mai mare devine primul dealer, apoi ?i
ceilal?i prin rota?ie �n sensul acelor de ceasornic.
Num�rul de c�r?i distribuite fiec�rui juc�tor variaz� de-a lungul partidei. Se
�ncepe cu un joc �n care se distribuie o singur� carte ?i se continu� tot a?a p�n�
c�nd to?i juc�torii au fost dealeri o dat�, distribuind numai c�te o carte.
Dup� aceasta num�rul c�r?ilor date cre?te cu c�te una la fiecare nou� distribuire
p�n� c�nd se ajunge la opt c�r?i distribuite pentru fiecare juc�tor. Urmeaz� ca to?
i juc�torii, c�nd le vine r�ndul s� distribuie, o dat�, c�te opt c�r?i. Apoi
num�rul de c�r?i �ncepe s� descreasc� cu una la fiecare nou� distribuire p�n� c�nd
se ajunge la o carte distribuit�. Acum to?i juc�torii fac c�te o distribuire de
c�te o carte.
Exemplu: Cu patru juc�tori �ntreaga partid� const� �n 24 de distribuiri, iar
num�rul de c�r?i distribuite �n fiecare tur va fi dup� cum urmeaz�: 1, 1, 1, 1, 2,
3, 4, 5, 6, 7, 8, 8, 8, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1, 1, 1, 1.
Dup� ce c�r?ile au fost imp�r?ite, urm�toarea carte este pus� cu fa?a �n sus;
culoarea acesteia va fi culoarea atuului. �n jocurile cu 8 c�r?i nu mai exist�
carte de pus cu fa?a �n sus; aceste jocuri se joac� far� atu.
Licita?ia[modificare | modificare surs�]
Fiecare juc�tor, �n ordine, �ncep�nd cu juc�torul din st�nga dealer-ului, anun?�
c�te levate crede c� va face. Toate anun?urile sunt definitive ?i nu se mai poate
reveni asupra lor. Pentru ca nu to?i juc�torii s�-?i poat� �ndeplini anun?ul, suma
tuturor anun?urilor nu poate fi egal� cu num�rul c�r?ilor distribuite fiec�rui
juc�tor �n jocul respectiv. (Exemplu: tur cu ?ase c�r?i, trei juc�tori: primul
juc�tor anun?� "3", urm�torul "1". Ultimul juc�tor nu poate anun?a "2", c�ci suma
anun?urilor ar fi egal� cu 6. �n acest caz, ultimul juc�tor poate anun?a numai 0,
1, 3, 4, 5 sau 6.
Aceast� regul� pune ultimul licitator (dealer-ul) �n dezavantaj, �n special la
tururile de o carte. Pentru a atenua acest dezavantaj, la �nceputul ?i sf�r?itul
partidei se efectueaz� o serie de jocuri de o carte, egal� cu num�rul de juc�tori.
Jocul de levat�[modificare | modificare surs�]
Juc�torul din st�nga dealer-ului joac� prima carte (atac�). Urm�torii juc�tori vor
juca obligatoriu o carte din aceea?i culoare dac� este posibil. Orice juc�tor care
nu are c�r?i din culoarea atacat� trebuie s� joace un atu dac� e posibil. Un
juc�tor care nu are c�r?i �n culoarea de atac ?i nici atuuri poate defosa orice
carte. Levata, constituit� dup� ce to?i juc�torii au contribuit cu c�te o carte,
este c�?tigat� de c�tre juc�torul care a pus cel mai mare atu, sau dac� nu s-a
jucat atu, de juc�torul care a pus cea mai mare carte �n culoarea de atac. C�?
tig�torul levatei atac� pentru urm�toarea levat�.
Obiectivul este de a c�?tiga exact num�rul de levate licitate.
Scorul[modificare | modificare surs�]
M�na se termin� c�nd toate c�r?ile au fost jucate.
Juc�torul care ?i-a realizat contractul (exact) prime?te 5 puncte plus un num�r de
puncte egal cu num�rul levatelor pe care le-a f�cut.
Juc�torul care a realizat mai pu?ine levate dec�t a licitat prime?te un punct
penalizare pentru fiecare levat� �n minus.
Juc�torul care realizeaz� mai multe levate dec�t a licitat prime?te un punct
penalizare pentru fiecare levat� �n plus.
Exemplu: S� presupunem c� ai licitat 3 levate. Dac� faci exact 3 levate prime?ti 8
puncte (5+3). Dac� faci numai dou� levate pierzi un punct; la fel dac� faci 4
levate. Dac� faci 1 sau 5 levate pierzi dou� puncte.Dac� nu faci nici o levat� sau
faci 6, pierzi 3 puncte. O tabel� de scor arat� asa:
Adrian Mihai Paul
--------------------------------------
1 1 6 0 5 1 -1
1 0 11 0 10 0 -2
1 1 10 1 16 0 3
--------------------------------------
2 0 15 2 14 2 10
3 1 14 0 19 1 16
?i a?a mai departe.
Num�rul de c�r?i distribuite �n fiecare tur este notat �n prima coloan� din st�nga.
Urm�toarele coloane sunt folosite pentru a �nregistra licitatiile ?i scorurile
cumulative ale fiec�rui juc�tor. �n exemplul de mai sus, �n primul joc s-a
distribuit c�te o carte. Adrian a licitat o levat� ?i a realizat-o primind 5+1=6
puncte; Mihai a licitat 0 levate ?i nu a luat nici o levat�: 5+0=5 puncte; Paul a
fost silit s� liciteze o levat� ?i nu a putut s� o realizeze: -1 punct. M�na a
cincea a fost o m�na de 3 c�r?i. Adrian a licitat o levat� ?i a f�cut dou� (-1
punct), lui Mihai i-a fost interzis s� liciteze 1, a licitat 0 ?i nu a realizat
nici o levat� (5+0=5 puncte), Paul a licitat 1 levat� ?i a f�cut-o (5+1=6 puncte).
Variante[modificare | modificare surs�]
�n ultimele (?i uneori ?i �n primele) jocuri de o carte juc�torii nu-?i tin cartea
ascuns�, ci o expun pe frunte, astfel �nc�t s� fie v�zut� de ceilalti. Astfel
fiecare juc�tor poate vedea c�r?ile adversarilor, mai putin pe a sa. �n acest fel
el are mai multe ?anse de a ghici c�te levate poate s� fac� vaz�nd mai multe c�r?
i ?i tin�nd cont ?i de licita?iile adversarilor.
Bonusuri: Dac� un juc�tor c�?tig� 10 jocuri consecutive, i se adaug� 30 de puncte
la total sau dac� c�?tig� �n mod consecutiv un num�r de jocuri egal cu num�rul
juc�torilor plus 1 este premiat cu 10 puncte. Acela?i num�r de puncte i se scad
dac� nu-?i realizeaz� contractele tot de at�tea ori. Jocurile de o carte nu se
numar� la acordarea bonusurilor. �n alt� variant� bonusurile sunt anulate dac� s-a
licitat 0 �n dou� jocuri consecutive. Se aplic� aceast� regul� pentru a stimula
licitatiile ridicate.
0 Final: Dac� un juc�tor are exact 0 puncte la terminarea partidei este declarat
c�?tig�torul acesteia. (Aceast� variant� se joac�, dar nu este recomandat� pentru
c� ruineaz� jocurile spre final, unii juc�tori �ncerc�nd mai degrab� s� piard�
dec�t s� c�?tige).
Partida de la 8 la 8: M�inile de 8 c�r?i sunt distribuite primele, apoi se reduce
num�rul p�n� la unu dup� care se cre?te iar p�n� la 8 c�r?i. Num�rul jocurilor de 8
c�r?i de la �nceput ?i de sf�r?it, ca ?i num�rul jocurilor de o carte din mijlocul
partidei este egal cu num�rul juc�torilor. De exemplu pentru patru juc�tori jocurie
vor avea un num�r de c�r?i conform schemei: 8-8-8-8-7-6-5-4-3-2-1-1-1-1-2-3-4-5-6-
7-8-8-8-8. Aceste se numesc jocuri 8-1-8, �n opozitie cu jocurile 1-8-1. La aceste
jocuri nu se aplic� varianta de c�?tigare cu 0 puncte �n final.
Scor progresiv: Pentru a descuraja licita?iile joase se aplic� un sistem de scor �n
care se acord� cele 5 puncte pentru realizarea contractului, iar punctele acordate
pentru levatele realizate cresc progresiv cu c�te un punct pentru fiecare levata.
Astfel, consider�nd c� v-ati realizat contractele, dac� ati licitat 0 primiti 5
puncte, dac� ati licitat 1 primiti 5+1=6 puncte, dac� ati licitat 2 primiti 5+1+2=8
puncte, dac� ati licitat 3 primiti 5+1+2+3=11 puncte, ?i a?a mai departe.
Licitatiile �nalte sunt �ncurajate ?i prin anularea primei de 5 puncte de realizare
a contractului.
Jocuri �0� ?i �NV�: �n caz de egalitate la sf�r?itul partidei (sau pur ?i simplu de
pl�cere) se joac� un num�r de m�ini (nu mai multe dec�t num�rul juc�torilor), �n
care se distribuie c�te 8 c�r?i, to?i juc�torii fiind obligati s� liciteze 0. Alt�
solutie este de juca o m�n� aditional� de 8 c�r?i la care se liciteaza ��n orb�,
adic� f�r� a vedea c�r?ile. �n tabela de scor aceste jocuri vor fi marcate cu �0�
respectiv �NV� �n coloana din st�nga.