Sunteți pe pagina 1din 6

Cand te-ai asigurat ca copilul stie ce te astepti sa faca si nu o face, ai in obiectiv doua lucruri:

1. Sa cresti frecventa comportamentelor pozitive


2. Sa scazi frecventa comportamentelor negative

I. Tehnicile cele mai eficiente care te


ajuta sa cresti frecventa
comportamentelor pozitive:
1. Recompensa
In general, cand adultii se gandesc la consecinte/pedepse, iau in calcul atitudini neplacute precum lovitul,
strigatul sau retragerea privilegiilor.

Cercetarile au demonstrat ca intaririle pozitive sau consecintele pozitive reprezinta o motivatie mult mai
puternica pentru copii. Nimic nu motiveaza mai mult un comportament decat ceva ce iti doresti.

Gandeste-te: daca iti spun ca te pedepsesc daca pana maine nu stii articolul asta pe de rost cuvant cu
cuvant, ce ai sa gandesti prima data?

Dar daca iti spun ca exista un premiu de 1000$ pentru cel care reuseste sa reproduca cat mai bine tot ce
scrie aici? Nu devine mai usor de facut? Foloseste-te de acest principiu si prima si prima data cand ii ceri
unui copil sa faca ceva ce face greu de obicei gandeste-te la ceva ce ar avea de castigat daca l-ar face.
Asta va face implicarea lui in sarcina mult mai placuta si benevola.

P.S. Acelasi principiu functioneaza si la adulti. Incearca-l cu partenerul tau si spune-mi cum functioneaza!

Recompenseaza comportamentul pozitiv: Comportamentul caruia i se da atentie este comportamentul


care se va manifesta cel mai des. Daca doresti ca un copil sa tipe tot mai putin concentreza-te si fii atent la
momentele cand nu tipa si recompenseaza-l;
Daca vrei sa se joace in liniste cu alti copii sau cu fratele sau, asteapta si surprinde momentele cand o face
si recompenseaza-l.

Daca vrei sa te ajute, recompenseaza-l cand o face. Daca vrei sa isi tina camera ordonata,
recompenseaza-l cand o face. Daca vrei sa nu loveasca lauda-l de cat de multe ori poti atunci cand nu o
face si cand se comporta calm si linistit cu ceilalti.

Daca vrei sa nu arunce lucrurile pe jos, lauda-l de cat de multe ori ai ocazia atunci cand pune lucrurile la
locul lor, etc.

Imbratiseaza-ti copilul cat mai des! Ia copilul in brate, atingeti-l si poarta-l aproape de corpul tau cat mai
mult timp posibil. Pe copiii mai mari ii poti tine de mana sau te poti sprijini tu pe umarul lor. Du-l in brate
pana la pat sau pana in masina. Joaca-te cu el, gadila-l si legana-l! Pentru el toate aceste forme de
atentie sunt RECOMPENSE.

Un copil nu isi doreste nimic mai mult decat sa se stie iubit si acceptat de proprii parinti.

Tipuri de recompense:

1. materiale: alimente preferate, cadouri, dulciuri, obiecte, jucarii, bani, etc.


2. sociale: lauda, incurajarea, aprecierea, etc.
3. activitati preferate: jocul pe calculator, vizionarea de filme, desene animate sau emisiuni preferate,
activitati sportive, excursii, etc.
4. simbolice: jetoane care pot fi schimbate pe bani, activitati, etc.

2. Atentia
Ceea ce nu se asteapta si nu isi dau seama multi adulti este faptul ca copiii tanjesc dupa atentia
adultului. In realitate, chiar si atunci cand adultul il cearta pe copil pentru un comportament inadecvat,
chiar si atunci atentia pe care o primeste copilul serveste drept recompensa fapt ce va duce la repetarea
comportamentului, contrar asteptarilor adultului.

Din nefericire adultul trece cu vederea comportamentele adecvate si raspund doar la comportamentele
inadecvate ale copilului. Copiii vor continua sa manifeste comportamentele inadecvate deoarece
acestea sunt cele care le aduc atentia ta.

Cunoscand acest aspect ne putem adapta propriul nostru comportament ca si parinti si sa oferim
copiilorATENTIE pentru comportamentele adecvate si nu pentru cele neadecvate.

3. Recompensati comportament cu comportament


La fel ca si noi adultii, copiilor le plac unele activitati mai mult decat altele. Adultii pot folosi activitatile
care le plac copiilor pentru a-i recompensa pe acestia pentru indeplinirea unor activitati mai putin
placute pentru copii. Aceasta tehnica este cunoscuta ca principiul lui Premack.

De exemplu, majoritatea copiilor le place sa isi ajute profesorii la scoala. Astfel, ajutatul in clasa cu
distribuitul fiselor (o activitate mai placuta ) poate fi folosita ca recompensa pentru cei care au terminat
sarcina (o activitate mai putin placuta).

La fel, parintii, pot folosi activitati precum jucatul cu prietenii, jucatul la calculator (activitati placute) ca
recompensa pentru activitati precum facutul temelor sau indeplinirea sarcinilor din casa (activitati mai putin
placute).

Exemple:
Poti merge afara sa te joci cu Ionut dupa ce ti-ai terminat temele.
Poti sa te uiti la TV dupa ce ti-ai terminat de aranjat in camera la tine.
Poti sa mergi in week end cu colegii daca faci curat in camera.
Poti manca inghetata dupa ce mananci legumele.
Acordarea de stimulente

Ii putem recompensa pe copii, de asemenea, prin eliminarea unor activitati neplacute. De exemplu,
parintii se pot oferi sa faca ei o activitate in locul copilului (spal eu vasele in locul tau daca iti termini temele
la ora stabilita; duc eu gunoiul daca tu iai strangi din camera;).

ATENTIE: nu faceti un obicei din a elimina activitatile neplacute! Viata nu va va ierta copilul. Adevarata
dragoste a parintelui il pregateste pe copil pentru viata, nu alearga in fata lui sa mature frunzele pentru ca
copilul nu cumva sa se impiedice in ele.

Exemple:
Spal vasele in locul tau daca iti termini temele la ora stabilita.
Fac eu cumparaturile azi daca iti faci curat in camera pana ajung eu acasa.
Te ajut eu cu jumatate din fasolea pe care trebuie sa o cureti.

Cu siguranta, daca parintele este un pic creativ poate gasi o multime de cai prin care sa recompenseze
comportamentele dizirabile ale copilului.

Amintiti-va! Recompensa este mai eficienta decat pedepsirea in managementul comportamentului


copilului. Astfel, adultii trebuie sa se asigure ca dau copilului atentie suficienta si ca rasplatesc
comportamentele dezirabile ale copilului.

In anumite situatii, desi recompensa este metoda cea mai eficienta, este nevoie sa se foloseasca
consecinte negative pentru comportamentul inadecvat al copilului. Urmatoarea sectiune se centreaza pe
folosirea consecintelor logice si naturale in managementului comportamentului copilului.

II. Tehnicile cele mai eficiente care


te ajuta sa scazi frecventa
comportamentelor negative:
Like Share 951 people like this. Be the first of your friends.

Dupa ce te-ai asigurat ca ai incurajat suficient comportamentele pozitive si copilul stie la ce sa se astepte,
este randul sa incepi sa descurajezi comportamentele negative.

ATENTIE: oricat de tentanta ti se va parea rezolvarea prin aplicarea acestor tehnici, acestea vor fi in
defavoarea ta pe termen lung daca nu incurajezi o relatie pozitiva cu copilul si daca nu il incurajezi si
recompensezi pentru comportamentele pozitive!

1. Consecintele logice si naturale


Comportamentele noastre au anumite consecinte. Cu totii ne gasim in acest punct al vietii noastre pentru
ca am luat anumite decizii in trecutul mai apropiat sau mai indepartat.

Daca mergem la servici primim salariul lunar. Daca depasim viteza legala admisa platim o amenda si ni se
poate ridica chiar si permisul de conducere. Daca provocam un accident trebuie sa platim reparatiile masinii.
Si exemplele pot continua…..

Ciudat, parintii incearca sa isi educe copiii ferindu-i constant de consecintele propriilor actiuni sperand
ca cumva, printr-un miracol acestia vor invata sa fie responsabili. Copiii nu invata ca le spui, ei invata
ca vad ce se intampla daca fac ceva. Nu-i feri de cea mai importanta si folositoare lectie din viata lor!

Consecintele sunt de doua feluri:


1. naturale – sunt direct legate de un anumit comportament fara ca parintele sa intervina. Exemple:
copilului care refuza sa poarte manusi ii va fi frig, copilul care se joaca cu chibriturile se arde, copilul care nu
se spala pe maini se imbolnaveste, etc.

2. logice – decurg din comportamentele copilului, insa sunt alese de parinte. Uneori nu putem astepta ca
copilul sa suporte consecintele naturale pentru a invata lectia. De exemplu: nu-l putem lasa sa manance cu
mainile murdare pentru a se imbolnavi…………. insa putem sa spunem ca va putea manca doar dupa ce se
spala pe maini.

Reguli in aplicarea consecintelor:

1. este nevoie sa existe o legatura logica intre consecinte si comportamentul inadecvat (mananci dupa ce
te speli pe maini, insa nu: nu mananci pentru ca nu ti-ai facut tema! Mancarea nu are nimic de a face cu
tema! Bataia data copilului in situatia in care acesta a spart ceva nu are nimic de a face cu comportamentul
acestuia! Insa solicitarea copilului de a plati ceea ce a spart, da.)
2. este nevoie ca copilul sa inteleaga legatura dintre comportamentul sau si consecinta si sa inteleaga ca
aceasta nu este o pedeapsa la nervi a parintelui ci un efect direct a ceea ce el poate
3. este nevoie ca copilul sa inteleaga ca prin modificarea comportamentului sau poate modifica consecinta
4. consecintele trebuie sa fie prezentate copilului ca si alegere: „este alegerea ta daca mananci sau nu.
Cand alegi sa te speli poti manca. Tu decizi”. „Este alegerea ta cand mergi afara. Imediat ce ti-ai terminat
temele poti merge la joaca”.
5. Consecintele nu trebuie sa depinda de starea emotionala a parintelui si sa fie direct proportionale cu
gravitatea comportamentului.

Stabileste dinainte ce consecinte vei aplica pentru urmatoarele tipuri de comportamente. Nu „tranti
sentita” asupra lui fara sa stie la ce sa se astepte. Cu totii stim care sunt amenzile pentru depasirea limitei
de viteza! Este bine ca si copilul sa stie la ce sa se astepte!

2. Ignorarea
Se foloseste cand dorim sa reducem frecventa, durata sau intensitatea unui comportament. Daca copilul
tipa de obicei pentru a obtine atentia parintelui, ignorarea inseamna a nu da atentie copilului cand se
comporta in acest fel. Da-i, insa, atentie imediat ce vorbeste frumos. Nu te supara pe copil si nu-l pedepsi
cu tacerea ta. Arata-i ce comportament accepti si ce nu accepti.

Un alt comportament pentru care poate fi folosita aceasta tehnica este vorbitul urat – nu i se raspunde
copilului decat cand se adreseaza frumos.

Este de retinut faptul ca la inceputul aplicarii tehnicii comportamentul va creste initial in intensitate (copilul
va tipa mai tare, va arunca si mai multe obiecte pe jos, va vorbi si mai urat) urmand ca ulterior sa se
reduca.

3. Pauza
Se foloseste in momentele in care copilul este deosebit de agitat si nervos (ex. crize de furie). Pauza,
este cunoscuta de aproape toti parintii, insa este una dintre metodele de management al
comportamentului folosite cel mai inadecvat. Daca metoda este folosita corespunzator, aceasta poate
deveni una din cele mai minunate instrumente pe care parintele le poate folosi pentru comportamentele
dificile ale copilului.

Prima data este nevoie sa intelegem ce este pauza. Pauza inseamna „a nu primi atentie”. De obicei,
parintii se enerveaza si il apuca pe copil si il tarasc in camera lui si ii spun ceva de genul: „ai sa stai acolo
toata ziua. M-am saturat de tine si de toate problemele pe care mi le faci. De cate ori trebuie sa-ti repet
acelasi lucru din nou si din nou? Ma inebunesti. De ce nu te poti purta si tu ca un copil normal?” si asa mai
departe. In general, copiilor care ajung in aceasta situatie nu li se acorda atentie pentru comportamentele
pozitive pe care le fac. Aminteste-ti ca comportamentul raspunde cel mai bine la recompensa.

Inainte de a aplica pauza, intreaba-te daca ai fost suficient de prezent in viata copilului tau, daca i-ai
dat atentie, daca l-ai luat in brate, daca l-ai asigurat ca il iubesti, daca l-ai recompensat pentru
comportamentele pozitive. Daca nu, incepe de acolo! Comportamentele negative ale copilului sunt
SIMTOMUL practicilor parintilor. Nu copilul are o problema. Parintele actioneaza gresit si incalca legile
comportamentului.

Folosita inadecvat, pauza poate deveni o intarire negativa care duce de fapt la repetarea comportamentuli
nedorit. Pauza are menirea de a plasa copilul intr-un spatiu in care acesta nu primeste nici un fel de
atentie. Aceasta trebuie sa fie atat de neprofitabila pentru copil incat acesta sa decida ca este mai bine sa
se poarte pozitiv si sa fie recompensat pozitiv decat sa se poarte inadecvat si sa fie trimis la locul de
pauza.

Uneori trimiterea la locul de pauza devine o recompensa pentru copil. Ganditi-va la un copil care este trimis
la locul de pauza si toti membrii familiei se opresc din lucrurile lor si ii dau atentie acestuia! Ganditi-va la
scoala cand un copil este dus la director pentru comportamentul sau inadecvat si este scutit de o anumita
ora si este in centrul atentiei, nu este el de fapt recompensat pentru ce a facut?
Cat timp va sta copilul la locul de pauza

In general copilul poate parasi locul de pauza dupa ce a reusit sa stea linistit si calm 2-3 minute. Aceasta
inseamna ca este posibl ca copilul sa petreaca chiar si 30, 40 sau chiar 50 de minute urland, amenintand,
comentand, plangand, implorand. Indiferent de ce simtiti, nu intrerupeti plansul copilului. Cand exersati cu
copilul procedura atunci cand acesta este calm, explicati-i ca il veti cronometra si ca va putea iesi de acolo
dupa ce sta linistit 2-3 minute.

Sumar:
- stabileste reguli clare (asigura-te ca copilul intelege, stie si poate sa faca ce te astepti de la el)

- stabileste recompense pentru comportamentul pozitiv

- sanctioneaza comportamentul negativ

Aplicatie practica:
1. Scrie trei comportamente negative pe care vrei sa le reduci la copilul tau
2. Stabileste consecintele pentru fiecare dintre acestea
3. Lasa-mi un comentariu si scrie-mi comportamentul si consecinta aleasa. Am sa dau feed-back la fiecare
comentariu.

S-ar putea să vă placă și