Firi imigranEi care n-au acte, de acord?

Daci e vorba de
-femeia de serviciu sau de zvgra'v, nu mi deranjeazi.. Tlebuie si
munceasci;i oamenii istia, dar, cind vine vorba de cei mici, e
prea periculos. Nu vreau pe cineva cireia i-ar fi frici si cheme
poligia sau si meargS.la spital daci se ivqte vreo problemi. in
rest, si nu fie foarte bitrini, si nu poarte vil gi si nu fie fumi-
toare. Important e si fie vioaie gi disponibili. Si munceasci, asta
vrem, ca si putem si noi si muncim.
Paul a pregitit totul. A ftcut o listi gi a previzut trei minute
pentru fiecare interviu. $i-au rezervat dupi-amiaza de simblti
pentru gisirea unei bone penffu copiii lor.
Cu cXteva zile inainte, atunci cind Myriam discuta cu pri-
etena ei Emma despre ciutirile sale, aceasta s-a plins de femeia
care avea griji de biiegii ei.
_* Bona are doi biiegi aici in oraq, a;a ci din start nu poate
si rimAni pini tXrziu sau si faci babysitting. Nu e deloc prac-
tic. Gindegte-te Ia asta atunci cAnd o si ai interviurile. Daci are
copii, ar fi mai bine ca ei si 6e la gari.
Myriam ii mulgumise pentru sfat. Dar, in realitate, vorbele
Emmei o stenjeniseri. Daci un angajator ar fi vorbit despre ea
sau despre una dintre prietenele lor in felul ista, ar fi strigat
amAndoui in gura mare ci. e discriminare. I se pirea ingrozi-
toare ideea de a exclude o femeie penffu ci are copii. Preferi
si nu deschidi subiectul in faga lui Paul. Sopl ei era ca Emma.
Un pragmatic, care-gi pune familia gi cariera pe primul plan.
in dimineaga asta au fbcut piaga in familie, toli patru. Cu
Mila pe umerii lui Paul gi Adam adormit in ciruciorul lui. Au
cumpirat fori gi acum fac ordine in apartament. i;i doresc sI
faci o impresie buni in faga bonelor care se vor perinda pe-acolo.
Aduni clrEile si revistele care zac in dezordine pe jos, sub pat 9i

CANTEC LIN
pini giin baie. Paul ii cere Milei si-gi aranjeze juciriile in tivi
mari din plastic. Fetiga refuzi smiorciindu-se, iar el e cel care
sflrgegte prin a le strAnge in grimezi la perete. impituresc hai-
nele celor mici, schimbi agternuturile paturilor. Curigi, arunci,
incearcl disperagi si aeriseasci acest apartament in care se sufocl.
Ar vrea ca ele sI vadi ci sunt oameni cumsecade, oameni seriogi
gi ordona;i care incearci si le ofere copiilor lor tot ce e mai bun.
Ca ele si ingeleagl ci ei sunt stlpAnii.
Mila 9i Adam igi fac somnul de dupl-amiazi. Myriam 9i
Paul sunt agezagi pe marginea patului. Agitagi gi stingheri. Nu
gi-au incredingat niciodati copiii in grija altcuiva. Myriam igi
termina studiile de Drept atunci cind a rimas insircinati cu
Mila. $i-a luat diploma cu doui siptlmini inainte si nasci. Paul
fbcea stagiu dupi stagiu, plin de acel optimism care a sedus-o pe
Myriam atunci cand l-a cunoscut. Era sigur ci poate si lucreze
pentru doi. Sigur ci va face carieri in producgia muzicali, in
ciuda crizei 9i a reducerilor de buget.

Mila a lost un bebelug fragil, iritabil, care plingea intruna.

Nu lua in greutate, refuzasAnul mamei gi biberoanele pe care i
le pregitea tatil ei. Aplecati deasupra leaginului, Myriam uitase
pAni si de existenga lumii exterioare. Ambigiile sale se limitau
la a o face pe aceasti fetigi firavi gi plingicioasi si se ingrage
cu cAteva grame. Lunile treceau fbri ca ea si-gi dea seama. Paul
gi ea nu se despirgeau niciodati de Mila. Se ftceau ci nu vld
cum prietenii lor erau agasap qi spuneau pe la spatele lor ci un
bebelug nu avea ce si caute intr-un bar sau pe bancheta unui
restaurant. Dar Myriam refuzacategoric sl audi de o babysitter.
Doar ea era in stare si rispundi nevoilor fiicei ei.
Mila de-abia implinise un an gi jumitate cind Myriam a
rimas din nou inslrcinati. A susginut tot timpul ci a fost un
accident. ,,Pilula nu e niciodati suti Ia suti siguri", le spunea
ea, rAzind,prietenelor sale. in realitate, premeditase sarcina asta.

LEiLA sLrMANt
Adam fusese o scuzL pentru a nu pirisi dulceaga ci.minului. Paul
n-a ayut nicio obiecgie. Tocmai fusese angajat ca asistent de sunet
intr-un studio renumit, unde igi petrecea zilele 9i nopgile, ostatic
al capriciilor artigtilor gi aI orarelor lor de lucru. Sogia lui pirea si
inforeasci in maternitatea asta animali. Viaga aceasta in cocon,
departe de lume gi de ceilalgi, ii proteja de toate.
$i apoi, timpul a inceput si pari lung, mecanica familiali
perfecti s-a oprit. Piringii lui Paul, care-gi ficuseri un obicei
din a-i ajuta dupi nalterea micugei, au inceput sI petreaci din
ce in ce mai mult timp la casa lor de la gari, unde incepuseri
si faci reparagii importante. Cu o luni inainte ca Myriam si
nasci, au plecat intr-o cilitorie de trei siptimini in Asia si nu
l-au anungat pe Paul decAt in ultimul moment. El s-a supirat,
plingAndu-i-se lui Myriam de egoismul piringilor sii, de nepl-
sarea lor. Dar Myriam era ugurati. Nu suporta s-o aibi pe Sylvie
tot timpul pe urmele ei. fuculta surAzitoare sfaturile soacrei
ei, inghigea ln sec cAnd o vedea scotocind prin frigider si cri-
ticAnd alimentele pe care le gisea acolo. Sylvie cumpira salate
provenite din agricultura biologici. Pregitea mAncarea Milei,
dar lisa bucltiria intr-o dezordine de nedescris. Ea gi Myriam
nu se puneau niciodati de acord in privinta vreunui lucru qi
in apartament domnea un disconfort compact, clocotitor, care
ameninga clipi de clipi c-o si se transforme intr-un meci de
box. ,,Lasi-i pe plringii tii si-gi triiasci viata. Au dreptate si
profite de ea, acum ci sunt liberi", ii spusese Myriam in cele
din urmi lui Paul.
Nu ingelegea amploarea a ceea ce avea si urmeze. Cu doi
copii, totul a devenit mai complicat: cumpiriturile, baia copii-
lor, vizitele la medic, curiEenia. Facturile s-au acumulat. Myriam
s-a intunecat. A inceput si deteste iegirile in parc. Zllele deiarni
i s-au pirut interminabile. Capriciile Milei i se pireau intole-
rabile, primele glngureli ale lui Adam ii erau indiferente. Cu
fiecare zi care trecea, simtea din ce in ce mai mult doringa de a

cANTEc LIN 13
se plimba singurl si ii venea si. urle ca o nebunS. pe stradi. ,,MI
lwl.((^.
devoreaza oe vle , rsl sPunea uneorl.
isi invidia sotul. Seara, il agtepta febrili in spatele ugii.
Petrecea o ori plAngdndu-se de smiorclielile copiilor, de dimen-
siunile apartamentului, de lipsa timpului ei liber. CAnd il lisa 9i
pe el sI vorbeasci si el povestea epopeea sesiunilor de inregistriri
ale vreunei trupe de hip-hop, ea ii arunca in fagi: ,,Ce noroc ai!"
El rispundea: ,,Nu, tu ai noroc. lg vrea tare mult si-i vld cres-
cind". La jocul i.sta, nimeni nu iegea cfutigitor.
Noaptea, Paul dormea lAngi ea somnul greu al celui care
a muncit toati. ziua 9i care meriti si se odihneasci a;a cum tre-
buie. Ea se lisa micinati de acreali 9i de regrete. Se gAndea la
eforturile pe c:rre le fbcuse ca si-gi termine studiile, in ciuda lip-
sei banilor si a sprijinului piringilor, la bucuria pe care o sim$se
atunci cind fusese primiti in barou, la prima dati cind imbri-
case roba de avocat gi cand Paul ii ffcuse o pozi., in faga usii de
la intrarea in imobilul lor, mindri;i zimbitoare.
Luni in sir, s-a preficut ci suportl situagia. Nici micar lui
Paul nu a putut si-i spuni cit ii era de rugine. in ce hal simgea ci
moare penffu c5. nu are altceva de povestit decAt nizbAtiile copii-
lor gi conversatiile dintre necunoscugii de Ia supermarket, la care
trigea cu urechea. A inceput s5" refuze toate invitagiile la cini, si
nu mai rlspundi la apelurile prietenilor ei. Era circumspecti mai
ales in privinga femeilor, care puteau si fie atit de crude. ii rr.rr.,
si le stringi de gAt pe cele care se preftceau c-o admiri sau, si
mai riu, c-o invidiazi. Nu mai putea suporta si le asculte cum
se plAng de serviciul lor, de faptul cI nu petrec suficient timp cu
copiii lor. Mai presus de orice, ii era teami de necunoscugi. De cei
care o intrebau inocent cu ce se ocupa gi care ii intorceau spatele
atunci cAnd ea pomenea despre viaga ei casnicl.

intr-o zi, pe cind frcea cumpirituri la Monoprixul de pe

bulevardul Saint-Denis, ;i-a dat seama ci subtilizase fIrI si vrea

't4 LEiLA SLIMANI

nitte fosete pentru copii, uitate in cirucior. Era la cAgiva metri
de casi 9i s-ar 6 putut intoarce la magazin ca si le inapoieze, dar
a renuntat. Nu i-a povestit lui Paul. N-avea nicio insemnltate
;i totugi nu putea si nu sI se mai gindeascl la asta. Dupi acest
episod, se ducea la Monoprix cu regularitate gi ascundea in ciru-
ciorul fiului ei un;ampon, o cremi sar.l un ruj cu care n-ayea
si-;i dea niciodati. $tia foarte bine ci, daci.ar fi oprit-o cineva,
era suficient si joace rolul mamei coplegite si oricine ar fi avut
incredere, frri urml de indoiali, in buna sa credinti.. Furturile
astea ridicole o bigau in transi. Ridea singuri pe stradi, cu
impresia ci plcilea pe toati lumea.

CAnd s-a intAlnit cu Pascal din intimplare, avlzut in asta

un semn. Vechiul siu coleg de la Facultatea de Drept nu a recu-
noscut-o imediat: purta n\te pantaloni prea largi, cizme pono-
site gi avea pirul murdar gi prins in coc. Stitea in picioare in faga
caruselului din care Mila refuza si se dea jos. ,,E ultima tur5.",
repeta ea de fiecare dati cAnd fiica ei, ginindu-se str6.ns de cilug,
trecea prin dreptul ei gi ii flcea cu mAna. A ridicat privirea:
Pascal ii zAmbea, cu bragele desftcute in semn de bucurie 9i de
surprizi. Ea i-a z6.mbit la rindul ei, stringAnd cu putere ln mAini
minerul ciruciorului. Pascal nu avea mult timp la dispoziEie,
dar din fericire se ducea la o intllnire undeva foarte aproape de
locuin,ta lui Myriam.
Oricum trebuia si m5. intorc acasi. Facem cigiva pagi
-
impreuni? i-a propus ea.
Myriam s-a aruncat asupra Milei, care a scos niqte sunete
stridente. Refuza si inainteze gi Myriam se incipigAna si zim-
v r
Deasca, sa se Pretaca lntruna ca avea sltualr:'r sub control. Nu
inceta si se gindeasci la puloverul vechi pe careJ purta pe sub
haini, al cirui guler tocit Pascal probabil cil observase. Cu fre-
nezie, igi tot trecea mAinile peste tample, ca gi cum asta ar fi fost
de ajuns ca si-i aranleze pirul uscat;i hcilcit. Pascd pirea sI nu

cANTEc LIN 't5

observe nimic din roare astea. I-a vorbit despre biroul de avo-
caturS. pe careJ infiingase impreuni cu doi colegi de genera(ie,
despre dificultitile gi satisfacgiile de a incepe o afacere pe cont
propriu. Ea ii sorbea cuvintele. Mila nu conrenea s-o intrerupi.
gi Myriam ar fi dat orice ca s-o facl si taci. Firi al pierde pe
Pascal din ochi, s-a ciutat prin buzunare, a cotroblit prin geanti.,
ca s5" giseasci. o suzeti., o bomboanS", ceva cu care si cumpere
tS"cerea fiicei sale.
Pascal abia dacl le-a aruncar o privire copiilor. Nu a intre-
bat-o cum ii cheaml. Nici m5.car Adam, adormit in cS.ruciorul
lui, cu chipul linigtit ;i adorabil, n-a p5.rut si-l induiogeze sau
sI-l emogioneze.
ajuns.
-Am
Pascal a pupat-o pe obraz.
M-am bucurat mult si te revid! i-a spus el si apoi a
intrat- intr-un imobil a cirui u9i albastri si grea s-a trAntit,
ficAnd-o pe Myriam si tresari.
A inceput s5. se roage in ticere. Acolo, in stradi, era atat
de disperatl, incAt ar fi putut s5" se a;eze pe jos 9i si plingi. Ar
fi vrut se se agale de piciorul lui Pascal, si-l implore s-o ia cu el,
sl-i dea o sansi. Cind s-a intors acasi, era complet deprimati. A
privit-o pe Mila, care se juca linigtiti. I-a flcut baie bebelugului
si si-a spus c5. acea fericire, acea fericire simpli, muti, carcerali,
nu era de ajuns ca s-o consoleze. Firi indoiall ci Pascal rAsese
de ea. Poate ci ii gi sunase pe c6.tiva colegi de frcultate ca si Ie
povesteasci despre viata patetici a lui Myriam care ,,nu mai sea-
mini. cu nimic" si care ,,nu a ft.cut cariera la care ne asteptam".
Toatl noaptea, conversatii imaginare i-au mlcinat mintea.
A doua zi de dimineari, tocmai iesise de la dug cand a auzit sune-
tul unui sms. ,,Nu stiu daci te gAndegti si te reapuci de Drept.
Daci. te intereseazS., putem si discutim despre asta." Myriam
aproape ci a urlat de fericire. A inceput si gopiie prin aparta-
ment gi a slrutat-o pe Mila care a intrebat-o: ,,Ce e, mama? De

16 LEiLA sLrMANr
ce relzi? "Mai tirziu, Myriam s-a intrebat daci Pascal igi diduse
seama de cAt era de disperati sau daci nu considerase, pur gi
simplu, ci fusese mani cereasci faptul de a fi dat peste Myriam
Charfa, studenta cea mai serioasi pe care o cunoscuse el vreo-
dati. Poate ci s-a gindit ci dintre togi el era cel binecuvAntat
si poati sL anga)eze o femeie ca ea, s-o aduci inapoi in silile
tribunalelor.
Myriam i-a povestit ltr.i Paul despre asta gi a fost dezami-
gitl de reactia lui. El a ridicat din umeri. ,,Bine, dar nu gtiam
ci vrei si lucrezi." Asta a infuriat-o ingrozitor, mai mult decAt
ar fi fost cazul. Discutia a luat rapid o turnurS. inveninati.. Ea
l-a flcut egoist, el a calificat comportamentul ei drept inconsec-
vent. ,,Daci, vrei sl lucrezi, eu nu mi opun, dar cum o si facem
cu copiii?" O ironiza, fhcAnd ca ambitiile ei si pari dintr-odati
ridicole, dindu-i si mai mult impresia ci era cu adevi.rat inchisl
in acel apartament.
Dupi ce s-au linistit, au discutat cu calm op;iunile pe care
le aveau. Era la sfrrgitul lui ianuarie: nici micar nu puteau si
spere ci. ayeau si glseasci un loc liber intr-o cresI" sau o gridiniti
cu program prelungit. Nu cunogteau pe nimeni la primirie. Si
daci ea reincepea si lucreze, s-ar fi incadrat in grupa de salariu
cea mai problematici: prea bogagi ca si aibl acces de urgenli
la un ajutor si prea siraci ca angajarea unei bone si nu repre-
zinte un sacrificiu. in cele din urmi, au ales solugia asta, dupi
ce Paul a afirmat:
Daci punem la socoteall orele suplimentare, gi tu, gi
-
bona vegi ciqtiga cam la fel. Dar, mi rog, dacl tu crezi ciasta te
poate ajuta si te dezvolgi...
Ea a ri.mas cu un gust amar in urma discugiei lor. I-a pur-
tat picl lui Paul.

A yrut si faci lucrurile cum trebuie. Ca si fie siguri,

s-a dus la o agenEie din cartier, care tocmai se deschisese. Un

CANTEC LIN