Cuprins

1. Scurt istoric ........................................................................................................ 2

2. Introducere ........................................................................................................ 2
3. Construcţia generala a motorului Wankel ..................................................... 3
4. Funcţionarea motorului Wankel ..................................................................... 5
5. Admisia ............................................................................................................... 6
6. Comprimarea ..................................................................................................... 8
7. Arderea şi destinderea ...................................................................................... 9
8. Evacuarea.......................................................................................................... 11
9. Generarea momentului motor......................................................................... 12
10.Avantaje si dezavantaje ................................................................................... 13

1.
 Scurt istoric

Motorul cu piston rotativ aplicabil în propulsia

automobilelor a fost inventat de Felix Wankel (1) în
Germania şi a fost brevetat în anul 1954.
El reprezintă una din soluţiile remarcabile in
domeniul motoarelor pentru automobile si a constituit
obiectul unor ample cercetări ale unor firme de prestigiu din
Germania (NSU, Mercedes), Franţa (Citroen) şi Felix Wankel, inventatorulvariantei de
Japonia (Mazda) în anii 60´-70. motor rotativ fabricat în serie
Acest motor este o variantă de motor termic
neconvenţional, la care mecanismul motor este înlocuit de un mecanism excentric cu
piston triunghiular echilateral, cu laturi curbilinii, în care sunt practicate camerele de
ardere.
El aparţine familiei de motoare termice rotative, motoare la care elementele
mobile ale mecanismului motor au numai mişcare de rotaţie sau roto- translaţie în
jurul unor axe fixe.

Introducere
Deoarece axele de rotaţie ale organului de putere
(pistonul-rotor) şi ale elementului de închidere după direcţie
radială (mantaua-stator) nu sunt concentrice, la mişcarea
pistonului se creează spaţii de lucru cu volum variabil.

Deşi mişcarea rotativă este preferabilă mişcării

alternative a pistonului, motoarele rotative nu s-au afirmat
cu o largă aplicabilitate astăzi în domeniul automobilelor.

Apariţia lor pe scară largă s-a făcut într-un moment “de cumpănă” pentru
automobil, criza energetică de la începutul anilor 70’ când au devenit prioritare nu
performanţele dinamice, ci:

2.
  economia de combustibil
 depoluarea.

Construcţia generala a motorului Wankel

Construcţia motorului Wankel şi schema cinematică sunt prezentate în

figura 1.
Motorul este construit din trei părţi principale:
1. arborele motor 1 cu excentricul 6, în jurul căruia
rotorul execută o mişcare complexă (în jurul axei sale şi în jurul
axei arborelui);
2. rotorul 2, care într-o sectiune transversala este de formă
triunghiulară, cu laturi curbilinii în care sunt practicate degajările 8,
corespunzătoare camerelor de ardere;
3. statorul carterul sau blocul motorului 3, în interiorul căreia
este prelucrată suprafaţa interioară, al cărei profil geometric se realizează
după o epitrohoidă (o formă particulară a cicloidelor).

Fig.1.Constructia generala a unui motor Wakel

3.
 Geometria suprafeţei interioare şi
mişcarea complexă a rotorului sunt astfel
corelate, încât vârfurile rotorului triunghiular
să etanşeze trei spaţii de lucru distincte în
timpul funcţionării.
Motorul funcţionează după ciclul
convenţional în patru timpi. Cei patru timpi se
realizează prin mişcarea complexă a rotorului,
astfel încât volumul spaţiului de lucru se
modifică periodic, crescând şi descrescând
pentru a asigura:
 admisia;
 compresia;
Schema de principiu (a) si partile constructive principale ale
motorului Wankel (b) : 1-arborele motor; 2-rotorul triunghiular; 3-
 arderea-destinderea carcasa; 4-coroana dintata fixa; 5-dantura interioara a rotorului; 6-
excentric; 7-manta de racire; 8-camera de ardere din rotor; 9-bujii; 10-
 .evacuarea. garnitura de etansare de vârf; 11-orificiu de admisie; 12-orificiu de
evacuare.

Pentru a obţine mişcarea complexă a rotorului arborelui motor este prevăzut cu

un excentric circular 6 cu centrul uşor deviat de la axa arborelui.
În centrul rotorului, în partea laterală a acestuia (vezi secţiunea longitudinală),
este practicat un alezaj prin intermediul căruia rotorul se adaptează la excentricul de
pe arbore.
Între rotor şi excentric este inserat un rulment cu ace. Prin urmare, când
arborele se roteşte, rotorul va efectua o mişcare pe orbită relativă faţă de axa
arborelui motor în conformitate cu poziţia excentricului.
Pentru a asigura transmiterea mişcării de la rotor la arborele motor, pe unul din
carcasele laterale în jurul lagărului arborelui motor este fixată o coroană dinţată cu
dantură exterioară 4 .
În interiorul rotorului este montată o coroană dinţată cu dantură interioară 5 , în
aşa fel încât alezajul din interiorul rotorului să se adapteze perfect la excentricul de pe
arborele motor.
Pentru a sincroniza mişcarea excentricului cu mişcarea rotorului, astfel încât
cele trei colţuri ale acestuia să fie permanent în contact cu pereţii carcasei, raportul de
transmitere este de 2/3, ceea ce înseamnă că dantura rotorului trebuie să aibă trei dinţi
la fiecare doi pe coroana fixă.
4.
 Acest raport va determina ca la rotirea
completă a rotorului arborele motor să facă
trei rotaţii.
Orificiul de admisie 11 este practicat
deasupra zonei mediane a carcasei în
capacele laterale, iar orificiul de evacuare 12
sub zona mediană în peretele carcasei.
Bujiile se introduc în orificii filetate pe
partea opusă a orificiilor de admisie şi
evacuare a gazelor 9.

Schema de principiu (a) si partile constructive principale ale

motorului Wankel (b) : 1-arborele motor; 2-rotorul
triunghiular; 3-carcasa; 4-coroana dintata fixa; 5-dantura
interioara a rotorului; 6-excentric; 7-manta de racire; 8-
camera de ardere din rotor; 9-bujii; 10-garnitura de etansare
de vârf; 11-orificiu de admisie; 12-orificiu de evacuare.

Funcţionarea motorului Wankel

Fenomenele gazodinamice şi termodinamice ce însoţesc desfăşurarea ciclului la

motorul Wankel prezintă unele particularităţi faţă de cele de la motorul cu piston
convenţional deşi ciclul de funcţionare este ciclul motorului în patru timpi, cu
aprindere prin scanteie.

Diagrama indicata a motorului Wankel

5.
 Admisia
Procesul admisiei este este marcat pe diagrama indicată prin evolutia 1-2

1
2

Diagrama indicata a motorului Wankel

Procesul începe cu volumul minim între flancurile

rotorului şi peretele carcasei cu segmentul de etanşare A
la o mică distanţă dincolo de orificiul de admisie (fig.a).
La miscarea rotorului volumul camerei de lucru se a. b.
mareste(evolutia 1-2-3-4).
Admisia se încheie după ce segmentul următor, care
etanşează camera de lucru, a depăşit orificiul de
admisie (fig.d).
Deschiderea completă a orificiilor de admisie Ia
motorul Wankel se realizează foarte rapid (pe o durată
de 20 … 30 °RAC ) după care se păstrează un timp c. d.

6.
îndelungat aceeaşi secţiune de trecere şi în final se închid la fel de rapid.
La motorul clasic cu piston în mişcare alternativă secţiunea maximă de trecere prin
supape se atinge pentru scurt timp abia după 120 ... 150 °RAC de la începerea
deschiderii admisie.
Din aceste motive vitezele încărcăturii proaspete din orificiile de admisie ale
motorul Wankel sunt mult mai mici decât la trecerea pe sub supape cu motorul cu
piston convenţional, umplerea fiind mult mai bună
Umplerea mai este favorizată în plus de faptul că în conducta de admisie a
motorului, Ia sarcină şi turaţie determinată, se stabileşte un curent continuu deoarece
amestecul (sau aerul in cazul injectie directe de benzina) este admis printr-un singur
orificiu de admisie.
La motorul convenţional cu mai mulţi cilindri se stabileşte un astfel de curent
numai pe primul tronson al conductei de admisie, respectiv de la carburator (corpul
clapetei) până la ramificarea conductei
Datorită continuităţii curentului în conducta de admisie şi a vitezei relativ
ridicate acesteia, trecerea amestecului în spaţiul de lucru almotorului la începutul
deschiderii orificiului de admisie se face foarte rapid, favorizând umplerea.
Pentru intensificarea acestui fenomen se deschide orificiul de admisie mai târziu
decât la motorul convenţional
Întârzierea la închiderea admisiei este mai mică decât la motorul convenţional,
deoarece postumplerea la motorul Wankel este mult mai dificilă, curentul de amestec
fiind puternic deviat de de etanşare de pe vârfurile rotorului.

Întârzierea la închiderea admisiei este mai mică decât la motorul convenţional,

deoarece postumplerea la motorul Wankel este mult mai dificilă, curentul de amestec
fiind puternic deviat de de etanşare de pe vârfurile rotorului.

7.
 Comprimarea

Procesul comprimarii este este marcat pe diagrama indicată prin evolutia 2-3

Diagrama indicata a
motorului Wankel

După ce segmentul posterior al camerei de lucru depăşeşte orificiul de admisie,

încărcătura proaspătă este reţinută între flancul rotorului, elementele de etanşare şi
peretele carcasei.
In spaţiul de lucru următor prin orificiul de admisie care este deschis pătrunde
încărcătura proaspătă pentru umplere.
In continuare, prin mişcarea rotorului se reduce uniform spaţiul de lucru închis
realizându-se progresiv procesul comprimării (evolutia 5-6-7).
Comprimarea amestecului are loc în condiţiile unui contact al încărcăturii cu
pereţii carcasei mult mai reci decât pereţii motorului convenţional.
De aceea, temperatura amestecului creşte mai putin in timpul comprimării, iar
raportul de comprimare poate fi mai mare decât la motorul convenţional (pentru
acelaşi combustibil).
Pe de altă parte raportul de comprimare poate fi mărit deoarece amestecul
comprimat nu mai primeşte căldura de la organele de evacuare puternic încălzite ca la
motorul convenţional. Valoarea acestuia este de ordinul 8 ... 11.
Se ajunge la finalul procesului de comprimare la temperaturi de ordinul 500 ...
600K’
În timpul comprimării presiunea creşte de la 2-3 bar,la 8-14 barla sarcina totala.

8.
 Arderea şi destinderea

Procesul arderii si destinderii este este marcat pe diagrama indicată prin

evolutia 3-4

Diagrama indicata a motorului Wankel

Spre sfârşitul procesului comprimării, volumul minim al spaţiului de lucru

(volumul camerei de ardere) se realizează atunci când segmentul A a trecut de bujie şi
poziţia medie a flancului rotorului şi este adiacent porţiunii de mijloc a peretelui
carcasei (fig. 2.4,c).
În acest moment se declanşează scânteia si are loc o creştere rapidă a presiunii
determinând procesul destinderii cu mişcarea rotorului, mărirea spaţiului de lucru şi
scăderea presiunii
Ca rezultat se aplică rotorului şi danturii interioare o forţă de apăsare în sensul
de rotaţie, care prin lobul excentric şi reacţiunea danturii exterioare fixe forţează
arborele excentric să se rotească cu o viteză triplă faţă de viteza rotorului.
În zona de ardere a amestecului temperatura amestecului este mai ridicată, însă
datorită lungimii camerei de ardere durata arderii se măreşte.

9.
 Bujia nu este spălată de încărcătura proaspătă în timpul admisiei şi comprimării,
deci temperatura sa este mai mare decât la motorul convenţional.
Procesul de ardere poate fi îmbunătăţit, în general, prin montarea a două bujii:
una în zona anterioară camerei de ardere şi a doua în zona posterioara a acesteia.
Poziţionarea uneibujii în zona posterioară de presiune ridicată a camerei de
ardere tinde să
mărească lucrul mecanic indicat şi să contribuie la reducerea consumului de
combustibil, în timp ce dacă bujia este plasată în zona anterioară a camerei de ardere
se obţine o pornire mai uşoară şi o mai bună funcţionare la mers în gol.

10.
 Evacuarea

Procesul evacuarii este este marcat pe diagrama indicată prin evolutia 4-1

Diagrama indicata a motorului Wankel

În continuarea rotirii rotorului segmentul deschide orificiul de evacuare,

permiţând golirea spaţiului de lucru 10 de gazele de ardere sub influenţa propriei
energii cinetice şi a modificării volumului spaţiului de lucru, evolutia 11-12.
Presiunea scade de la 3 … 4 bar până la presiunea atmosferică. Se asigură
evacuarea completă a spaţiului de lucru de gazele de ardere.
Procesul de evacuare se caracterizează prin viteza mare de curgere a gazelor în
conducta de evacuare de Ia începutul până la sfârşitul acestui proces.
Din această cauză la sfârşitul evacuării dintr-o spatiu de lucru, când debitul de
gaze evacuate scade, în aval de orificiu de evacuare se creează o depresiune de scurtă
durată care favorizează eliminarea gazelor arse de la spatiul de lucru ce vine succesiv
în comunicaţie cu orificiul de evacuare.
De un astfel de fenomen nu beneficiază motorul convenţional.
Descriind principiul de funcţionare, se constată că motorul realizează trei cicluri
de funcţionare în patru timpi la o rotaţie a rotorului şi trei rotaţii ale arborelui motor
Temperaturile pereţilor cilindrului la motorul convenţional sunt mult diferite de
temperaturile pereţilor interiori ai carterului motorului Wankel, ceea ce se explică
prin condiţiile diferite de funcţionare.
11.
 La motorul Wankel pereţii interiori indiferent de puncte sunt spălaţi cu gaze ale
căror temperaturi sunt specifice proceselor ce se desfăşoară în spaţiile de lucru
respective.
Spre exemplu la spaţiul în care se produce admisia şi începutul compresiei
pereţii interiori ai carcasei au cele mai scăzute temperaturi (sub 100 °C), valori
confirmate de datele experimentale.
Diferenţele de temperaturi influenţează asupra stării termodinamice a gazelor şi
prin urmare asupra caracterului desfăşurării proceselor de lucru în aceste motoare.

Generarea momentului motor

Oricare ar fi tipul motorului termic, momentul
motor este creat de exercitarea presiunii gazelor arse
rezultate prin arderea amestecului aer -combustibil
asupra unei suprafete a echipamentului mobil.

La motorul termic cu piston in miscare

alternativa aceasta presiune se exercita asupra partii
superioare a pistonului.
Alternativ Forta dezvoltata (B)este transmisa prin intermediul
bielei arborelui cotit; ea are doua componente: una (V) ce se
exercita in directia palierului si o a II-a perpendiculara pe
raza manetonului (r).

Aceasta din urma creaza momentul motor.

Rotativ La motorul termic cu piston rotativ aceasta presiune

se exercita asupra uneia din fetele rotorului.

Forta rezultata (B) se pate descompune si ea in doua

componente: una (V) ce se exercita in directia
palierului si o a II-a perpendiculara pe raza
excentricului (r).

Aceasta din urma creaza momentul motor.

12.
Avantaje

Motoarele Wankel sunt considerabil mai uşoare, mai simple şi conţin cu mult mai
puţine piese în mişcare decât motoarele cu piston de putere echivalentă. În plus,
deoarece rotorul se mişcă direct pe un rulment mare de pe arborele de ieşire, nu există
biele şi nici arbore cotit.
Toate aceste elemente îi conferă motorului o fiabilitate mai mare, un flux lin de
putere şi un raport putere-greutate bun.
Problema raportului suprafaţă/volum este atât de complexă încât nu se poate face o
comparaţie directă între un motor cu piston normal şi un motor Wankel, însă se pot
compara motoarele cu putere egală.
Wankel are o eficienţă volumetrică mai mare şi o pierdere mai mică de pompare, prin
lipsa supapelor. Din cauza cvasi-suprapunerii timpilor motori, motorul Wankel
reacţionează mai repede la accelerare şi este capabil să ofere rapid putere atunci când
este cerută, în special la turaţii mai mari.

Motorul Wankel este construit cu un rotor de fier într-o carcasă din aluminiu, care
are un coeficient mare de expansiune termică. Acest lucru arată că un Wankel chiar şi
supraîncălzit nu se poate gripa, cum ar fi posibil să apară într-un motor supraîncălzit cu
piston. Acesta este un beneficiu substanţial care conferă siguranţă pentru utilizarea la
aeronave.

Dezavantaje

Timpul necesar pentru a injecta combustibilul într-un motor Wankel este

semnificativ mai scurt decât cel pentru un motor cu piston în patru timpi datorită
modului în care se rotesc cele trei camere.
Amestecul aer-combustibil nu poate fi stocat, neexistând nici o supapă de admisie.
Deasemenea motorul Wankel are un ciclu cu 50% mai lung decât un motor cu piston.
Cele 4 cicluri Otto sunt de 1080° la Wankel, iar la motorul cu piston de doar 720°.
Cu sistemul convenţional de două bujii sau o bujie şi amestec omogen, presiunea
comprimării împiedică flacăra să se propage în partea posterioară a camerei de ardere, în
intervalele de medie şi de mare viteză ale motorului. Acesta este motivul pentru care
poate exista o cantitate mai mare de monoxid de carbon şi de hidrocarburi nearse în
evacuarea de la motorul Wankel. La Mazda 26B s-a evitat această problemă cu un sistem
de aprindere cu 3 bujii.
La toate motoarele rotative Wankel produse de Mazda, inclusiv la Renesis de la
13.
RX-8, arde o cantitate mică de ulei de proiectare; acesta este utilizat în camera de ardere
pentru a păstra etanşeitatea la vârfuri. Proprietarii adaugă periodic cantităţi mici de ulei
care duc la creşterea costurilor de funcționare ale automobilului.
Din cauza dezavantajelor precum poluarea intensă, etanşeitatea precară şi
consumul mare de ulei nu trebuie să ne mai întrebăm de ce Mazda a renunţat la acest
motor o dată cu ieşirea din producţie a modelu

Bibliografie

 Wikipedia.ro
 Didactic.ro
 Scribd.ro

14.