Facultate Inginerie Electrica

Laborator MPT

ANUL-1

TEHNO 3

Procesarea arborelui unei masini electrice

 Notiuni de baza
Procesul tehnologic reprezintă ansamblul de operații mecanice, fizice, chimice, care
prin acțiune simultană sau succesivă transformă materiile prime în bunuri sau realizează
asamblarea, repararea ori întreținerea unui sistem tehnic. Un proces este un ansamblu de
activități corelate sau în interacțiune care transformă elemente de intrare în elemente de
ieșire.

Caracteristic oricarui procedeu tehnologic de prelucrare este grupul piesascula,care

interactioneaza in diverse moduri:

-cu interactiune punctiforma scula-piesa;

-cu interactiune liniara scula-piesa;

-cu interactiune de suprafata scula-piesa(ambutisare,prelucrari erosive);

-cu interactiune de volum(presare in matrite,injective,turnare).

Prelucrari mecanice la rece

O mare parte dintre piesele metalice se obtin prin procedee de prelucrare la rece,
ponderea prelucrarilor la cald in industria electrotehnicii fiind mai mica. Game de tehnologii
de prelucrare mecanica la rece pentru industria electrotehnicii se divide in doua grupe: 1.
Prelucrari prin achiere, specifice pieselor masivre; 2. Prelucrari prin taiere si deformare
plastica l rece, specifica pieselor obtinute din semifabricate plate (table).

Prelucrari prin aschiere

Din categoria prelucrarilor prin aschiere fac parte strunjirea, frezarea, filetarea,
rabotarea, mortezarea, brosarea, repidicarea. Prelucrarile prin aschiere presupun
indepartarea de material de pe suprafata semifabricatului sub forma de aschii,
iondepartarea de achii de pe semifabricat presupune o miscare relative intre scula si piesa.
Miscarea necesara detasarii de aschii se numeste miscare principala, iar miscarea care
asigura eliminarea continua de aschii se numeste miscare de avans. Cei mai importanti
parametrii care caracterizeaza o prelucrare prin achiere sunt:
 -adancimea de aschiere;

-avansul de aschiere;

-viteza de avans;

-turatia;

In principal orice masina unealta este compusa din o parte fixa care sustine toate
elementele masinii, numita sasiu; una sau mai multe coloane pe care sunt ghidate saniile; cu
saniile se realizeaza miscarile necesare prelucrarii cu ajutorul unor dispozitive specuifice;
sculele se fixeaza pe sanii. Mesele au rolul de a sustine piesele direct sau prin intermediul
unor dispozitive. Motorul de actionare , poate fi electric, hidraului sau chiar pneumatic.
Cutia de viteze are rolul de a asigura diferitele trepte de viteza necesare prelucrari.

Date nominale la o masina unealta:

- STUNJIREA

Strunjirea reprezinta procedeul de prelucrare prin aschiere,cu cea mai

frecventa utilizare, fiind metoda de baza pt obtinerea corpurilor de revolutie.In
constructia de masini piesele care contin suprafete de revolutie au o pondere
insemnata, cele mai caracteristice fiind arborii si bucsele, fapt care justifica
raspandirea pe care o au in prezent prelucrarile prin strunjire.
Strunjirea se realizeaza prin combinarea miscarii principale de rotatie
executata de obicei de piesa, cu miscarea de avans a cutitului.Avansul este in general
rectliniu in direactie longitudinala, transversala sau dupa o directie inclinata fata de
axa miscarii principale. Prin operatii de strunjire se pot prelucra suprafete cilindrice
si conice(exterioare si interioare), frontale, filete,etc, ca urmare a combinarii miscarii
principale a semifabricatului cu miscarile de avans longitudinal sau transversal al
cutitului.
Utilizarea de dipozitive speciale permite si strunjirea altor forme de suprafete
de revolutie.Astfel, este posibila prelucrarea suprafetelor sferice, daca miscarea de
avans a sculei se realizeaza pe o traiectorie circluara, sau a suprafetelor profilate prin
deplasarea simultana a cutitului pe directie longitudinala si transversala, rezultand o
traiectorie corespunzatoare profilului piesei. De asemenea, pe strung se mai pot
prelucra si corpuri care nu sunt de rotatie daca, se imprima sculei cu ajutorul unor
dipozitive speciale, pe langa miscare de avans longitudinal si o miscare radiala
efectuata dupa o anumita lege, obtinandu-se astfel piese cu sectiune ovala, patrata
sau de alta forma.Prin strunjire se poate executa de asemenea detalonarea unor
scule aschietoare. Pe langa aceasta, procedeul de prelucrare prin strunjire este
 concretizat printr-o mare productivitate ceea ce a facut ca procedeul sa capete o
larga raspandire.In plus, precizia de prelucrare este sufdicient de ridicata, asfel incat
pentru multe situatii, strunjirea poate constitui operatia finala de prelucrare.
Masinile-unelte pe care se pot realiza aceste prelucrari sunt:strungurile,
construite intr-o mare varietate de tip-dimensiuni si anume: - strunguri normale,
caracterizate prin pozitia orizontala a axului principal si prin universalitatea
prelucrarilor care se pot executa pe ele; - strunguri frontale, destinate prelucrarii
pieselor cu dimensiuni mari(1000-4000 mm) si lungimi mici(ca de ex: volanti, roti de
curea etc); -strunguri carusel,caracterizate prin pozitia verticala a arborelui principal
si destinate de asemenea prelucrarii pieselor cu diametre mari si lungimi mici; -
strunguri revolver, dotate cu un cap revolver avand 6-8 pozitii pentru prinderea unui
numar egal de port-scule necesare prelucrarii pieselor dintr-o singura prindere.
Acestea sunt destinate prelucrarii pieselor din bara, precum si semifabricatelor
turnate sau forjate de dimensiuni mici; - strunguri cu mai mute cutite,destinate
prelucrarii pieselor in productia de serie si caracterizate de posibilitatea prelucrarii
simultane a mai multor suprafete; - strunguri automate(monoaxe sau multiaxe) la
care dupa reglare, prelucrarea pieselor se face complet fara interventia muncitorului;
- strunguri semiautomate, la care prelucrarea se reaizeaza automatizat, cu exceptia
prinderii semifabricatului si desprinderii pieselor prelucrate, care sunt facute de
muncitori; - strunguri specializate, din grupa carora fac parte: strungurile de
detalonare, strungurile pt prelucrarea arborilor cotiti, pentru prelucrarea arborilor cu
came, pentru decojirea barelor, etc; - strunguri cu comanda numerica, prevazute cu
un echipament CNC, la care prelucrarea se excuta dupa un program realizat manual
sau automat. Operatia de strunjire se desfasoara, ca rabotarea si mortezarea, cu
scule cu o singura muchie aschietoare principala, procesul de aschiere desfasurandu-
se continuu.

- FREZAREA
Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere, a suprafetelor plane, cilindrice
sau profilate, cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri denumite freze, pe masini de
frezat. Miscarea principala este executata de scula (rotatia frezei), Iar miscarea de avans
este executata de piesa. Dupa destinatie si constructie masinile de frezat se clasifica
succint in urmatoarele grupe:

-masini de frezat cu consola (orizontale,verticale,normale,universale);

-masini de frezat fara consola(plan,portal);

-masini de frezat specializate(de dantura,de filetat);

-masini de frezat speciale(cu tambur,carusel,agregate);

-masini de frezat prin copiere.

 - RABOTAREA
Rabotarea este un procedeu de prelucrare prin aschiere a suprafetelor pieselor si se
executa cu scule aschietoare de tipul cutitelor,pe masini unelte numite masini de rabotat.

Prin rabotare se prelucreaza suprafetele plane, orizontale, verticale, inclinate,

diferite forme de canale la piesele de dimensiuni mici si mijlocii, suprafete profilate la
piesele lungi si relativ inguste (ghidaje pentru batiuri, pentru sanii si mese). Masini de
rabotat:

-a)Masina de rabotat transversal

-b)masina de rabotat longitudinal

La rabotare miscarea principala de aschiere se realizeaza in plan orizontal,fiind

executata de scula aschietoare la sepinguri,sau de piesa de prelucrat la raboteze. Miscarea
de avans este o miscare de translatie executata de piesa de prelucrat la sepinguri sau de
scula aschietoare la raboteze.

- GAURIREA
In prelucrarea metalelor, gaurirea este una dintre operatiile de mare
frecventa, prin aceasta operatie putându-se obtine gauri de trecere care urmeaza sa
fie filetate, gauri care trebuie strunjite, gauri pentru obtinerea degajarilor in piese
înainte de prelucrare .
Gaurirea este operatia de prelucrare prin aschiere care se executa cu ajutorul
unor scule care se numesc burghie. Operatie de gaurire este rezultatul a doua
miscari: una de rotatie si una de translatie, ambele fiind executate de catre scula
aschietoare. Pentru diametre pana la 70 mm gaurirea se face cu burghie drepte iar
pentru diametre mai mari de 70 mm gaurirea se face cu burghiul carotier datorita
faptului ca este necesara scoaterea miezului întreg pentru a fi folosit in alte scopuri.

Principalele scule folosite la gaurire sunt burghiele. Acestea pot fi :

-cu canale drepte fiind folosite la executarea gaurilor scurte datorita evacuari dificile
a aschiilor. Pentru materialele tenace vârful burghielor este armat cu placute din
carburi metalice;
-cu canale oblice folosindu-se la executarea gaurilor de dimensiuni normale si sunt
prevazute cu canale pentru circulatia uleiurilor de racire;
-burghiele elicoidale sunt cele mai utilizate burghie si sunt folosite datorita faptului
ca au canale care evacueaza usor aschiile;
-de centrare fiind folosite la executarea gaurilor de centrare ale unor piese de tip
arbore ele pot fi cu con simplu sau dublu;
-burghiele pentru gauri adânci sunt de diferite tipuri si au in general una sau doua
gauri de circulatie a lichidului de racier.
-burghiele speciale se construiesc pentru productia de serie si de masa.

Dispozitive de ghidare a sculelor. Pentru mentinerea pozitiei corecte a axei

sculei fata de axa gaurii de prelucrat se folosesc dispozitive de ghidare aplicate.
Bucsele de ghidare sunt standardizate si pot fi :fixe sau demontabile, cu sau fara
guler.
Dispozitive pentru fixarea pieselor. La prelucrarea prin gaurire, piesele sunt
fixate in dispozitive, pentru a-si pastra pozitia fata de scula si fata de masina.
Dispozitivele de fixare pot fi universale (menghine, bride cu suruburi etc.) sau
speciale care se constituie pentru o anumita piesa sau pentru grupe de piese similare,
servind atât la fixarea piesei cat si la ghidarea sculelor si constituind dispozitive
complexe, denumite dispozitive de gaurit.

Caracteristici ale SDV-urilor

Aceste date sunt trecute in fisa tehnica a fiecarei masini electrice si sunt
carcteristice fiecarui tip de masina de prelucrat mecanic. De exemplu la Strungul
Normal in fisa tehnica avem trecut:

Marime nominala Valoare nominala

Dimensiunea maxima de lucru 320 mm

Dimansiunea maxima de lucru intre varfuri 750 mm
Dimansiunea maxima de lucru deasupra 160 mm
gidajuluii
Dimansiunea maxima gaura arbore principal 36 mm
Numar trepte turatie 18
Domeniu de turatii 31-1600 rot/min
Numar avansuri longitudinale si transversale 36
Domeniu avansuri longitudinale 0,03-3,52 mm/rev
Domeniu avansuri transversale 0,01-1,17 mm/rev
 Instrumente Masura

Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. El este
alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa cursorul.
Atât rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul
mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe
care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. Cursorul poate
fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului.
Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii
dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere
alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica decât distanta dintre doua
repere alaturate de pe rigla. Aducându-se ciocurile unul lânga celalalt, reperul 0
(zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al riglei.
In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei.
Alte repere ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta
situatie se va repeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt
reper oarecare al riglei.

Sublerul este alcatuit din:

- rigla gradata;
- surub de fixare;
- cursor;
- surub de fixare a cursorului;
- 8 ciocuri solidare cu cursorul;
- 7 ciocuri solidare cu rigla;
- vernier;
- piulita;
- tija pentru adancime.

Micrometrul este alcatuit dintr-o potcoava care are la un capat o nicovala

fixa. La celalalt capat al potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica filetata in interior. In
filetul bucsei cilindrice se insurubeaza, prin intermediul rozetei capatul filetat al rijei.
Tija este solidara cu tamburul si se insurubeaza in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt
al ei se apropie sau se departeaza de nicovala. Piesa de masurat se introduce
suprafetele de masurare ale micrometrului: suprafata frontala a nicovalei si cea a
tijei. Pentru ca piesa sa nu fie stransa prea tare intre suprafetele de masurare,
tamburul se roteste prin intermediul unui dispozitiv de protectie poate cu clinchet.
 Cand cele doua suprafete de masurare au atins piesa, rozeta dispozitivului de
protectie poate fi rotita oricat, ea nu mai antreneaza tija. Pe o generatoare a bucsei
cilindrice este trasata o linie, iar sub aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rand
de diviziuni. Diviziunile de sub linie reprezint milimetri intregi, iar cele de deasupra
jumatati de milimetri. Partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti. Cand
suprafetele de masurare sunt in contact una cu cealalta, tamburul gradat este in
pozitia 0 (zero), acoperind toate diviziunile bucsei cilindrice, afara de reperul o (zero)
al ei, iar reperul 0 (zero) al tamburului se afla in dreptul liniei longitudinale.
Pasul filetului tijei este de 0,5 mm deci la o rotatie tija avanseaza cu 0,5 mm;
deoarece partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti egale, inseamna ca,
rotindu-se tamburul cu o diviziune, tija va avansa cu , adica cu o sutime de milimetru.

Micrometrele de filet (STAS 11672-83) au o constructie asemanatoare

micrometrului obisnuit, avand insa in plus doua varfuri: unul prismatic si unul conic.
Varful prismatic se introduce in nicovala micrometrului si are profilul corespunzator
profilului teoretic al spirei filetului controlat in sectiunea axiala. Varful conic se
introduce in tija surubului micrometric si are forma corespunzatoare golului filetului.

Concluzii

In constructia de masini,aparate electrice si echipamente electrice intra

piese,organe de masini,contruite din material metalice si electroizolante care
necesita o prelucrare precisa implicand procedee tehnologice de mare
diversitate.Tehnologiile de fabricatie a masinilor si aparatelor electrice folosesc toata
gama de prelucrari prin aschiere,prelucrari prin taiere si deformari plastic la rece.

Bibliografie
- www.referate.ro

- www.scribd.com

- www.referatele.ro

- ro.wikipedia.org