Boala cronică renală Răspuns A

CS 8. Ce stadiu de boala cronică renală conform clasificării KDOQI va avea un bărbat cu rata filtrării
1. În câte stadii se clasifică boala cronică renală după clasificarea KDOQI: glomerulare de 23 ml/min/1.73m2:
a. 2 a. 1
b. 3 b. 2
c. 4 c. 3
d. 5 d. 4
e. 6 e. 5
Răspuns D Răspuns D
2. Care este motivul principal ce NU ne permite să determinăm cu exactitate incidența și prevalența bolii 9. Pacientul cu boala cronică renală stadiul 4 sau 5 poate necesita administrarea de eritropoietină pentru
cronice renale în stadiile inițiale? managementul:
a. Lipsa studiilor epidemiologice a. Anemiei
b. Lipsa semnelor și simptomelor la pacienții cu boala cronică renală în stadiile timpurii b. Neutropeniei
c. Lipsa unei definiții clare a boala cronică renală c. Pancitopeniei
d. Din motivul că boala cronică renală este o boală tranzitorie d. Trombocitopeniei
e. Din motivul că determinarea creatininei și ureei serice este o investigație de laborator e. Hipoproteinemiei
laborioasă și mult prea scumpă Răspuns A
Răspuns B 10. Care categorie de medicamente reduc frecvența complicațiilor cardiace, rezistența vasculară periferică
3. Cel mai nefavorabil factor de progresie a bolii cronice renale este: și secreția de renină:
a. Pruritul a. Diuretice
b. Hematuria b. β-blocante
c. Proteinuria c. α1-blocante
d. Bacteriuria d. Blocanții canalelor de calciu
e. Uricosuria e. Inhibitorii enzimei de conversie angiontenzinici
Răspuns C Răspuns E
4. Prezența cărui semn este cel mai informativ în diferențierea bolii cronice renale cu injuria renală acută? 11. Proteinuria este un factor de risc pentru progresia boala cronică renală:
a. Proteinuria a. Care poate fi modificat
b. Ambii rinichi de dimensiuni mici b. Care nu poate fi modificat
c. Hipocalciemia c. Proteinuria nu este factor de risc pentru boala cronică renală
d. Hipernatriurie d. Proteinuria apare doar în boala cronică renală stadiul 5
e. Hematuria e. Proteinuria are un factor pronostic favorabil
Răspuns B Răspuns A
5. Două cele mai frecvente cauze care duc la dezvoltareabolii cronice renale terminale sunt: 12. Pentru a calcula rata filtrării glomerulare prin diferite formule în practica clinică cotidiană este nevoie
a. Alergiile și diabetul de a cunoaște următorul indice biochimic:
b. Infecțiile și diabetul a. Creatinina serică
c. Diabetul și hipertensiunea arterială b. Ureea serică
d. Infecțiile și hipertensiunea arterială c. Proteina generală
e. Nefrolitiaza și hipertensiunea arterială d. Potasiul seric
Răspuns C e. Sodiul seric
6. Cauza exclusiv genetică care duce la dezvoltareaboliicronicerenale terminale este: Răspuns A
a. Diabetul zaharat 13. Hiperkaliemia, acidoza, hiperlipidemia, hiperuricemia și malnutriția în boala cronică renală sunt
b. Pielonefrita cronică consecința:
c. Boala polichistică renală autozomal dominantă a. Hematuriei
d. Chisturile renale simple b. Oliguriei
e. Hipertensiunea arterială c. Uremiei
Răspuns C d. Hipertensiunii arteriale
7. Cauza principală de deces la pacienții cu boala cronică renală terminală sunt: e. Insuficienței hepatice
a. Complicațiile cardiovasculare Răspuns C
b. Anemia 14. La pacienții cu boala cronică renală avansată, în hemoleucograma, cel mai des se determină:
c. Insuficiența hepatică a. Anemie normocromă normocitară
d. Uremia b. Anemia macrocitară
e. Sepsis c. Anemia normocromă microcitară
 d. Anemia hipocromă microcitară d. Subcutanat
e. Nivelul hemoglobinei în limitele normei e. Sublingual
Răspuns A (pag. 315) Răspuns B
15. La care valori trebuie redusă tensiunea arterială pentru a obține efect nefroprotector: 22. Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este:
a. Tensiunea arterială sistolică sub 120 mmHg, în caz dacă este bine tolerată a. Sinteza unei cantități mici de eritropoietina
b. Tensiunea arterială diastolică peste 90 mmHg b. Sinteza de anticorpi contra eritropoietinei
c. Tensiunea arterială sistolică sub 120 mmHg, chiar dacă nu este bine tolerată c. Sinteza de anticorpi contra receptorilor eritropoietinei de pe celulele progenitoare a
d. Tensiunea arterială sistolică peste 140 mmHg, dacă este bine tolerată eritrocitelor
e. Tensiunea arterială sistolică sub 90 mmHg d. Sinteza unei eritropoieină defectă
Răspuns A e. Răspunsul inadecvat al celulelor progenitoare a eritrocitelor la eritropoietină
16. Prin ce mecanism se consideră că inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reduc proteinuria: Răspuns A
a. Dilatarea arteriolei eferente cu scăderea presiunii intraglomerulare 23. În ce stadiu a bolii cronice renale după KDOQI trebuie de inițiat tratamentul cu hemodializă cronică:
b. Scăderea hipertensiunii arteriale sistolice a. Stadiul 1 KDOQI
c. Scăderea hipertensiunii arteriale diastolice b. Stadiul 2 KDOQI
d. Micșorarea reabsorției Na în tubii colectori c. Stadiul 3 KDOQI
e. Inhibarea directă a reninei d. Stadiul 4 KDOQI
Răspuns A e. Stadiul 5 KDOQI
17. Rata filtrării glomerulară poate fi calculată după clearance-ul? Răspuns E
a. Potasiului 24. Care clasificare se utilizează pentru stadializarea boala cronică renală:
b. Colesterolului a. NYHA
c. Glucozei b. KDOQI
d. Creatinină c. RIFLE
e. Bilirubinei d. AKIN
Răspuns D e. Mogensen
18. Care dieta se va recomanda pacientului cu hipertensiune arterială și rata filtrării glomerulare <15 Răspuns B
ml/min/1.73m2? 25. Care este cea mai eficientă metodă de substituție a funcției renale
a. Dieta fără particularități a. Hemodializa
b. Dietă hipocalorică b. Dializa peritoneală
c. Dietă hiposodată c. Hemoabsorbția
d. Dietă săracă în grăsimi și hipocalorică d. Transplantul renal
e. Dietă hiposodată, hipokalemică și hipoproteică e. Plasmafereza
Răspuns E Răspuns D
19. Pacienții cu care maladii vor reprezenta majoritatea în departamentul de dializă pe plan mondial? 26. Termenul de uremie desemnează în general:
a. Bolile polichistice renale a. Concentrația ureei în plasmă
b. Glomerulonefrita cronică b. Concentrația ureei în sânge
c. Hipertensiunea c. Creșterea creatininei în sînge
d. Diabetul zaharat d. Sindromul clinic care rezultă din pierderea marcată a funcției renale
e. Uropatia obstructivă e. Creșterea acidului uric în sânge
Răspuns D Răspuns D
20. În ce stadiu al boliicronice renale după KDOQI este necesar de a iniția pregătirea pacientului pentru 27. Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este:
dializă: a. Diminuarea sintezei de eritropoietină
a. 1 b. Prezența inhibitorilor eritropoietinei
b. 2 c. Hemoliza
c. 3 d. Pierderile sangvine gastro-intestinale
d. 4 e. Deficitul de acid folic și de vitamina B12
e. 5 Răspuns A
Răspuns D 28. Afectarea funcțiilor de excreție, reabsorbție și secreție a rinichilor în cadrul bolii cronice renale duce
21. Pe ce cale se recomandă de a administra preparatele de fier la pacienții cu boala cronică renală la:
complicată cu anemie fierodeficitară ? a. Hiperpotasemia
a. Per os b. Hipopotasemie
b. Intravenos c. Hipofosfatemie
c. Intraarterial d. Hiperglicemia
 e. Deshidratare 36. Cea mai nocivă toxină în boala cronică renală este:
Răspuns A a. Guanidina
29. Hiperpotasemia severă, cu schimbări pe ECG, se tratează prin: b. Creatinina
a. Enalapril c. Bilirubina
b. Dietă d. Ureea
c. Captopril e. Cystatina C
d. Eritropoietină Răspuns D
e. Hemodializă CM
Răspuns E
30. Furosemid se poate de administrat la care dintre pacienții cu boala cronică renală: 37. Pentru a stabili diagnosticul de boala cronică renală este nevoie de una din următoarele circumstanțe:
a. Pacienții deshidratați a. Scăderea ratei de filtrare glomerulară <60 ml/min/1.73m2
b. Pacienții cu anurie b. Prezența unei leziuni renale demonstrată prin modificări morfopatologice, imagistice sau de
c. Pacienții cu diureză restantă, >500 ml/zi laborator (proteinurie)
d. Pacienții hipovolemici c. Pacientul trebuie să aibă peste 70 de ani
e. Pacienții cu hipersensibilitate la furosemid d. Să se determine ureea serică crescută
Răspuns C e. Pacientul este supus unei metode cronicede suplinire a funcției renale
31. Dereglarea metabolismului fosfocalcic la pacienții cu boala cronică renală se datorează: Răspuns ABE
a. Pierderea proteinelor serice în urină 38. Boala cronică renală terminală este stabilită atunci când:
b. Hidroxilarea insuficientă a vitaminei D3 a. Rata filtrării glomerulare este < 15 ml/min/1.73m2
c. Hiperparatiroidismului primar b. Rata filtrării glomerulare este 20-25 ml/min/1.73m2
d. Osteodistrofiei renale c. Rata filtrării glomerulare este 30-35 ml/min/1.73m2
e. Hiperpotasemiei d. Pacientul este supus dializei peritoneale cronice
Răspuns B e. Pacientul este supus hemodializei cronice
32. Scăderea ratei filtrării glomerulare se consideră fiziologică: Răspuns ADE
a. La persoanele în etate 39. Care sunt contraindicațiile pentru a efectua transplant renal:
b. În timpul sarcinii a. Hipertensiunea
c. După efort fizic intens b. Infecția HIV
d. După consumarea excesivă de lichide c. Cancer cu metastaze
e. În perioada caniculară d. Vîrsta >50 ani
Răspuns A e. Maladii severe care nu se vor îmbunătăți după transplantul renal
33. Selectați afirmația falsă referitor la hemodializa efectuată la pacienții cu boala cronică renală stadiul 5 Răspuns CE
KDOQI: 40. Într-o sarcină fiziologică, care din următoarele schimbări renale se pot întâlni?
a. Se efectuează de obicei 3 pe săptămână a. Creșterea rata filtrării glomerulare
b. Se efectuează, de obicei, în condiții casnice b. Creșterea dimensiunilor renale
c. Este necesar de a avea abord vascular c. Scăderea fluxului sanguin renal
d. Pacienții trebuie pregătiți înainte de a iniția hemodializa cronică d. Infecții ale tractului urinar mai rare
e. Transplantul renal este mai eficient decât hemodializa e. Proteinuria până la 500 mg/zi și glicozuria
Răspuns B Răspuns ABE
34. La ce valori ai ratei filtrării glomerulare trebuie inițiate metodele de substituție renale: 41. Factorii de risc modificabili pentru progresia bolii cronice de rinichi sunt:
a. <60 ml/min/1,73 m2 a. Sexul și greutatea mică la naștere
b. >120 ml/min/1,73 m2 b. Factorii genetici
c. <15 ml/min/1,73 m2 c. Proteinuria
d. <30 ml/min/1,73 m2 d. Hipertensiunea arterială
e. >15 ml/min/1,73 m2 e. Glicemia și greutatea corporală
Răspuns C Răspuns CDE
35. Ce preparate se administrează ca terapie hipolipemiantă în boala cronică renală: 42. Factori de risc nemodificabili în pentru progresia bolii cronice de rinichi sunt:
a. Statine a. Sexul
b. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei b. Factorii genetici
c. Sartane c. Proteinuria
d. Chelatori de fosfor d. Glicemia
e. Laxative e. Vârsta
Răspuns A Răspuns ABE
43. Pentru estimarea rata filtrării glomerulare în practica clinică se utilizează: b. Blocanții receptorilor angiontensinei II
a. Formula MDRD (Modification of Diet in Renal Disease) c. Blocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodipina, Nifedipina)
b. Formula Cockcroft-Gault d. Diuretice ca monoterapie
c. Formula CKD-EPI (Chronic Kidney Disease Epidemiology Collaboration) e. Agoniștii α2 adrenergici – clonidina
d. Estimarea indexului masei corporale Răspuns AB
e. Măsurarea eliminării prin urină a inulinei 51. Din ce cauze inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt considerați nefroprotectori
Răspuns ABC a. Reduc presiunea intraglomerulară prin vasoconstricției arteriolei eferente
44. Managementulbolii cronice renale terminale se face prin: b. Reduc proteinuria
a. Dializă peritoneală c. Scad valorile tensiunii arteriale
b. Hemodializă d. Reduc hematuria
c. Transplant renal e. Măresc presiunea intraglomerulară
d. Administrarea de hormoni glucorticoizi Răspuns ABC
e. Administrarea de insulină 52. Până la ce nivel se recomandă de a reduce aportul de proteine la un pacient cu boala cronică renală?
Răspuns ABC a. La 0,8 g/kgc/zi + pierderile urinare
45. Care sunt caracteristicele bolii cronice renale: b. Nu se recomandă de a reduce aportul de proteine la pacienții cu boala cronică renală și
a. Creșterea creatinei serice malnutriție severă
b. Scăderea ureei serice c. La 1,5 g/kgc/zi + pierderile urinare
c. Diminuarea potasiului seric d. La 2,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
d. Anemia e. La 3,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
e. Creșterea potasiului seric Răspuns AB
Răspuns ADE 53. De ce se recomandă de a restricționa aportul de NaCl în boala cronică renală?
46. Pentru managementul anemiei în boala cronică renală se efectuează: a. Pentru a optimiza efectul anti-proteinuric al inhibitorilor enzimei de conversie a
a. Administrarea Eritropoietinei angiontensinei, sartanelor și al blocanților canalelor de calciu non-dihidropiridinici
b. Administrarea fierului intravenos b. Pentru a controla tensiunea arterială
c. Administrarea inhibitorilor enzimelor de conversie c. Pentru a reduce absorbția de glucoză în tubii proximali
d. Administrarea potasiului per os d. Pentru a optimiza procesul de eritropoieză
e. Administrarea inhibitorilor direcți ai reninei e. Pentru a reduce albuminuria
Răspuns AB Răspuns: ABE
47. Care sunt semnele hiperkaliemiei pe ECG 54. Pentru tratamentul anemiei în boala cronică renală se utilizează:
a. Complexul QRS lărgit a. Darbapoietina-α
b. Unda T înalte b. C.E.R.A. – Continuous Erythropoietin Receptor Activator
c. Creșterea intervalului PR c. Eritropoietina recombinată umană (rHuEpo)
d. Tahicardie supraventriculară d. Chelatorii de fosfor
e. Devierea axei cardiace spre stânga e. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
i. Răspuns ABC Răspuns ABC
48. Pentru a încetini progresarea bolii cronice renale este important de a: 55. Care din următoarele măsuri se recomandă pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale:
a. Controla hipertensiunea arterială a. Controlul tensiunii arteriale
b. Micșora proteinuria b. Restricția aportului de NaCl
c. Reducere aportului alimentar de proteine c. Abandonarea fumatului
d. Administra soluție fiziologică parenteral d. Terapie antiinflamatorie
e. Administra antiinflamatorii nesteroidiene e. Terapie cu corticosteroizi
Răspuns ABC Răspuns ABC
49. Care din următoarele grupe de medicamente sunt considerate nefroprotectoare: 56. Care sunt recomandările principale pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale:
a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei a. Controlul tensiunii arteriale
b. Blocanții receptorilor angiontensinei II b. Tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
c. Blocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodpina, Nifedipina) c. Reducerea proteinuriei
d. Alfa-blocanți d. Terapie cu alopurinol
e. Blocanții canalele de calciu non-dihidropiridinici (ca verapamil, diltiazem) e. Terapie cu antiinflamatoare nesteroidiene
Răspuns ABE Răspuns ABC
50. Care din următoarele medicamente sunt considerate de prima linie pentru controlul hipertensiunii 57. Care sunt consecințele metabolice ale uremiei:
arteriale la pacienții cu boala cronică renală asociată cu proteinurie: a. Insulinemie bazala crescută cu tendință la hipoglicemie;
a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
 b. Scăderea toleranței la glucoză şi hiperglicemii spontane prin rezistență crescută a țesuturilor d. Acnee vulgară
la acțiunea insulinei; e. Dermatomicoze
c. Necesitatea dozelor mai mari de insulină Răspuns ABC
d. Hiperlipoproteinemie 65. Care din următoarele puncte sunt caracteristice pentru un pacient cu boala cronică renală la examenul
e. Creșterea acidului uric în urină paraclinic:
Răspuns ABD a. Creatinina crescută
58. Care sunt manifestările respiratorii cele mai frecvente în boala cronică renală sunt: b. Ureea crescută
a. Dispnee acidotică Kussmaul c. Anemia normocromă
b. Respirație Cheyne-Stokes; d. Rata filtrării glomerulare crescută
c. Pleurezie uremică e. Hipokaliemie
d. Bronhospasm Răspuns ABC
e. Bronhopneumopatia cronica obstructiva 66. Care tulburări electrolitice pot fi depistate la un pacient cu boala cronică renală?
Răspuns ABC a. Hipo- sau hipernatremie
59. Care sunt manifestările cardiovasculare cele mai frecvente în boala cronică renală: b. Hiperkaliemie
a. Cardiomiopatia uremică c. Hipokaliemie
b. Tulburările de ritm şi de conducere d. Hipofosfatemie
c. Hipertensiunea arterială e. Hiperfosfatemie
d. Miocardita Răspuns ABE
e. Sindromul Wolff–Parkinson–White 67. Ce efecte adverse pot avea inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei?
Răspuns ABC a. Tuse
60. Care sunt manifestările hematologice cele mai frecvente în boala cronică renală: b. Hipotensiune
a. Anemie normocromă c. Hiperkaliemia
b. Sindrom hemoragipar cauzat de disfuncția trombocitelor d. Anemia fierodeficitară
c. Trombocitopenia în boala cronică renală terminală e. Pancitopenie
d. Leucopenia Răspuns ABC
e. Eozinofilie 68. Din ce motiv la pacienții cu boala cronică renală se depistează un nivel scăzut de fier?
Răspuns ABC a. Hemoragii oculte gastrointestinale
61. Care sunt manifestările metabolismului mineral și osos cele mai frecvente în boala cronică renală: b. Hemoragii iatrogene cauzate de dializă
a. Osteita fibroasă, manifestare a hiperparatiroidismului c. Hemoptizie
b. Osteomalacia, manifestare a mineralizării defecte d. Hematurii
c. Osteogeneza imperfectă e. Hematemeza
d. Osteopenia sau osteoporoza Răspuns AB
e. Cifoza sau lordoza, ca urmare a depozitării ureei în discul intervertebral 69. Care sunt cauzele mai frecvente ale anemiei la pacienții cu boala cronică renală?
Răspuns ABD a. Deficitul de fier
62. Care sunt manifestările neurologicecele mai frecvente în boala cronică renală: b. Deficitul de vitamina B12
a. Encefalopatia uremică c. Deficitul de acid folic
b. Neuropatie periferică d. Proteinurie
c. Sindromul Ekbom sau sindromul picioarelor neliniștite e. Hematuria
d. Miastenia gravis Răspuns ABC
e. Sindromul Guillain-Barré 70. Pentru corectarea metabolismului mineral la pacienții cu boala cronică renală se utilizează:
Răspuns ABC a. Restricția dietetică de fosfați
63. Care sunt manifestările gastrointestinale cele mai frecvente în boala cronică renală: b. Chelatori intestinali de fosfați
a. Halena uremică (amoniacală) c. Antihipertensive
b. Gastrita uremică cu anorexie, dureri epigastrice, vărsături cu miros amoniacal d. Analogi de vitamina D (ex. Calcitriol, alfacalcidol)
c. Ulcer peptic datorită creșterii gastrinemiei e. Darbepoetina-α
d. Sindromul Mallory-Weiss Răspuns ABD
e. Acalazie 71. Care din următoarele preparate sunt chelatori intestinali de fosfați
Răspuns ABC a. Sărurile de calciu
64. Care sunt manifestările dermatologicecele mai frecvente în boala cronică renală: b. Sărurile de aluminiu
a. Prurit uremic c. Sevelamer
b. Chiciură uremică d. Statinele
c. Calficilaxis sau arteriolopatia uremică calcifiantă e. Sartanele
 Răspuns ABC c. Reducerea excreţiei fosfatului
72. Care din următoarele puncte se includ în pregătirea pacientului pentru hemodializă cronică: d. Scăderea parathormonului în ser
a. Crearea abordului vascular e. Creșterea fierului seric
b. Consiliere psihologică Răspuns ABC
c. Modificarea dietei pentru o balanță corectă a proteinelor, caloriilor, vitaminelor și 79. Care din următoarele manifestări se pot întâlni mai frecvent la pacienții cu boala cronică renală stadiul
mineralelor 5 KDOQI nedializați:
d. Corecția hiperkaliemiei a. Alungirea complexului QRS pe ECG
e. Reducerea fosfatemiei b. Undele T înalte pe ECG
Răspuns ABC c. Retenţie hidro-salină
73. Abordul vascular pentru hemodializă se poate face prin: d. Eritrocitoza
a. Fistula arteriovenoasă e. Paraproteinemia
b. Grefă arteriovenoasă Răspuns ABC
c. Cateter venos central 80. Care sunt obiectivele tratamentului înboala cronică renală:
d. Cateter Nelaton a. Încetinirea ratei de progresie a bolii cronice renale;
e. Cateter Foley b. Profilaxia / terapia complicațiilor;
Răspuns ABC c. Pregătirea pacientului pentru terapia de substituție a funcțiilor renale la pacienții cu boala
74. Se poate stabili diagnosticul de boală cronică renală atunci când se depistează: cronică renală stadiul 3 KDOQI
a. Scăderea ratei de filtrare glomerulară (rata filtrării glomerulare) sub 60 ml/min/1.73m 2 d. Pregătirea pacientului pentru terapia de substituție a funcțiilor renale la pacienții cu boala
suprafață corporală, persistentă (mai mult de 3 luni), cu sau fără leziune renală cronică renală stadiul 2 KDOQI
b. Prezența unei leziuni renale mai mult de 3 luni demonstrată prin modificări e. Plasarea pacientului cu boala cronică renală stadiul 4sau 5 KDOQI în lista de așteptare
morfopatologice pentru transplant renal
c. Prezența markerilor de leziune (albuminurie/proteinurie, sediment urinar patologic sau Răspuns ABE
modificări renale decelabile imagistic). 81. Tulburările hematologice tipice din boala cronică renală sunt:
d. Scăderea ratei de filtrare glomerulară (rata filtrării glomerulare) sub 90 ml/min/1.73m2 a. Diateza hemoragica
suprafață corporală, persistentă (mai mult de 3 luni), cu sau fără leziune renală b. Anemia microcitara indusă de aluminiu
e. Malformația congenitală fără dereglarea funcției renale c. Leucocitoza
Răspuns ABC d. Leucopenia
75. Care grupe de pacienți au risc crescut de apariție a bolii cronice renale? e. Anemia normocitară
a. Pacienții cu diabet zaharat Răspuns AE
b. Pacienții hipertensiune arterială 82. Tratamentul hipervolemiei la pacienții edematoşi cu boala cronică renală se face prin:
c. Pacienții cu unele boli sistemice ca LES a. Administrarea de diuretice la cei nedializaţi
d. Pacienții cu istoric familial de injurie renală acută b. Restricția aportului de sare şi apă
e. Pacienții cu spondilită seronegativă c. Creșterea aportului de apă între dialize
Răspuns ABC d. Administrarea de diuretice concomitent cu creșterea aportului de apă
76. Care sunt metodele de screening la pacienții cu boala cronică renală? e. La pacienții dializaţi hiperhidrataţi se face ultrafiltrare
a. Determinarea ureea şi creatinina serică Răspuns ABE
b. Estimarea ratei de filtrare glomerulară 83. Complicațiile acute ale hemodializei sunt:
c. Ultrasonografia renală a. Tromboza fistulei arterio-venoase
d. Estimarea eritropoietinei serice b. Convulsiile
e. Măsurarea hemoglobinei A1C c. Malnutriția
Răspuns ABC d. Crampe musculare
77. Pentru un diagnostic corect al bolii cronice renale este necesar de a: e. Hipotensiunea arterială
a. Identifica nefropatia de bază Răspuns ADE
b. Determina stadiul bolii cronice renale după clasificarea KDOQI 84. Următoarele afirmații în legătură cu dializa peritoneală sunt adevărate:
c. Determina hormonilor tiroidieni a. Poate fi efectuată la domiciliu
d. Efectua radiografia craniului b. Este cea mai răspândită formă de dializă
e. Efectua ultrasonografia rinichilor c. Se efectuează de 4-6 ori pe zi, în fiecare zi
Răspuns ABE d. Este superioară transplantului renal
78. Care din următoarele manifestări se pot întâlni mai frecvent la pacienții cu boala cronică renală stadiul e. Metoda nu se utilizează la pacienții cu aderențe abdominale post chirurgicale
3 KDOQI: Răspuns ACE
a. Hipertensiune renală (de regulă, 50-60%) 85. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:
b. Scăderea absorbţiei calciului a. În boala cronică renală rinichii sunt de obicei de dimensiuni normale
 b. În insuficiența renală acută rinichii se pot depista întotdeauna modificări de dimensiuni și c. Anemie normocitară
structura la examen ultrasonografic d. Anemie microcitară
c. Anemia este frecventă în boala cronică renală e. Anemie megaloblastică
d. În insuficiența renală acută apar modificări severe de osteodistrofie renală Răspuns AC
e. În boala cronică renalăhipertensiunea arterială este frecventă 93. Dializa peritoneală se caracterizează prin:
Răspuns CE a. Necesitatea formării fistulă arterio-venoasa
86. Tratamentul hipertensiunii arteriale din boala cronică renală se recomandă de a se realiza cu: b. Trebuie efectuată continuu
a. Blocanții receptorilor a angiontensinei II c. Se efectuează doar într-un centru specializat
b. Beta-blocante d. Este mai bine tolerată hemodinamic
c. Blocante ale canalelor de calciu dihidropiridinici e. Se poate efectua la pacienții care nu au abord vascular
d. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II Răspuns DE
e. Dieta normosodată 94. Care sunt regulile de nefroprotecție:
Răspuns AD a. Regim alimentar hiperproteic
87. Boala cronică renală cu rinichi de dimensiuni normale sau măriți se poate întâlni în: b. Controlul proteinuriei < 0.5g/24h
a. Glomerulonefrita cronică c. Controlul presiunii arteriale <130/90 mmHg
b. Pielonefrita cronică d. Administrarea preparatelor antiinflamatoare nesteroidiene
c. Boala polichistică renală e. Evitarea medicamentelor nefrotoxice
d. Diabet zaharat Răspuns BCE
e. Amiloidoză 95. Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale în boala renală cronică se utilizează:
Răspuns CE a. Blocanți ai receptorilor de angiotensină
88. Alegeți manifestările clinice si biologice declanșate de creșterea ureei sanguine în boala cronică renală: b. Inhitori ai enzimei de conversie
a. Anorexia c. Imunomodulatoare
b. Deteriorarea funcției trombocitelor d. Diuretice
c. Voma e. Corticosteroizi
d. Hipocalcemia Răspuns ABD
e. Diureza crescută 96. Terapiile de substituție a funcției renale cuprind:
Răspuns ABC a. Dializa peritoneală
89. Alegeți care din tulburările neuromusculare se pot depista la un pacient cu boala cronică renală stadiul b. Tratamentul cu eritropoietină recombinată
5 KDOQI dializat: c. Hemodializa
a. Miastenia gravis d. Transplantul renal
b. Letargia e. Tratamentul tulburărilor metabolismului fosfo-calcic
c. Miocloniile Răspuns ACD
d. Crampele musculare 97. Controlul presiunii arteriale și a proteinuriei în boala cronică renală se face:
e. Sindromul picioarelor neliniștite sau sindromul Ekbom (Restless legs syndrome) a. De preferat prin inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sau blocanții receptorilor
Răspuns DE angiontensinei II
90. Corectarea anemiei din boala cronică renală se face prin: b. Nu se asociază niciodată inhibitorii enzimei de conversie cu blocanții receptorilor
a. Administrarea orala de eritropoietină recombinată angiontensinei II
b. Corectarea carențelor de fier c. Se utilizează un diuretic tiazidic dacă rata filtrării glomerulare <30 ml/min/1.73 m2
c. Controlul intensiv al glicemiei d. Se utilizează furosemid dacă rata filtrării glomerulare 15-30 ml/min/1.73 m2
d. Administrarea de eritropoietină subcutanat e. Se asociază un regim alimentar fără sare
e. Corectarea carențelor de acid folic Răspuns ADE
Răspuns BDE 98. Proteinuria poate fi considerată fiziologică în următoarele cauze:
91. Care sunt funcțiile rinichiului: a. Proteinuria ortostatică
a. Reglarea volemiei b. Proteinuria în febră
b. Inactivarea vitaminei D c. Proteinuria după alergarea unui maraton
c. Epurarea plasmatică a toxinelor d. Proteinuria din nefropatiile glomerulare
d. Reglarea electrolitică e. Proteinuria din mielom multiplu
e. Sinteza eritrocitelor Răspuns ABC
Răspuns ACD 99. Indicații absolute pentru dializă în boala cronică renală sunt:
92. Carența de eritropoietină în boala cronică renală se caracterizează prin: a. Hiperhidratare care nu poate fi controlată cu medicamente
a. Anemie normocromă b. Hiperpotasemie care nu poate fi controlată cu medicamente
b. Anemie hipocromă c. Semne neurologice ale uremiei
 d. Enterocolita uremică d) Intoxicație cu o substanță nefro- si hepatotoxică
e. Anemie renală severă e) Glomerulonefrita la pacienții cu hepatită acută
Răspuns ABC răspuns corect: C
Teste insuficiența renală acută 8. Din punct de vedere anatomopatologic, leziunea principală din insuficiența renală acută
CS ischemică/toxică este:
1. Nefropatia interstițială acută care generează insuficiența renală acută, este indusă cel mai frecvent de: a) Proliferarea extracapilară glomerulară
a) Analgezice și antiinflamatoare nesteroidiene b) Proliferarea tubulară
b) Intoxicația cu insecticide organoclorurate c) Vasculita
c) Ceaiuri cu plante chineze d) Necroza tubulară acută
d) Litiaza renală bilaterală e) Infiltratul leucocitar în ansele glomerulare
e) Antigene tumorale răspuns corect: D
Răspuns corect: A 9. Hiperkaliemia din insuficiența renală acută se tratează cu:
2. Insuficiența renală acută de cauza glomerulară se manifestă clinic prin: a) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
a) Oliguria cu purpură și febra asociată sindromului de insuficiența renală acută b) Carbonat de calciu
b) Anurie, hiperhidratare, febră, sindrom edematos c) Hemodializă
c) Insuficiența renală acută asociată cu sindrom glomerular d) Stoparea administrării de antiacide
d) Tromboză bilaterală de venă renală e) Nutriție parenterală
e) Proteinurie, hematurie, anemie și insuficiență renală Răspuns corect : C
Răspuns corect: C 10. Hipocalcemia, complicație a insuficienței renale acute, se poate manifesta prin următoarele, cu
3. Insuficiența renală acută organică este produsă de: EXCEPȚIA:
a) Afectarea unuia din segmentele nefronului sau a vaselor a) Parestezii periorale
b) Anomalii reversibile ale perfuziei renale b) Scurtarea intervalului QT
c) Polichistoza renală autozomal dominantă a adultului c) Modificări nespecifice ale undei T
d) Consumul de analgezice d) Convulsii
e) Tratamentul cu hipotensoare (inhibitorii enzimei de conversei a angiotensinei, sartane, e) Confuzie
blocanți de Ca) Răspuns corect : B
Răspuns corect: A 11. Care din următoarea manifestare sugerează insuficiența renală acută:
4. Manifestările clinice ale insuficienței renale acute din nefropatia interstițială acută clinic sunt: a) Osteodistrofia renală
a) Edem, proteinurie, hipertensiunea arterială și insuficiența renală acută b) Neuropatia
b) Durere lombară unilaterală, febra, polakiurie, leucociturie, hematurie, purpură c) Creșterea rapidă a ureei și creatininei serice
c) Tuse, febra, sindrom hemoragipar d) Rinichii mici sau cicatrici renale evidențiabile radiologic
d) Febra, rash cutanat, artralgii, eozinofilie, creșterea creatininei serice și diureza e) Proteinuria nefrotică
deseori conservată Răspuns corect : C
e) Epigastralgii, leucocitoza, oprirea tranzitului intestinal, stare generală alterată, creșterea 12. Alegeți afirmațiile corecte referitor la funcția renală în insuficiența renală acută :
creatininei serice a) Se alterează rapid
Răspuns corect: D b) Se alterează lent
5. Care semne clinice lipsesc de cele mai deseori din evoluție insuficienței renale acute prin necroza c) Nu are loc alterarea funcției renale
tubulară acută: d) Nu este însoțită de alterarea structurilor morfologice ale rinichilor
a) Oligoanurie, febra, creșterea creatininei serice e) Crește marcat
b) Hipertensiune, albuminurie sau hematurie Răspuns corect : A
c) Durere musculară, creșterea creatinin-fosfokinazei 13. Care este cea mai frecvent întâlnită forma a insuficiența renală acută după clasificarea etiopatogenetică
d) Cele legate de o patologie cauzală :
e) Deshidratare, vărsaturi, febra a) Intrinsecă
Răspuns corect: B b) Prerenală
6. În care dintre următoarele boli, insuficiența renală acută poate să se prezinte cu depozite intratubulare c) Obstructivă
obstructive? d) Toxică
a) Diabetul zaharat tip 1 e) Infecțioasă
b) Sindromul Alport Răspuns corect : B
c) Melanomul 14. Tabloul clinic a insuficienței renale acute include următoarele stadiile, CU EXCEPȚIA:
d) Hipovolemie a) De debut
e) Lipodistrofia b) De acutizare
răspuns corect: C c) De restabilire a diurezei
7. Sindromul hepatorenal este o: d) De recuperare(vindecare)
a) Formă de insuficiență renală cronică consecutivă cirozei hepatice e) De oligurie
b) Formă de insuficiență renală cronică prin necroză tubulară acută Răspuns corect : B
c) Formă de insuficiență renală acută prerenală 15. Stadiul de debut a insuficienței renale acută durează:
 a) De la câteva ore pînă la 2-3 zile 23. Insuficiența renală acută de cauză renală (intrinsecă) prin afectare glomerulară se întâlnește în:
b) 3-4 săptămâni a) Glomerulonefrita rapid progresivă
c) 10-15 zile b) Pielonefrită acută
d) 2-3 luni c) Embolie a arterei renale
e) 20-30 de minute d) Necroza tubulară acută toxică
Răspuns corect : A e) Nefrita interstițială acută alergică
16. În care stadiu al tabloului clinic al insuficienței renale acute apare sindromul de azotemie? Răspuns corect: A
a) Stadiul oligoanuric 24. Indicați semnul nespecific pentru insuficiența renală acută:
b) Stadiul de poliurie
a) Debut acut
c) Stadiul de debut
b) Oligurie
d) Stadiul de recuperare
e) Stadiul de acutizare c) Micșorarea în volum a rinichilor
Răspuns corect: A d) Hiperkaliemie
17. Care indice de laborator este caracteristic pentru începutul stadiului de recuperare al insuficienței e) Hipotensiune arterială
renale acute: Răspuns corect: C
a) Normalizarea azotemiei 25. Care este cea mai frecventă complicație a insuficienței renale acute:
b) Normalizarea hemoglobinei a) Hipertensiunea arterială
c) Normalizarea diurezei b) Hipokaliemie
d) Normalizarea tensiunii arteriale c) Infecții bacteriene acute
e) Ureea crescută d) Insuficiența cardiacă congestivă
Răspuns corect: A e) Hiperparatiroidism secundar
18. Indicați frecvența monitorizării diurezei la pacienți cu insuficiență renală acută în stadiul incipient: Răspuns corect: C
a) Fiecare 2-3 ore 26. Care dintre următoarele antihipertensive ar trebui folosite cu precauție în insuficiența renală acută?
b) Fiecare oră a) Furosemidul
c) Odată în 24 de ore b) Blocanții canalelor de calciu
d) Fiecare 4 ore c) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
e) Fiecare 12 ore d) β-blocanții
Răspuns corect: B e) Clonidina
19. Care nivel de potasemia prezintă risc vital pentru pacientul cu insuficiență renală acută: răspuns corect: C
a) <3,5 mEq/l fără modificări ECG 27. În care dintre următoarele situații este util tratamentul cu plasmafereză în insuficiența renală acută?
b) >7 mEq/l asociat cu modificări ECG a) Insuficiența renală acută prerenală
c) 6,5-7 mEq/l fără modificări ECG b) Insuficiența renală acută în sepsis
d) 4 mEq/l fără modificări ECG c) Insuficiența renală acută obstructivă renală
e) 5 mEq/l fără modificări ECG d) Insuficiența renală acută obstructivă intratubulară
Răspuns corect: B e) Insuficiența renală acută în vasculite ANCA pozitive
20. Indicați măsura cea mai rapidă de a micșora K seric la pacientul cu insuficiență renală acută: răspuns corect: E
a) Insulină + glucoză, gluconatul de calciu 28. În care dintre următoarele situații rabdomioliza are un risc mai mare de a duce la insuficiență renală
b) Bicarbonat de sodiu acută?
c) Hemodializă a) Anemie
d) Diuretice de ansă b) Hipocalcemie
e) Manitol c) Hiponatremie
Răspuns corect: A d) Alcaloza
21. Tratamentul cel mai eficace al edemului pulmonar acut din cadrul insuficiențe renale acute este: e) Hipovolemie
a) Ultrafiltrarea prin hemodializă de urgență răspuns corect: E
b) Oxigenoterapia 29. Care dintre următoarele medicamente mai frecvent pot duce la nefropatie acută toxică (necroza
c) Nitroglicerina tubulară acută):
d) Diuretice de ansă a) Digoxina
e) Antibioticoterapia b) Aminoglicozidele
Răspuns corect: A c) Bifosfonații
22. Administrarea substanței de contrast iodate poate provoca insuficiența renală acută prin: d) Diureticele
a) Necroză tubulară acută e) Preparatele de vitamina D
b) Creșterea ratei filtrării glomerulare răspuns corect: B
c) Scăderea ratei filtrării glomerulare sub 15 ml/min 30. Sub aspect anatomopatologic, leziunea principală din insuficiența renală acută ischemică/toxică este:
d) Mecanisme autoimune a) Proliferarea extracapilară glomerulară
e) Hipovolemie b) Proliferarea tubulară
Răspuns corect: A c) Vasculita
 d) Necroza tubulară acută a) Insuficiența renală acută prin nefrotoxice
e) Infiltratul leucocitar în ansele glomerulare b) Insuficiența renală acută după arsuri
răspuns corect: D c) Insuficiența renală acută medicale
31. În care din următoarea situație se produce insuficiența renală acută prin mecanism prerenal: d) Insuficiența renală acută post avort
a) Embolie pulmonară masivă e) Insuficiența renală acută infecțioase
b) Vezică neurogenă Răspuns corect: B
c) Fibroză retroperitoneală 39. Dopamina are efecte favorabile, dacă se administrează în primele 24 de ore după instalarea anuriei,
d) Sindrom hemolitic-uremic mai ales în:
e) Leptospiroză a) Insuficiența renală acută după operații pe cord deschis
răspuns corect: A b) Insuficiența renală acută prin nefrotoxice
32. Care din următoarea manifestare sugerează insuficiența renală acută: c) Insuficiența renală acută prin arsuri
a) Osteodistrofie renală d) Azotemia prerenală
b) Neuropatie e) Insuficiența renală acută post avort
c) Creșterea rapidă a ureei și creatininei serice Răspuns corect: A
d) Rinichii mici sau cicatrici renale evidențiabile radiologic 40. Care mecanism stă la baza dezvoltării insuficienței renale acute ischemice:
e) Proteinurie nefrotică a) Hipoperfuzia renală cu scăderea filtrării glomerulare
răspuns corect: C b) Necroza tubulară acută
33. În azotemia prerenală indusă de pierderi de plasmă (arsuri) se administrează: c) Anuria
a) Concentrat eritrocitar d) Poliurie
b) Soluții izotone saline e) Dereglări hidro-electrolitice
c) Soluții hipotone saline Răspuns corect: A
d) Soluții saline hipertone 41. Anuria în cadrul insuficienței renale acute se definește prin:
e) Diuretice a) Diureza < 400 ml/24 ore
răspuns corect: B b) Diureza redusa, relatată de către bolnav
34. Alegeți cauza de insuficiență renală acută (azotemie prerenală) ireversibilă : c) Diureza <100 ml/24 ore
a) Debitul cardiac scăzut d) Diureza < 500ml/24 ore
b) Vasodilatația sistemică e) Diureza >500 ml/24 ore
c) Vasoconstricția renală Răspuns corect: C
d) Mielomul multiplu 42. Insuficiența renală acută se definește prin:
e) Necroza corticală renală bilaterală a) Scădere bruscă și importantă a filtrării glomerulare care duce la creșterea creatininei
răspuns corect: E serice
35. Creșterea ureei serice, scăderea eliminărilor de Na urinar, oliguria, sunt caracteristice pentru care b) Creșterea creatininei serice mai mult de 0,5 mg/dl în 24h
stadiu de insuficiența renală acută? c) Oliguria
a) Insuficiența renală acută incipientă d) Creșterea bruscă a ureei peste 100mg/dl în 48h
b) Faza de recuperare e) Anemie, leucocitoză, uree > 150mg/dl
c) Oligurie Răspuns corect : A
d) Restabilirea diurezei 43. Dilatarea pielocaliceală bilaterală evidențiabilă prin teste de imagistică, însoțită de creșterea bruscă a
e) Insuficiența renală acută intrinsecă cu diureză păstrată creatininei serice, poate fi secundară:
Răspuns corect: C a) Boala cronică renală datorată litiazei renale
36. Care din următoarea formă a insuficienței renale acute cauzate de hipoperfuzie poate fi reversibilă în 1- b) Insuficiență hepatică
2 săptămâni, la o terapie adecvată: c) Fibrozei retroperitoneale după iradiere
a) Azotemie extrarenală d) Infarctului miocardic
b) Insuficiența renală acută intrinsecă cu diureză păstrată e) Insuficienței renale acute obstructive
c) Insuficiența renală acută incipientă Răspuns corect: E
d) Insuficiența renală acută intrinsecă oligurică 44. În cadrul insuficienței renale acute obstructive prin cancer de prostată, tratamentul de elecție constă în:
e) Insuficiența renală acută intrinsecă anurică a) Hemodializa veno-venoasă continuă
Răspuns corect: B b) Drenaj urinar de urgență prin sonda vezicală sau cateter suprapubian
37. Care din următoarele complicații a insuficienței renale acute condiționează, în cea mai mare măsură, c) Ureterostomie
rata mortalității: d) Dializa peritoneală
a) Complicațiile infecțioase e) Reechilibrare hidro-electrolitică și acido-bazică
b) Tulburările hidro-electrolitice Răspuns corect: B
c) Tulburările acido-bazice 45. Manitolul de 20% are efect favorabil în insuficiența renală acută, mai ales în:
d) Complicațiile hematologice a) Insuficiența renală acută prin nefrotoxice
e) Complicațiile cardio-vasculare b) Insuficiența renală acută post avort
Răspuns corect: A c) Insuficiența renală acută prin arsuri
38. Care este cauza insuficienței renale acute cu riscul de mortalitate de peste 80%: d) Insuficiența renală acută postoperatorii
 e) Azotemia prerenală c) Vezica neurogenă
Răspuns corect: D d) Ligatura accidentală a unui ureter
CM e) Hipovolemie
Răspuns corect : AB
46. Etiopatogenetic, insuficiența renală acută se împarte în : 54. Insuficiența renală acută mioglobinurică se poate întâlni după:
a) Prerenală a) Traumatisme extinse
b) Intrinsecă b) Ischemie musculară (de ex. după obstrucții arteriale la nivelul membrelor)
c) Postrenală (obstructivă) c) Hipertensiunea arterială
d) Normovolemică d) Mielomul multiplu
e) Postinfecțioasă e) Hiperuricozurie
Răspuns corect : AB
Răspuns : ABC
55. Alterarea funcției renale în insuficiența renală acută duce la :
47. Necroza tubulară acută, drept cauză a insuficienței renale acute, patogenetic se împarte în :
a) Retenție azotată
a) Ischemică
b) Dereglări hidroelectrolitice
b) Toxică
c) Dereglări acido-bazice
c) Alergică
d) Hipovolemie
d) Infecțioasă
e) Hidronefroza
e) Infiltrativă
Răspuns corect : ABC
Răspuns corect : AB
56. Stadiile evolutive ale insuficienței renale acute sunt:
48. Nefrita interstițială acută drept cauză a insuficienței renale acute, etiopatogenetic se împarte în :
a) De debut
a) Alergică
b) De oligurie
b) Infecțioasă
c) De restabilire a diurezei
c) Infiltrativă
d) De recuperare(vindecare)
d) Ischemică
e) Cronicizare
e) Toxică
Răspuns corect : ABCD
Răspuns corect : ABCE
57. Indicați fazele stadiului trei al insuficienței renale acute:
49. Printre semnele de deshidratare se numără:
a) Faza diurezei precoce
a) Turgorul cutanat redus
b) Faza poliurică
b) Hipotensiunea arterială
c) Faza de debut
c) Bradicardia
d) Faza oligurică
d) Scăderea debitului urinar
e) Faza anurică
e) Creșterea presiunii venoase centrale
Răspuns corect: AB
Răspuns corect : ABD
58. Obiectivele tratamentului insuficienței renale acute sunt:
50. Care dintre următoarele manifestări se pot întâlni în insuficiența renală acută obstructivă?
a) Prevenirea și înlăturarea cauzelor care inițiază insuficiența renală acută
a) Durerea lombară sau suprapubiană
b) Restabilirea și îmbunătățirea funcției renale
b) Oliguria
c) Reechilibrarea acido-bazică și hidro-electrolitică
c) Proteinuria masivă
d) Prevenirea și combaterea complicațiilor
d) Hipertensiunea arterială severă
e) Nefrectomie bilaterală
e) Hipofosfatemia marcată
Răspuns corect: ABCD
Răspuns corect : AB
59. Enumerați principiile de terapie în corijarea dereglărilor hemodinamice la pacienți cu insuficiență
51. Insuficiența renală acută intrinsecă poate să apară în:
renală acută:
a) Glomerulonefritele acute
a) Hemodiluție artificială
b) Sindromul Fanconi
b) Ameliorarea reologică sangvină
c) Nefropatia toxică sau ischemică acută (necroza tubulară acută)
c) Diureză forțată
d) Nefritele interstițiale acute
d) Antibioticoterapie
e) Glomeruloscleroza segmentală focală
e) Tratament de substituție funcției renale
Răspuns corect : ACD
Răspuns corect: ABC
52. Azotemia postrenală poate fi determinată de:
60. Tratamentul nespecific al edemului pulmonar acut în insuficiența renală acută include:
a) Obstrucția acută a arteriolelor aferente
a) Bronhodilatatoare
b) Obstrucția unui ureter, dacă rinichiul contralateral este funcțional
b) Menținerea pacientului în poziția șezândă
c) Obstrucția ambelor uretere
c) Oxigenoterapia
d) Obstrucția unui ureter, dacă rinichiul contralateral este nefuncțional
d) Diuretice de ansă
e) Obstrucția colului vezical
e) Nitroglicerina
Răspuns corect : CDE
Răspuns corect: BCDE
53. Obstrucția subvezicală a tractului urinar poate fi produsă de:
61. Alegeți indicațiile absolute pentru inițierea dializei la pacienți cu insuficiența renală acută:
a) Adenomul de prostată
a) Hiperpotasemie > 6,5 mmol/l
b) Carcinomul de prostată
 b) Acidoză metabolică severă (pH < 7,2) răspuns corect: ABCD
c) Anuria > 24 ore 69. Nefropatia interstițială acută din cadrul insuficienței renale acute este o complicație tipică în
d) Hemoglobina serică < 100 g/l tratamentul bolilor:
e) Diureza ≤ 500 ml/24 ore a) Limfoproliferative
Răspuns corect: AB b) Mieloproliferative
62. Complicațiile uremiei în insuficiența renală acută sunt: c) Tromboembolice pulmonare
a) Pericardită uremică d) Ischemice renale
b) Encefalopatie uremică e) Polichistice
c) Anemie uremică răspuns corect: AB
d) Hipercalcemie 70. Care dintre următoarele medicamente trebuie evitate sau folosite cu precauție la pacienții
e) Anurie hipovolemici?
Răspuns corect: AB a) Diureticele
63. Factorii de risc implicați în apariția insuficienței renale acute secundară administrării substanțelor de b) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II
contrast iodate sunt: c) Antiinflamatoarele nesteroidiene
a) Boala cronică renală preexistentă d) Vitaminele din grupul B
b) Nefropatia diabetică e) Antibioticele
c) Cantități excesive de substanță de contrast răspuns corect: ABC
d) Hipovolemie 71. Care dintre următoarele măsuri terapeutice sunt indicate la pacienții cu insuficiență renală acută în
e) Obezitate stadiul de oligoanurie:
Răspuns corect: ABCD a) Restricția aportului de sare și de apă
64. Selectați cauzele renale (intrinseci) de injurie renală acută (insuficiență renală acută): b) Restricția de glucide
a) Pancreatită acută c) Restricția de proteine
b) Septicemie cu bacterii gram-negative d) Dializa cu ultrafiltrare
c) Nefrită interstițială alergică e) Doze mari de spironolactona
d) Litiază ureterală răspuns corect: AD
e) Glomerulonefrită rapid progresivă 72. Alegeți indicațiile inițierii dializei în insuficiența renală acută:
Răspuns corect: CE a) Angina pectorală la oligurici
65. Indicați manifestările specifice pentru tabloul clinic a insuficienței renale acute: b) Hiperhidratarea la oligurici
a) Oligoanurie c) Deshidratarea extremă
b) Debut acut d) Hiperkaliemia severă la oligurici
c) Hiperkaliemie e) Poliuria care nu poate fi controlată medicamentos
d) Hipovolemie răspuns corect: BD
e) Paratiroidism secundar 73. Care dintre următoarele categorii de factori etiologici pot duce la insuficiența renală acută prerenală:
Răspuns corect: ABCD a) Hipovolemia
66. În care din următoarele situații inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ar trebui folosiți cu b) Sechestrarea lichidelor în spațiul extravascular
precauție specială? c) Scleroza tubilor
a) Stenoza ureterală unilaterală d) Scleroza glomerulilor
b) Stenoza unilaterală a arterei renale e) Proliferarea celulelor endoteliale renale
c) Stenoza unilaterală a arterei renale a unicului rinichi funcțional răspuns corect: AB
d) Stenoza bilaterală arterei renale 74. Insuficiența renală acută intrinsecă poate să apară în:
e) Stenoza pielocaliceală unilaterală a) Glomerulonefritele acute
răspuns corect: CD b) Sindromul Fanconi
67. Care din următoarele medicamente pot induce vasoconstricția intrarenală, mai ales in condiții de c) Nefropatia toxică sau ischemică acută (necroza tubulară acută)
hipovolemie? d) Nefritele interstițiale acute
a) Agenții de radiocontrast e) Glomeruloscleroza segmentală focală
b) Ciclosporina răspuns corect: ACD
c) Cefalosporine de generația a IV-a 75. La un pacient cu insuficiență renală acută, proteinuria de peste 2 g/24 ore poate sugera:
d) Amfotericina a) Toxicitate tubulară după administrare de digoxină
e) Spironolactona b) Glomerulonefrită acută
răspuns corect: ABD c) Necroza tubulară acută
68. Insuficiența renală acută ischemică apare, cel mai frecvent, după: d) Mielomul multiplu
a) Intervenție chirurgicală cardio-vasculară e) Toxicitate tubulară după administrarea aminoglicozidelor
b) Traumatisme severe răspuns corect: BD
c) Hemoragii 76. Elemente clinice care sunt în favoarea diagnosticului de insuficiența renală acută prerenală pot fi:
d) Septicemii a) Setea
e) Administrarea aminoglicozidelor b) Hipertensiunea ortostatică
 c) Presiunea venoasă jugulară crescută răspuns corect: BD
d) Vertijul ortostatic 84. Alegeți indicatorii cu prognostic rezervat din insuficiența renală acută:
e) Turgorul cutanat scăzut a) Oliguria (sub 400 ml/24 ore) la prezentare
răspuns corect: ADE b) Vârsta înaintată
77. Medicamente responsabile de producerea insuficienței renale acute intrinseci prin necroză tubulară c) Insuficiențele poliorganice
acută sunt: d) Prezența unor deteriorări subclinice ale funcției renale
a) Cisplatina e) Creatinina serică sub 70,3 mmol/l la prezentare
b) Trimetoprim răspuns corect: ABC
c) Peniciline 85. În insuficiența renală acută postrenală se indică următoarele explorări imagistice:
d) Acyclovir a) Ecografia renourinară
e) Aminoglicozide b) Ultrasonografia Doppler
răspuns corect: ADE c) Urografia intravenoasă
78. Următoarele afirmații referitor la complicațiile insuficiențe renale acute sunt corecte: d) Puncția-biopsia renală
a) Alcaloza metabolică poate exacerba hiperkalemia e) Tomografia computerizată abdominală
b) Acidoza metabolică este severă în intoxicația cu etilenglicol Răspuns corect : ACE
c) Anemie severă în absența hemoragiei poate sugera microangiopatie trombotică 86. Următoarele anomalii biologice pot fi întâlnite în insuficiența renală acută:
d) Infecția poate complica 50-90% dintre cazurile de insuficiență renală acută a) Retenție azotată
e) Potasiul seric crește cu 2 mmol/l/zi în insuficiența renală acută oligoanurică b) Hiponatremie
răspuns corect: BCD c) Hiperkaliemie
79. Indicațiile absolute pentru inițierea dializei în insuficiența renală acută sunt: d) Acidoza metabolică
a) Hipocalcemia e) Hipokaliemie
b) Hiponatremia Răspuns corect: ABCD
c) Semnele sindromului uremic 87. Cauzele insuficienței renale acute prerenale sunt:
d) Hipervolemia severă a) Hemoragii
e) Hiperkaliemia rezistentă la măsurile conservative b) Tratament cu aminoglicozide
răspuns corect: CDE c) Exces de antihipertensive
80. Rabdomioliza în cursul insuficiențe renale acute este sugerată de: d) Vome
a) Creșterea creatin-kinazei serice (izoenzima MM) e) Tratament diuretic excesiv
b) Hipercalcemie Răspuns corect: ACDE
c) Hiperuricemie 88. Indicați cauzele care provoacă scăderea ratei filtrării glomerulare în insuficiența renală acută:
d) Hiperkaliemie a) Scăderea nivelului de Na la nivelul maculei densa
e) Hiperfosfatemie b) Ischemia joncțiunii cortico-medulare
răspuns corect: ACDE c) Scăderea eliminării reninei
81. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la necroza tubulară acută : d) Majorarea fluxului sangvin renal
a) Poate fi determinată de infecții e) Depleție energetică celulară cu creșterea consecutivă a adenozinei și inhibarea reacției
b) Este, de obicei, cauza bolii cronice renale feedback tubulo-glomerular
c) Poate fi determinată de substanțe nefrotoxice Răspuns corect: BE
d) Este, de obicei, cauza insuficienței renale rapid progresive 89. Care sunt situațiile în care apar edemele generalizate în contextul oliguriei din insuficiența renală
e) Este cauza frecventă a insuficienței renale acute acută:
răspuns corect: ACE a) Exces de aport lichidian perfuzabil
82. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la hiperkaliemia din insuficiența renală acută : b) Insuficiența renală acută dezvoltată pe fundal de glomerulonefrită cronică
a) Acidoza metabolică poate exacerba hiperkaliemia prin scăderea fluxului de potasiu din c) Insuficiența renală acută dezvoltată pe fundal de pielonefrită cronică
celule d) Insuficiența renală acută toxică
b) Hiperkaliemia sub 6,0 mmol/l este, în general, asimptomatică e) Hiperproducție de apă endogenă > 400ml/zi
c) Hiperkaliemia este mai redusă în insuficiența renală acută datorată rabdomiolizei Răspuns corect: ABE
d) La pacienții cu hemoliză și sindrom de liză tumorală hiperkaliemia este severă 90. Insuficiența renală acută cu diureză păstrată se dezvoltă în următoarele cazuri:
e) Apariția modificărilor la ECG se înregistrează în cazurile de hiperkaliemie severă a) Insuficiența renală acută pe fundal de glomerulonefrită acută
răspuns corect: BDE b) Insuficiența renală acută din pielonefrita acută
83. Alegeți măsurile terapeutice considerate a fi utile în insuficiența renală acută: c) Insuficiența renală acută pe fundal obstructiv
a) Nu există măsuri profilactice specifice d) Insuficiența renală acută prin nefrotoxice
b) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei trebuie utilizați cu precauție la pacienții cu e) Insuficiența renală acută postoperatorie
boala reno-vasculară Răspuns corect: DE
c) Diureza alcalină forțată poate agrava leziunile renale datorate metotrexatului 91. Care funcții renale se recuperează cel mai greu după insuficiența renală acută:
d) Este indicată restricția aportului de proteine la aproximativ 0,6 g / kg / zi, dar cu utilizarea a) Funcția de concentrare a urinei
proteinelor cu valoare biologică mare b) Funcția de acidifiere a urinei
e) Aportul caloric trebuie redus în paralel cu creșterea azotemiei c) Rata filtrării glomerulare
 d) Secreția de eritropoietină a) Forțarea diurezei
e) Secreția de renină b) Reglarea homeostaziei
Răspuns corect: AB c) Antibioticoterapie
92. Care din medicamentele de mai jos, în condiții de hipoperfuzie renală cronică, pot provoca insuficiența d) Tratament simptomatic
renală acută: e) Tratament imunosupresiv
a) Gentamicina Răspuns corect: ABCD
b) Substanțe de contrast iodate NEFROPATIILE TUBULOINTERSTIȚIALE ȘI INFECȚIILE TRACTULUI URINAR
c) Indometacina CS
d) Cisplatina 1. În nefropatiile tubulo-interstițiale sunt afectate preponderent:
e) Penicilina a. Țesutul interstițial
Răspuns corect: ABCD b. Tubii renali
93. Factorii predispozanţi pentru dezvoltarea insuficienței renale acute sunt: c. Glomerulii renali
a) Hipotensiune d. Țesutul interstițial și capilarele peritubulare
b) Boli aterosclerotice e. Țesutul interstițial și tubii subiacenți
c) Utilizarea necontrolată a antiinflamatoarelor nesteroidiene e
d) Bolile renale preexistente 2. Care dintre căile de propagare enumerate este modalitatea cea mai frecventă de infectare a
e) Consum excesiv de legume parenchimului renal?
Răspuns corect: ABCD a. Calea hematogenă
94. Alegeți complicațiile cardiovasculare datorate sindromului uremic din cadrul insuficienței renale acute: b. Calea ascendentă
a) Hipertensiunea arterială severă c. Calea limfatică
b) Pericardită uremică d. Prin continuitate
c) Aritmiile cardiace e. Calea descendentă
d) Anemie renală b
e) Hipotensiune arterială 3. Care NU este circumstanța care favorizează recurența infecțiilor tractului urinar?
Răspuns corect: BC a. Activitatea sexuală
95. Alegeți complicațiile respiratorii datorate sindromului uremic din cadrul insuficienței renale acute: b. Sexul feminin
a) Respirație Kussmaul c. Dereglări de pasaj urinar
b) Edem pulmonar acut d. Litiaza renală
c) Dispnee e. Igiena intimă riguroasă
d) Hemoptizii e
e) Bronhopneumopatia cronică obstructivă 4. Care dintre următoarele situații reprezintă factori predispozanți extraurinari ai pielonefritei cronice:
Răspuns corect: ABC a. Refluxul vezico-ureteral
96. Indicații pentru inițierea dializei de urgență în insuficiența renală acută sunt: b. Litiaza renală și urinară
a) Edem pulmonar acut rezistent la tratamentul medicamentos, encefalopatie uremică c. Anomalii intrarenale congenitale
b) Hiperkalemia > 6,5mmol/l sau evidentă pe ECG, acidoza metabolică severă, uree > 40 d. Diabetul zaharat
mmol/l e. Golirea incompletă a vezicii urinare
c) Hiperhidratare cu volum circulant redus D
d) Hipernatriemie cu deshidratare 5. Cel mai frecvent factor ce predispune la dezvoltarea pielonefritei la gravide este:
e) Insuficiență cardiacă congestivă severă a. Compresia ureterală de către uterul mărit
Răspuns corect: AB b. Scăderea reactivității organismului
97. Principalele cauze ale insuficienței renale acute obstructive sunt: c. Dilatarea ureterală din contul schimbărilor hormonale
a) Adenomul periuretral (de prostată) d. Anemia gestaţională
b) Cancerul de prostată e. Anomalii de dezvoltare a rinichilor
c) Litiaza urinară C
d) Fibroza retroperitoneală 6. Pielonefrita cronică mai frecvent este cauzată de:
e) Polichistoza renală autozomal dominantă a adultului a. Escherichia coli
Răspuns corect: ABCD b. Streptococul beta-hemolitic
98. Cele mai importante cauze ale insuficienței renale acute funcționale sunt: c. Mycoplasma
a) Deshidratarea extracelulară prin pierderi lichidiene d. Proteus mirabilis
b) Perturbări ale hemodinamicii renale prin medicamente de tip inhibitorii enzimelor de e. Bacilul piocianic (Pseudomonas aeruginosa)
conversie a angiotensinei, sartane, antiinflamatoarele nesteroidiene A
c) Politraumatismul 7. Agentul cel mai frecvent implicat în etiologia pielonefritei acute și pielonefritei cronice în acutizare
d) Tratamentul cu rifampicină la persoane alergice este:
e) Intoxicația cu ciuperci a. Proteus
Răspuns corect: AB b. Enterobacter
99. În stadiul de oligoanurie a insuficienței renale acute principiile de tratament includ: c. Serratia
 d. Staphylococcus aureus c. Are o semnificație clinică importantă numai în pielonefrită
e. Escherichia coli d. Are o semnificație clinică importantă numai în nefrită interstițială
e e. Are o semnificație clinică importantă numai în glomerulonefrită
8. Următorii factori contribuie la eliminarea rapidă a bacteriilor localizate la nivelul tractului urinar A
inferior, CU EXCEPȚIA: 16. În cazul pielonefritei cronice, la examen histopatologic, permanent se depistează:
a. Fluxul urinar normal a. Atrofia epiteliului canalicular
b. Proprietățile antibacteriene ale urinei b. Infiltrat limfohistiocitar al interstițiului
c. Proprietățile antibacteriene ale secrețiilor prostatice c. Afectarea vaselor renale
d. Staza urinară d. Glomerulonefrită invazivă
e. Polimorfonuclearele din peretele vezical e. Scleroză periglomerulară
d B
9. Care este tabloul clinic caracteristic pielonefritei acute: 17. La o gravidă este prezentă bacteriurie ≥105 U/ml. În acest caz se indică:
a. Debut insidios a. Tratament antibacterian, indiferent de tabloul clinic
b. Febră, frisoane, lombalgii b. Tratament antibacterian numai în cazul prezenţei disuriei
c. Edeme palpebrale c. Tratament antibacterian numai în cazul prezenţei leucocituriei
d. Nicturie d. Tratament balneo-sanatorial
e. Manevra Giordano negativă e. În absența tabloului clinic nu este indicat careva tratament
B A
10. Care dintre următoarele semne și simptome NU este caracteristic în pielonefrita cronică în acutizare: 18. Selectați afirmația corectă referitor la creșterea stabilă a tensiunii arteriale la un bolnav cu pielonefrită
a. Febră cronică:
b. Greață a. Poate avea loc
c. Bradicardie b. Nu se întâlnește
d. Sensibilitate la palparea unghiurilor costo-vertebrale c. Se întâlnește numai în cazul dereglării funcției renale
e. Diaree d. Are loc numai în cazul duratei bolii mai mari de 3 ani
C e. Are loc numai în cazul duratei bolii mai mari de 5 ani
11. Care test ne permite aprecierea funcției de filtrare a rinichilor: A
a. Testul Neciporenco 19. Afirmația ”existența mai multor abcese renale cu tendință de confluare şi de formare a cavității
b. Testul Zimnițki comune” descrie :
c. Testul Reberg a. Abcesul renal cortico-medular
d. Proba cu trei pahare b. Necroza papilară acută
e. Pierderea nictimerală de proteine c. Carbunculul renal
c d. Pionefroza
12. Proteinuria în pielonefritele acute este: e. Perinefrita
a. ≤1g/l C
b. masivă 20. Pacientă, 40 ani, diagnosticată cu pielonefrită cronică de mai mulți ani. La următoarea acutizare au
c. ≥2 g/l apărut lombalgii, subfebrilitate, disurie; proteinurie 0,066 g/l, leucociturie 40-50 c/v, bacteriurie.
d. ≥3 g/l Urocultura a determinat E. coli în titru 107 b/ml. Funcția renală păstrată. Care medicament este cel mai
e. 2-3 g/l util în acest caz :
a a. Ampicilina
13. Selectați afirmația corectă referitor la urografia intravenoasă: b. Eritromicina
a. Oferă date generale despre structura rinichilor, bazinetului, ureterelor, vezicii urinare c. Cefalosporine
b. Nu oferă date despre funcția renală d. Co-trimoxazolul
c. Este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de pielonefrită cronică e. Ciprofloxacina
d. Nu este contraindicată în boala cronică renală stadiul 4-5 KDOQI E
e. Nu este contraindicată în caz de alergie la iod 21. Măsura de tratament obligatorie în nefrita interstițială acută postmedicamentoasă:
A a. Anularea medicamentului care a provocat reacția alergică
14. Cantitatea microorganismelor depistate într-un ml de urină NU depinde de: b. Administrare de antiinflamatoare nesteroidiene
a. Frecvența micțiunilor c. Transfuzie de sânge
b. Diureză d. Citostatice
c. pH-ul urinei e. Tratament antibacterian
d. Viteza multiplicării microorganismelor A
e. Leucociturie 22. Durata tratamentului cu antibiotice în pielonefrita acută necomplicată la femeile fără date clinice de
E calculi renali sau boli urologice asociate este de :
15. Aprecierea sensibilității florei la preparatele antibacteriene: a. 3 zile
a. Are o semnificație clinică majoră b. 7 zile
b. Nu are o semnificație clinică importantă c. 14 zile
 d. 21 zile a. Absența retenției hidrosaline
e. 6 săptămâni b. Prezența hipertensiunii arteriale
c c. Absența proteinuriei
d. Proteinurie marcată (peste 3 g/zi)
CM e. Hematurie marcată
23. Selectați care dintre următoarele afecțiuni renale sunt incluse în grupul nefropatiilor tubulointerstițiale: AC
a. Nefropatia tubulointerstițială prin agresiune medicamentoasă cronică 31. Elemente sugestive în favoarea diagnosticului de nefropatii interstițiale cronică sunt:
b. Nefropatia tubulointerstițială prin hipersensibilitate la medicamente a. Debut insidios
c. Pielonefrita cronică b. Evoluție fulminantă
d. Nefrite tubulointerstițiale asociate cu boli imunologice c. Valori modeste ale proteinuriei (sub 1-2 g/zi)
e. Sindromul Goodpasture d. Absența hipertensiunii arteriale severe
A,b,c,d e. Edeme marcate
24. Care sunt indicațiile pentru tratament chirurgical în pielonefrita cronică în acutizare: ACD
a. Pionefroză 32. Formele etiologice ale nefropatii interstițiale sunt:
b. Paranefrită a. Infecțioase
c. Abces renal b. Alergice
d. Carbuncul renal c. Medicamentoase
e. Chist renal neinfectat d. Asociate cu boli imunologice
A,b,c,d e. Vasculare
25. Şocul bacterian din pielonefrita acută se caracterizează prin: ACD
a. Prăbuşirea tensiunii arteriale 33. Din grupul infecțiilor urinare joase fac parte:
b. Scăderea diurezei a. Pielonefrita acută
c. Acidoză metabolică b. Pielonefrita cronică
d. Alcaloză metabolică c. Prostatita
e. Hipertensiune arterială d. Cistita
a,b,c e. Uretrita
26. Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din grupul nefropatiilor tubulointerstițiale: c,d,e
a. Nefropatia tubulointerstițială acută medicamentoasă 34. Din grupul infecțiilor urinare înalte fac parte:
b. Nefropatia de reflux a. Uretrita
c. Necroza tubulară acută toxică b. Pielonefrita acută
d. Nefropatia cu leziuni minime c. Pielonefrita cronică
e. Nefropatia obstructivă d. Carbuncul renal
ABCE e. Pionefroza
27. Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din grupul nefropatiilor tubulointerstițiale: BCDE
a. IgE nefropatia 35. Din grupul infecțiilor urinare înalte NU fac parte:
b. Pielonefrita cronică a. Uretrita
c. Pielonefrita acută b. Pielonefrita acută
d. Tuberculoza renală c. Pielonefrita cronică
e. Sindromul Goodpasture d. Urolitiaza
ABCD e. Glomerulonefrita
28. Afecțiuni asociate frecvent cu nefropatii tubulointerstițiale cronice sunt: ADE
a. Hepatită cronică virală 36. Factorii favorizanți generali ai infecției de tract urinar sunt:
b. Diabetul zaharat a. Diabetul zaharat
c. Amigdalita cronică decompensată b. Sexul masculin
d. Refluxul vezico-ureteral c. Refluxul vezico-ureteral
e. Vasculitele sistemice d. Litiaza renală
b,d e. Vârstele extreme (copii, vârstnici)
29. Caracteristicile afectării interstițiale, care permit, de altfel, și diagnosticul diferențial cu AE
glomerulonefritele sunt: 37. Factorii favorizanți locali (reno-urinari) ai infecției de tract urinar sunt:
a. Absența proteinuriei semnificative a. Litiaza renală
b. Absența hipoproteinemiei b. Diabetul zaharat
c. Hipertensiunea arterială severă c. Refluxul vezico-ureteral
d. Absența edemelor d. Sexul feminin
e. Prezența piuriei sterile și a cilindrilor leucocitari e. Sarcina
ABDE AC
30. Elemente sugestive pentru prezența nefropatii interstițiale sunt: 38. Care dintre persoanele de mai jos prezintă riscuri crescute de infecții de tract urinar:
 a. Gravidele 46. Care sunt componentele de virulență și uropatogenitate ale E.coli:
b. Transplantații renal a. Antigenul O
c. Pacienții cu litiază renală b. Antigenul K
d. Bărbații sub 20 de ani c. Antigenul H
e. Pacienții cu diabet zaharat d. Hemolizinele
ABCE e. Ureaza
39. Dintre circumstanțele care favorizează infecțiile tractului urinar fac parte: ABD
a. Sarcina 47. Care sunt componentele de virulență și uropatogenitate ale tulpinilor de E. coli:
b. Sexul masculin a. Hemolizinele
c. Refluxul vezico-ureteral b. Aerobactina
d. Disfuncția neurogenă a vezicii urinare c. Ureaza
e. Cateterele uretrale permanente d. Proteaza
ACDE e. Adezinele
40. „Vârstele de risc” pentru pielonefrita cronică sunt: ABE
a. Copii în primii 2-3 ani de viață (malformații congenitale) 48. Care sunt factorii de virulență bacteriană care influențează infecția tractului urinar:
b. Persoanele de sex feminin în perioada vieții sexuale active a. Fimbriile
c. Bărbați în perioada vieții sexuale active b. Pilii P
d. Femei după menopauză, c. Producerea de hemolizine
e. Bărbați cu adenom de prostată d. Producerea de kinaze
ABDE e. Rezistența la acțiunea bactericidă a serului uman
41. Predispoziția pentru infecțiile tractului urinar superior în timpul sarcinii rezultă din: ABCE
a. Reducerea tonusului ureteral 49. Care sunt factorii care favorizează menținerea microorganismului patogen în căile urinare:
b. Creșterea tonusului ureteral a. Prezența de protoplaști și L-forme
c. Scăderea peristaltismului ureteral b. Fenomenul adeziunii bacteriene
d. Bacteriuria asimptomatică c. Obstrucția căilor urinare
e. Toxemia gravidică d. Sinteza anticorpilor urinari
ACD e. Poliuria
42. Modificările tractului urinar în timpul sarcinii sunt: ABC
a. Estrogenii favorizează refluxul vezico-ureteral 50. Care sunt factorii de apărare ai tractului urinar:
b. Progesteronul inhibă peristaltismul căilor urinare a. Flora periureterală saprofită
c. Prin dextrapoziție uterină apare compresia ureterului drept b. Fluxul urinar
d. Întinderea ureterelor favorizează refluxul vezicoureteral bilateral c. pH-ul bazic vaginal
e. Progesteronul favorizează stagnarea urinei d. Valvele vezico-ureterale
BCDE e. Activitatea sexuală
43. Etiologia pielonefritei acute poate fi: ABD
a. bacteriană Gram-negativă (Escherichia coli, Proteus spp., Klebsiella pneumoniae, 51. Care sindroame clinice pot fi prezente în pielonefrită cronică:
Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter, Citrobacter etc.) a. Urinar
b. bacteriană Gram-negativă (Staphylococcus spp., Streptococcus spp., Enterococcus spp.). b. Algic
c. fungică c. Toxico-infecțios
d. virală d. Nefrotic
e. chlamidiană şi mycoplasmică e. Nefritic
ACDE ABC
44. Bacterii gram-negative care pot cauza pielonefrită acută sau acutizări ale pielonefritei cronice: 52. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se întâlnesc în pielonefrita cronică în acutizare:
a. E. coli a. Febra
b. Stafilococcus aureus b. Tahicardia
c. Enterococcus saprophyticus c. Disuria și polakiuria
d. Pseudomonas aeruginosa d. Adenopatia inghinală
e. Enterobacter e. Sensibilitate la palparea unghiului costovertebral
ADE ABCE
45. Germenii incriminați cel mai des în infecțiile urinare sunt: 53. Tabloul clinic în pielonefrita acută poate include:
a. Pseudomonas aeruginosa a. Febră
b. E. coli b. Macrohematurie
c. Chlamydia trachomatis c. Disurie
d. Proteus d. Dureri lombare
e. Streptococcus saprophyticus e. Sindrom nefrotic
B,d,e ACD
54. Enumerați acuzele posibile prezentate de bolnavii cu pielonefrită cronică în acutizare: ABDE
a. Febră 62. Termenul bacteriurie asimptomatică presupune:
b. Slăbiciune generală a. Titrul diagnostic în urocultură
c. Diminuarea ponderii b. Urocultură negativă
d. Durere lombară c. Prezența clinicii de infecție urinară
e. Disurie d. Lipsa simptomelor clinice de infecție urinară
ABDE e. Bacteriuria ≤103 bacterii/ml
55. Triada clinică clasică pentru pielonefrita acută sau pielonefrita cronică în acutizare include: ACD
a. Febră 63. Piuria sterilă poate indica:
b. Polidipsie a. Infecții cu agenți bacterieni neobișnuiți
c. Lombalgii b. Nefropatie diabetică
d. Piurie c. Infecția cu Mycobacterium tuberculosis
e. Urină hipercromă d. Infecții cu fungi
ACD e. Amiloidoză renală
56. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se întâlnesc pielonefrita cronică în acutizare: ACD
a. Febra 64. Proteinuria în nefropatii interstițiale este:
b. Tahicardia a. De tip proteinurie tubulară
c. Disuria si polakiuria b. De tip β2-microglobulină
d. Adenopatia inghinală c. Constituită din proteine cu greutate moleculară mare
e. Sensibilitate la palparea unghiului costovertebral d. Constituită din proteine cu greutate moleculară mică
ABCE e. Este tot timpul prezentă
57. Ce modificări în examenul sumar de urină se întâlnesc în pielonefrită cronică: ABD
a. Cilindri hialini 65. Care sunt semnele ultrasonografice caracteristice pielonefritei cronice:
b. Bacteriurie a. Dilatarea calicelor și bazinetului
c. Leucociturie b. Deformarea calicelor și bazinetului
d. Eritrocite dismorfe c. Modificarea structurii parenchimului renal
e. Proteinurie >3 g/l d. Îngroșarea peretelui vascular
BC e. Îngustarea peretelui vascular
58. Sindromul urinar în pielonefrită cronică în acutizare se poate manifesta prin: ABC
a. Cristalurie 66. În pielonefrita cronică în acutizare, la ecografia renală se pot determina:
b. Cilindrurie leucocitară a. Dimensiunile renale normale sau micșorate
c. Leucociturie și bacteriurie b. Micșorarea indicelui parenchimatos
d. Proteinurie > 3g/l c. Micșorarea ecogenităţii parenchimului
e. Uneori microhematurie d. Dilatarea pielocaliceală, deformarea sistemului calice-bazinet
BCE e. Bloc renal (calculi, cheaguri de sânge, tumoare, strictură, etc)
59. Pentru confirmarea diagnosticului de pielonefrită cronică este necesar de efectuat: ABDE
a. Examenul sumar de urină 67. Care afirmații sunt adevărate pentru scintigrafia renală dinamică:
b. Examen ultrasonografic al rinichilor a. Se poate efectua în azotemie
c. Urografia intravenoasă b. Mai puține reacții adverse decât urografia intravenoasă
d. Cistografia c. Determină dereglările funcționale precoce
e. Biopsia renală d. Nu este necesară o pregătire specială pentru investigație
ABC e. Nu este contraindicată în caz de alergie la iod și sarcină
60. Din punct de vedere microbiologic, există infecție a tractului urinar atunci când se determină: ABCD
a. ≥100.000 bacterii/ml la pacienți asimptomatici 68. Care afirmații despre scintigrafia renală dinamică sunt adevărate:
b. 100-10.000 bacterii/ml la pacienți asimptomatici a. Se poate efectua în azotemie
c. Orice recoltare pozitivă obținută prin aspirație suprapubiană b. Este pe larg utilizată în diagnosticul pielonefritelor
d. ≥1000 microorganisme/ml, la o pacientă gravidă c. Determină dereglările funcționale precoce
e. Specii multiple de microorganisme, indiferent de titru d. Nu este necesară pregătire specială pentru investigație
ACD e. Este contraindicată în caz de alergie la iod și sarcină
61. Urocultura este considerată pozitivă, dacă germenul detectat este în cantitate: ACDE
a. ≥ 106 (indiferent de agentul patogen şi de existența simptomatologiei clinice) 69. În pielonefrita acută, examenul cito-bacteriologic se realizează:
b. ≥ 105 (indiferent de agentul patogen şi de existența simptomatologiei clinice) a. Înaintea inițierii antibioterapiei
c. ≤ 104 (indiferent de agentul patogen şi de existența simptomatologiei clinice) b. La 48 ore după inițierea antibioterapiei
d. ≥ 104 şi triada clinică prezentă c. La 48 ore după oprirea tratamentului
e. ≥ 103 și manifestările clinice complete la pacienții cu infecție urinară complicată (diabet d. La 1 lună după oprirea tratamentului
zaharat, sarcină, obstrucție infrarenală etc.) e. La 3 luni după oprirea tratamentului
 ACD c. Fluorchinolonele
70. Diagnosticul diferențial al pielonefritei acute care se manifestă cu sindrom algic abdominal și febril, d. Aminoglicozidele
dar fără sindrom de cisitită, se realizează cu: e. Carbapenemele
a. Sarcina ectopică ABC
b. Apendicita acută 78. Preparate contraindicate în tratamentul pielonefritei la gravide sunt:
c. Apoplexia ovariană a. Fluorchinolonele
d. Infecțiile urinare joase b. Cefalosporinele
e. Diverticulită c. Penicilinele semisintetice
ABCE d. Tetraciclinele
71. Care sunt măsuri generale în tratamentul pielonefritei cronice: e. Imipenem
a. Repaos la pat în perioada febrilă AD
b. Hidratare adecvată 79. Care sunt preparatele de elecție în tratamentul infecțiilor urinare la gravide :
c. Reglarea tranzitului intestinal a. Tetracicline
d. Regim igieno-dietetic b. Peniciline semisintetice
e. Glucocorticosteroizi c. Derivați de nitrofuran
ABC d. Fluorchinolonele
72. Tratamentul medicamentos al pielonefritei cronice include: e. Cefalosporinele
a. Regim la pat în toate cazurile BCE
b. Antibioticoterapie 80. În tratamentul pielonefritei cronice, acutizare ușoară, sunt adevărate afirmațiile:
c. Corticosteroizi a. Durata tratamentului 5 zile
d. Fitoterapie b. Durata tratamentului 7-10 zile
e. Uroseptice c. Monoterapie antimicrobiană, administrare perorală sau parenterală
BDE d. Mono sau biterapie antimicrobiană, administrare perorală sau parenterală
73. Regimul hidric în pielonefrita cronică în acutizare: e. Nu necesită tratament simptomatic
a. Se restricționează BD
b. Se suplimentează (diureza+500ml) 81. Profilaxia recidivelor pielonefritei cronice presupune:
c. Nu se modifică a. Sanarea focarelor cronice de infecție
d. Depinde de gradul hipertensiunii arteriale b. Profilaxia constipațiilor
e. Depinde de temperatura corporală c. Dieta hipoproteică
BDE d. Restricția de lichide
74. Care sunt indicații pentru spitalizarea pacienților cu pielonefrită acută: e. Igiena intimă riguroasă
a. Vârsta ≤60 ani ABE
b. Sarcina 82. Măsurile igieno-dietetice de profilaxie a infecțiilor tractului urinar sunt:
c. Nefropatia obstructivă a. Reglarea tranzitului intestinal
d. Diabetul zaharat b. Aportul hidric adecvat
e. Vomă incoercibilă c. Igiena zonei perianale și periuretrale
BCDE d. Micțiuni rare
75. Care afirmații sunt FALSE cu privire la tratamentul etiologic al pielonefritei acute și al pielonefritei e. Antibiotic conform antibiogramei
cronice în acutizare: ABC
a. Se începe înaintea recoltării uroculturii 83. Profilaxia infecțiilor tractului urinar include:
b. Se așteaptă rezultatele uroculturii a. Tratamentul bacteriuriei asimptomatice
c. Inițial empiric b. Tratamentul refluxului vezico-ureteral
d. Terapia parenterală este mai efectivă c. Utilizarea contraceptivelor orale
e. În toate cazurile se preferă monoterapia antibacteriană d. Micțiunea postcoitală este recomandată
ABE e. Golirea vezicii urinare la necesitate
76. Care afirmații sunt adevărate cu referință la tratamentul etiologic al pielonefritei acute și al ABDE
pielonefritei cronice în acutizare: 84. Factorii de prognostic nefavorabil în pielonefrită acută sunt:
a. Se începe după recoltarea uroculturii a. Agentul patogen Proteus
b. Se așteaptă rezultatele uroculturii b. Agentul patogen E. coli
c. Inițial empiric c. Infectarea pe cale urinară ascendentă
d. Terapia parenterală este mai efectivă d. Ocluzia acută a căilor urinare
e. În toate cazurile se preferă biterapia e. Hiperuricemia
ACD AD
77. Care antibiotice sunt utilizate mai frecvent în tratamentul pielonefritei cronice: 85. Factorii de prognostic nefavorabil în pielonefrita acută sunt:
a. Penicilinele semisintetice a. Agentul patogen Proteus
b. Cefalosporinele b. Agentul patogen stafilococul plasmocoagulant
 c. Infectarea pe cale urinară ascendentă c. Scade riscul dezvoltării și al recidivării
d. Ocluzia acută a căilor urinare rezolvată d. Fluorchinolonele, cefalosporinele de generaţia III-IV, aminopenicilinele protejate şi
e. Imunosupresie carbapenemele sunt antibioticele de prima linie
ABE e. Fluorchinolonele, cefalosporinele de generația II, aminoglicozide sunt de primă linie
86. Sunt indicații pentru tratament chirurgical în pielonefrita acută: ABD
a. Paranefrita 94. Care sunt afirmațiile adevărate în pielonefrita acută obstructivă:
b. Abcesul renal a. Este o urgență medico-chirurgicală
c. Dereglările de pasaj urinar b. Necesită spitalizare
d. Rinichiul ratatinat c. Hidronefroza este întotdeauna prezentă
e. Rinichi dublu d. Indispensabilă - nefrostomie percutanată
ABC e. Înlăturarea obstacolului în regim de urgență
87. Care sunt indicațiile pentru tratamentul chirurgical în pielonefrita cronică în remisiune: ABE
a. Corecția malformațiilor congenitale ce dereglează pasajul urinar 95. În pielonefrita acută, la examenul obiectiv se poate determina:
b. Corecția complicațiilor postchirurgicale ce afectează pasajul urinar a. Sensibilitate la palparea lojelor renale
c. Abcesul renal b. Punctele costomusculare dureroase
d. Paranefrita c. Punctele costovertebrale nedureroase
e. Carbuncul renal d. Manevra Giordano pozitivă
AB e. Durere întotdeauna bilaterală
88. Care sunt complicațiile severe posibile ale pielonefritei cronice bilaterale includ: ABD
a. Hipertensiunea arteriala 96. În caz de pielonefrită acută, la examenul clinic durerea poate lipsi mai frecvent la următoarele categorii
b. Ratatinarea rinichiului de pacienți:
c. Boala cronică renală a. Copii
d. Tuberculoza renală b. Gravide
e. Amiloidoza renală c. Diabetici
ABC d. Etilici denutriți
89. Complicații acute ale pielonefritei acute pot fi: e. Transplantați
a. Șocul toxicoseptic CDE
b. Necroza papilară acută 97. Care dintre următoarele criterii, caracteristice pielonefritei cronice, permit diferențierea ei de
c. Hipertensiunea arterială secundară glomerulonefrita cronică:
d. Carbunculul renal a. Febra cu frisoane
e. Abcesul perinefretic b. Asimetria afectării renale
ABDE c. Simetria afectării renale
90. Din grupul complicațiilor acute ale pielonefritei acute fac parte: d. Proteinuria marcată
a. Pielonefrita emfizematoasă e. Leucocituria marcată
b. Nefroscleroza secundară ABE
c. Insuficiența renală acută 98. Tratamentul patogenetic în pielonefrita cronică în acutizare include:
d. Chisturi renale a. Antiinflamatoare nesteroidiene
e. Hipertensiunea arterială b. Antispastice
AC c. Antibiotice
91. Care dintre următoarele sunt complicații posibile ale pielonefritei cronice: d. Antiagregante
a. Tromboza arterelor și venelor renale e. Fitoterapie
b. Boala cronică renală ABDE
c. Hipertensiunea arterială 99. O leucociturie aseptică poate fi sugestivă pentru:
d. Nefroscleroză secundară a. Infecție a tractului urinar decapitată prin antibioterapie prealabilă
e. Insuficiența renală acută b. Vaginită
BCD c. Tuberculoză uro-genitală
92. Pentru pielonefrita acută apostematoasă (abcese renale corticale) sunt adevărate afirmațiile: d. Hidronefroză
a. Prezența focarelor mici multiple purulente plasate în stratul renal cortical e. Chist renal supurat
b. Prezența focarelor mici multiple purulente plasate în stratul renal medular ABC
c. Mai frecvent este cauzată de o septicopiemie enterococică Simptoame și sindroame renale
d. Mai frecvent este cauzată de o septicopiemie stafilococică CS
e. Mai frecvent este cauzată de o septicopiemie streptococică 1. Indicați care este răspunsul greșit referitor la examenul sumar de urina:
AD a. Reprezintă un examen microscopic
93. Enumerați afirmațiile corecte despre pielonefrita acută la pacienții imunosupresați: b. Reprezintă un examen macroscopic
a. Incidența crescută a germenilor patogeni polirezistenţi c. Reprezintă un examen fizico-chimic
b. Frecvent implicați agenți bacterieni comensuali d. Se recoltează prima urina de dimineață
 e. Reprezintă o investigație bacteriologica e. Nu are valoare diagnostică
E Răspuns E
2. Care din următoarele afirmații referitor la examenul bacteriologic al urinei este gresit? 10. Care din afirmațiile de mai jos definește incontinența urinară?
a. Sub 10.000 germeni/l reprezintă o bacteriurie nesemnificativa a. Creșterea anormală a numărului de micții timp de 24 ore
b. Între 10.000-100.000 germeni/l - suspiciune de infecție b. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c. Peste 100.000 germeni/l – infecție urinară c. Emisia involuntară sau inconștientă de urină
d. Sub 1.000 germeni/l, nu se consideră infecție urinară d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urina
e. Sub 10.000 de germeni/l reprezintă o bacteriurie semnificativa e. Dificultate a actului micțional
E Răspuns C
3. La examenul microscopic al urinei NU putem determina: 11. Care din afirmațiile de mai jos definește micțiunea imperioasa?
a. Celule epiteliale a. Creșterea anormala a numărului de micții timp de 24 ore
b. Leucocite b. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c. Eritrocite c. Emisia involuntara sau inconștientă de urina
d. Cilindri (hialini, granuloși) d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de urinare
e. Turbiditatea e. Dificultate a actului micțional
E D
4. Alegeți afirmația gresita referitor examenul sumar de urina: 12. Indicați afirmația falsă referitor retenției urinare:
a. Reprezintă o investigație simplă, rapidă, ieftină a. Este definită ca diminuarea incompletă a conținutului vezical cu apariția reziduului vezical
b. Este un test screening obligator la toți pacienții internați indiferent de maladie b. Poate fi completă sau incompletă
c. Cel mai corect e colectarea primei urine de dimineața, colectată într-un recipient curat c. Poate fi acută sau cronică
d. În urgențe se poate colecta și pe parcursul zilei d. Cu și fără distensia vezicală
e. Se efectuează doar la pacienții cu patologie renală e. Poate fi inițială sau terminală
E E
5. Ecografia renală este mai puțin utilă: 13. Indicați care este afirmația falsă referitor micțiunii rare?
a. Pentru a determina dimensiunile rinichilor a. Numărul de micții redus la 1-2/24 ore
b. Pentru caracterizarea maselor intrarenale, cum ar fi tumori, abcese, chisturi b. Poate fi însoțita de oligurie
c. Pentru a preciza localizarea rinichilor c. Poate apărea în megavezica congenital sau dobândita
d. Screening pentru boala polichistică d. Apare frecvent în insuficiența renală acută
e. Pentru stadializarea bolii cronice renale e. Frecvent apare la un aport crescut de lichide
E E
6. Indicați care este NU tulburarea de micțiune: 14. Incontinența urinară prezentă numai la copii poate fi:
a. Disuria a. Adevărata
b. Micțiunea rară b. Falsă
c. Micțiunea dureroasă c. Inconștientă
d. Polakiuria d. Involuntară
e. Poliuria e. Fiziologică
E Răspuns E
7. Polakiuria reprezintă: 15. Cea mai valoroasa metodă de depistare și apreciere a bacteriuriei este:
a. Creșterea anormală a numărului de micții timp de 24 ore a. Examenul microscopic al urinei
b. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore b. Cultura urinei
c. Emisia involuntară sau inconștientă de urină c. Examenul macroscopic al urinei
d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urina d. Examenul urinei cu bandelete
e. Dificultate a actului micțional e. Calorimetria
A B
8. Care din afirmațiile de mai jos definește poliuria: 16. Aprecierea sensibilității florei la preparatele antibacteriene:
a. Creșterea anormală a numărului de micții timp de 24 ore a. Are semnificație clinică importantă
b. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore b. Nu are semnificație clinică
c. Emisia involuntara sau inconștienta de urina c. Are semnificație clinică doar în pielonefrită
d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urina d. Are semnificație clinică doar în nefrita interstițială
e. Dificultate a actului micțional e. Are semnificație clinică doar în glomerulonefrită
Răspuns B A
9. Depistarea izolata a cilindrilor hialinici în urină demonstrează: 17. Definiți anuria:
a. Glomerulonefrita cronică a. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h
b. Pielonefrita cronică b. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c. Amiloidoza renală c. Emisia involuntara sau inconștientă de urina
d. Patologie renala fără specificarea bolii d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urina
 e. Dificultate a actului micțional d. Nu dispare la înlăturarea factorului cauzal
Răspuns A e. Valorile proteinuriei de obicei nu depășește 1g/24 ore
18. Care din afirmațiile de mai jos definește nicturia: D
a. Volumul diurezei nocturne este egal sau îl depășește pe cel diurn 26. Selectați metodele care NU POT duce la diferențierea hematuriei din nefropatii cu hematuria din
b. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h patologiile urologice:
c. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore a. Proba cu 3 pahare
d. Emisia involuntara sau inconștientă de urina b. Microscopia sedimentului urinar
e. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urina c. Cistoscopia
Răspuns A d. Ultrasonografia rinichilor și vezicii urinare
19. Opsiuria reprezintă: e. Renografia radioizotopica
a. Eliminarea întârziată de urină față de momentul ingestiei lichidelor E
b. Situația când volumul diurezei nocturne este egal sau îl depășește pe cel diurn 27. Selectați afirmația falsă referitor edemului renal:
c. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h a. Are tendința spre generalizare (anasarcă)
d. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore b. Temperatura cutanată este normală
e. Emisia involuntara sau inconștientă de urina c. Este moale
A d. Este localizat periorbital, gambe
20. Care din afirmațiile de mai jos definește hematuria: e. Se însoțește de temperatura cutanată crescută
a. Excreția unui număr anormal de eritrocite în urină care provin deasupra sfincterului E
striat 28. Care din următorii factori cauzează proteinuria în sindromul nefritic acut?
b. Prezența de puroi în urină a. Creșterea afluxului de proteine
c. Prezența de limfă în urină b. Pierderea încărcăturii cationice
d. Prezența de lipide în urină c. Pierderea încărcăturii anionice
e. Prezența proteinelor în urină d. Creșterea tensiunii arteriale sistemice
A e. Scăderea presiunii intraglomerulare.
21. Definiți piuria: C
a. Reprezintă excreția unui număr anormal de eritrocite în urină 29. Care dintre următoarele reprezintă principala cauză a hipertensiunii arteriale în sindromul nefritic acut?
b. Prezența leucocitelor și bacteriilor în urină a. Creșterea nivelului bradikininei
c. Prezența de limfă în urină b. Expansiunea volumului extracelular
d. Prezența de lipide în urină c. Scăderea fluxului plasmatic renal
e. Prezenta proteinelor în urină d. Proteinuria
B e. Edemul cerebral
22. Ce reprezintă chiluria? B
a. Reprezintă excreția unui număr anormal de eritrocite în urină 30. Edemul din sindromul nefritic acut este consecința:
b. Prezența de puroi în urină a. Hipoalbuminemiei
c. Prezența de limfă în urină b. Hipertensiunii arteriale
d. Prezența de lipide în urină c. Retenția de NaCl și apă
e. Prezenta proteinelor în urină d. Creșterii permeabilității capilare
C e. Hipovolemiei
23. Prin noțiunea de lipidurie înțelegem: C
a. Reprezintă excreția unui număr anormal de eritrocite în urină 31. Sindromul nefritic acut este:
b. Prezența de puroi în urină a. Manifestarea clinică a inflamației interstițiului renal.
c. Prezența de limfă în urină b. Manifestarea clinică a inflamației glomerulare acute.
d. Prezența de lipide în urină c. Manifestarea clinică a infecției glomerulare acute.
e. Prezenta proteinelor în urină d. Manifestarea clinică a infecției şi inflamației interstițiului renal.
D e. Manifestarea clinică a infecției pielocaliciale.
24. Prin definiția de proteinurie fiziologică înțelegem: B
a. Reprezintă excreția unui număr anormal de eritrocite în urină 32. Pentru precizarea cauzei sindromului nefritic acut "metoda de aur" este:
b. Prezența de puroi în urină a. Ecografia renală.
c. Prezența de limfă în urină b. Scintigrafia renală.
d. Prezența de lipide în urină c. Biopsia renală.
e. Excreție urinară de proteine <0,1-0,15 g/24 h d. Arteriografia renală.
E e. Tomografia computerizată renală.
25. Selectați afirmația falsă referitor proteinuriei tranzitorii: C
a. Apare în stări febrile 33. Sindromul nefritic acut este consecința clinică a:
b. Apare după expunerea la temperaturi crescute sau scăzute a. Hipertensiunii arteriale maligne
c. Dispare odată cu înlăturarea factorului cauzal b. Infecției corticalei renale
 c. Inflamației glomerulare acute ABD
d. Reacțiilor imune față de cantități mici de antigen la indivizii presensibilizaţi 41. La examenul macroscopic al urinei putem determina:
e. Afectării renale în diabetul zaharat a. Turbiditatea
C b. Culoarea
c. Mirosul
34. Care din cele de mai jos NU caracterizează sindromul nefritic acut tipic: d. Densitatea
a. Debut acut e. pH-ul urinar
b. Hematurie macroscopică ABC
c. Edeme 42. La examenul fizico-chimic al urinei putem determina:
d. Hipotensiune arteriala a. Densitatea
e. Hematurie microscopica b. Proteinuria
D c. pH-ul urinar
35. În sindromul nefritic acut în urina se depistează: d. Culoarea
a. Cilindri leucocitari e. Mirosul
b. Cilindri hialini ABC
c. Cilindri epiteliali 43. La examenul microscopic al urinei se determina:
d. Cilindri hematici a. Celule epiteliale
e. Depozite de hemoglobina b. Leucocite
D c. Hematii
d. Cilindri (hialini, granuloși)
36. Sindromul nefritic acut se corelează morfopatologic clasic cu: e. Turbiditatea
a. Glomerulonefrită proliferativă ABCD
b. Glomeruloscleroza focală şi segmentară cu hialinoză 44. Indicați care sunt tulburările de micțiune:
c. Glomerulonefrită membrano-proliferativă a. Disuria
d. Glomerulonefrită cu anticorpi anti-membrana bazală glomerulară b. Micțiunea rară
e. Glomerulonefrită membranoasă c. Micțiunea dureroasă
A d. Anuria
37. Sindromul nefrotic pur se caracterizează mai frecvent prin: e. Oliguria
a. Hematuriei macroscopice ABC
b. Hipertensiunii arteriale 45. Tulburările de micțiune sunt:
c. Prezența bolii cronice renale a. Polakiuria
d. Frecvența foarte joasă la copii b. Retenția de urină
e. Edeme c. Incontinența de urină
E d. Poliuria
38. Indicați răspunsul incorect referitor la sindromului nefrotic impur : e. Oliguria
a. Hematurie persistenta ABC
b. Hipertensiunea arterială 46. Indicați care sunt tulburările de diureză:
c. Posibil asociat cu boala cronică renală a. Polakiuria
d. Frecvența egală la adulți și copii b. Retenția de urina
e. Este prezent doar la maturi c. Incontinenta de urina
E d. Poliuria
e. Oliguria
CM DE
39. Schimbarea culorii urinei poate fi influențată de: 47. Indicați care sunt tulburările de diureză:
a. Caracterul alimentației a. Opsiuria
b. Cantitatea lichidelor consumate b. Micțiunea rara
c. Patologia renală c. Micțiunea dureroasa
d. Patologia ficatului și căilor biliare d. Anuria
e. Fazele somnului e. Nicturia
ABCD ADE
40. Care din manifestările de mai jos fac parte din sindromul nefritic acut tipic? 48. Care sunt indicațiile ecografiei renale?
a. Hematuria a. Pentru a determina dimensiunile rinichilor
b. Proteinuria b. Pentru caracterizarea maselor intrarenale de regulă tumori, abcese, chisturi
c. Azotemia c. Pentru a preciza localizarea rinichilor
d. Retenție de sare şi apa d. Screening pentru boala polichistică
e. Piuria e. Pentru stadializarea BCR
 ABCD ABD
49. Specificați particularitățile durerii în colica renală: 57. Care afecțiuni cel mai frecvent provoacă durerea vezicala:
a. Diminuă în clinostatism a. Cistite acute si cronice
b. Diminua în ortostatism b. Afecțiuni prostatice
c. Iradiază spre organele genitale c. Tumori a vezicii urinare
d. Iradiază spre flancurile abdomenului d. Retenție acută de urină
e. Se accentuează în trepidații e. Litiaza uretrala
CE ACD
50. Durerea colicativă se dezvoltă mai frecvent în caz de: 58. Indicați afirmațiile corecte ce caracterizează durerea pelviperineală:
a. Calculi renali a. Are caracter de tensiune/înțepătura
b. Cheaguri de sânge în tractul urinar b. Are caracter de jena dureroasă/arsuri
c. Rinichi polichistic c. Iradiază spre organele genitale externe
d. Glomerulonefrită d. Nu iradiază spre organele genitale externe
e. Tuberculoza renala e. Este însoțită de tulburări micționale
ABE ACE
51. Precizați caracterul durerii în caz de colica reno-ureterală: 59. Polakiuria poate fi:
a. Durere violentă a. Cu urine clare
b. Caracter de torsiune b. Cu urine tulbure
c. Intensitate mica c. Diurnă
d. Intensitate mare d. Nocturnă
e. De obicei durere continuă e. Polakiuria nu poate fi însoțită de poliurie
ABD ABC
52. Precizați care poate fi durata colicii reno-ureterale: 60. Indicați care sunt afecțiunile ce pot provoacă polakiuria:
a. Minute a. Procese inflamatorii a vezicii urinare
b. Ore b. Procese tumorale
c. Câteva zile c. Disectazia colului vezical
d. 2-3 săptămâni d. Adenom de prostată
e. Luna e. Insuficiența renală cronică terminală
AB ABCD
53. Precizați caracterul debutului colicii reno-ureterale: 61. Conform clasificării hematuria poate fi:
a. Brusc a. Inițială
b. Insidios b. Totală (completă)
c. Apare la zdruncinături (trepidații) c. Terminală
d. Apare la administrarea diureticilor d. Cronică
e. Apare la un aport scăzut de lichide e. Doar inițială
ACD ABCD
54. Indicați care sunt preparatele ce pot ameliora colica reno-ureterală: 62. Care sunt afecțiunile ce provoacă cel mai des disuria?
a. Spasmoliticele a. Patologia prostatei
b. Antiinflamatoarele b. Afecțiuni a vezicii urinare
c. Diureticele c. Patologia genitală feminină
d. Antibioticele d. Afecțiuni ale uretrei
e. Analgezicele e. Ptoza renală
ABE ABCD
55. Indicați care sunt preparatele ineficiente în ameliorarea colicii reno-ureterale: 63. Indicați afecțiunile ce pot provoacă micțiunea dureroasă:
a. Spasmoliticele a. Cistite
b. Antiinflamatoarele b. Uretrite
c. Antipireticele c. Pericistite
d. Analgezicele d. Afecțiuni de col vezical
e. Antibioticele e. Afecțiuni neurologice centrale
CE ABCD
56. Indicați afirmațiile corecte ce caracterizează durerea vezicală: 64. Indicați afirmațiile corecte referitor retenției urinare?
a. Are localizare supra pubiana a. Este definită ca diminuarea incompleta a conținutului vezical cu apariția reziduului vezical
b. Iradiază spre uretra si perineu b. Poate fi completă sau incompletă
c. Nu iradiază spre uretra și perineu c. Poate fi acută sau cronică
d. Are caracter de jenă dureroasă, arsuri d. Cu distensie vezicală
e. Nu cedează niciodată după sondaj vezical e. Poate fi inițială sau terminală
 ABCD CDE
65. Care sunt cauzele retenției urinare? 73. Precizați care este etiologia chiluriei:
a. Obstructive a. Parazitară
b. Vezica neurogenă b. Neparazitară
c. Tulburări de reflux sau a actului micțional c. Infecțioasă
d. Disectazia colului vezical d. Idiopatică
e. Nu apare în afecțiuni prostatice e. Autoimună
ABCD AB
66. Incontinența urinară la adult poate fi: 74. Conform clasificării din punct de vedere imunochimic proteinuria poate fi:
a. Adevărată a. Selectivă
b. Ișuria paradoxală b. Neselectivă
c. Accidentală c. Tubulară
d. Involuntară d. Inițială
e. Fiziologică e. Terminală
ABCD ABC
67. Care din afirmațiile de mai jos caracterizează micțiunea rară? 75. Conform mecanismelor de producere, proteinuria poate fi:
a. Numărul de micții redus la 1-2/24 ore a. Prerenală
b. Poate fi însoțită de oligurie b. Renală
c. Poate apărea în megavezica congenital sau dobândită c. Postrenală
d. Apare frecvent în insuficiența renală acută d. Inițială
e. Frecvent apare la un aport crescut de lichide e. Terminală
ABCD ABC
68. Poliuria poate fi: 76. Selectați afirmațiile corecte ce corespund clasificării proteinuriei glomerulare:
a. Fiziologică și patologică a. Selectivă
b. Tranzitorie sau permanentă b. Neselectivă
c. Cauza renală sau extrarenală c. Nefrotică
d. Acută sau cronică d. Subnefrotică
e. Completă sau incompletă e. Inițială
ABC ABCD
69. Care sunt cauzele poliuriei tranzitorie? 77. Selectați afirmațiile corecte despre proteinuria tranzitorie :
a. Fiziologice a. Stări febrile
b. Patologice b. Expunere la temperaturi crescute sau scăzute
c. În urma administrării medicamentelor c. Dispare odată cu înlăturarea factorului cauzal
d. După expunerea la frig d. Nu dispare la înlăturarea factorului cauzal
e. Amiloidoza renala e. Valorile proteinuriei de obicei nu depășește 1g/24 ore
ABCD ABCE
70. Care din afirmațiile de mai jos NU definește poliuria: 78. Proteinuria poate apărea mai frecvent în care din următoarele situații:
a. Creșterea anormala a numărului de micții timp de 24 ore a. La prezența sindromului nefrotic
b. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore b. În glomerulonefrite
c. Emisia involuntară sau inconștientă de urină c. După un efort fizic intens
d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urină d. În timpul febrei
e. Dificultate a actului micțional e. După examen ultrasonografic
ACDE ABC
71. Indicați afirmațiile corecte ce caracterizează oliguria: 79. Conform clasificării hematuria poate fi:
a. Reprezintă diureza <500 ml/24ore a. Microscopică
b. Diureza peste 500 ml/24ore b. Macroscopică
c. Poate fi fiziologică sau patologică c. Inițială /terminală
d. Apare în urma administrării diureticelor d. Totală
e. Ca efect al vasoconstricției după expunerea la frig e. Doar macroscopica
AC ABCD
72. Clasificați anuria: 80. Macrohematuria poate fi:
a. Parazitară a. Inițială
b. Neparazitară b. Terminală
c. Cauza prerenală c. Totală
d. Cauza renală d. Cu urină de culoare verde
e. Cauza postrenală e. Cu urină transparentă
 ABC e. Proliferare celulară limitată la mezangiu
81. Precizați care sunt cauzele ce provoacă hematuria: AD
a. Boli hematologice 89. Selectați elementele urinare ce definesc sindromul nefrotic pur:
b. Vasculite sistemice a. Proteinurie peste 3,5 g/ 24h
c. Boli de colagen b. Lipiduria
d. Post medicamentos c. Hematuria
e. Hipotensiunea arteriala d. Cilindruria cu cilindri granuloși
ABC e. Osmolaritate urinară < 350 mOsm/L
82. Precizați care sunt cauzele ce pot provoca hematuria: AB
a. Glomerulonefrită
b. Tumori renale 90. Principalele elemente diagnostice ale sindromului nefrotic pur sunt:
c. Polichistoza renală a. Proteinurie > 3,5 g/24ore
d. Anomalii congenitale b. Hipertensiunea arterială
e. Vârsta înaintată c. Hipoalbuminemia
ABCD d. Hiperlipidemia
83. Afecțiunile ce provoacă mai frecvent piuria sunt: e. Hipercoagulabilitatea
a. Maladii purulente renale ACDE
b. Maladii a vezicii urinare
c. Boli uretro-prostatice 91. Sindromul nefrotic la adult cel mai frecvent este provocat de:
d. Hipertensiunea arterială a. Boala cu leziuni minime
e. Tuberculoza renală b. Boala Berger
ABCE c. Glomeruloscleroza focală şi segmentară
84. Selectați care sunt caracteristicile edemului renal: d. Glomerulopatia membranoasă
a. Este moale e. Glomerulonefrita membranoproliferativă
b. Lasă ușor godeu ACDE
c. Nu lasă godeu
d. Este mai accentuat dimineața 92. Tratamentul proteinuriei în sindromul nefrotic include:
e. Este mai accentuat seara a. Tratament imunosupresiv
ABE b. Dieta cu 2-3 mg/Kg/zi proteine
85. Anomalii urinare izolate sunt: c. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
a. Proteinuria d. Dieta hipolipidică
b. Anuria e. Diuretice de ansă
c. Hematuria ACD
d. Poliuria
e. Leucocituria 93. Preparatele anticoagulante în sindromul nefrotic sunt indicate în caz de:
ACE a. Edemul este generalizat cu anasarcă
86. Sindromul nefritic acut tipic se caracterizează prin: b. Sunt semne de tromboză venoasă profundă
a. Hematurie macroscopică c. Sunt semne de tromboză arterială
b. Edeme d. Apare tromboembolismul pulmonar
c. Proteinurie nefrotică e. Există semne de insuficiență renală cronică
d. Oligurie BCD
e. Hipertensiune
ABDE 94. Printre manifestările și complicațiile sindromului nefrotic se numără:
87. Precizați care din afirmațiile referitoare la sindromul nefritic acut sunt corecte: a. Diateza hemoragică
a. Fluxul sanguin renal scade ca rezultat al obstrucției spațiului de filtrare al capsulei Bowman b. Hiperlipidemia
b. Rata filtrării glomerulare este compromisă datorită vasoconstricţiei intrarenale c. Deficitul de antitrombina III
c. Examenul urinei evidențiază mai frecvent proteinurie nefrotică ( >3,5 g/24 ore) d. Hipercalcemia
d. Hematuria este mai frecvent macroscopică e. Embolismul pulmonar
e. Examenul urinei evidențiază în mod caracteristic cilindri hematici şi hematii deformate BCE
BDE
95. Proteinuria din sindromul nefrotic poate fi consecința:
88. În forma severă, sindromul nefritic acut se asociază cu: a. Scăderii reabsorbţiei tubulare de proteine filtrate la nivel glomerular
a. Inflamația acută a majorității glomerulilor b. Alterării încărcăturii electronegative a membranei bazale glomerulare
b. Aspect histologic de glomerulonefrită proliferativă focală c. Concentrației plasmatice excesive de lanțuri ușoare de imunoglobuline
c. Afectarea a sub 50% din glomeruli d. Alterărilor structurale ale membranei bazale glomerulare
d. Aspect histologic de glomerulonefrită proliferativă acută difuză e. Modificării arhitecturii podocitelor
 BDE c. Bacterial
d. Viral
96. Frecvent, sindromul nefrotic la adulți este determinat de: e. Toxic direct
a. Nefropatia diabetică A
b. Glomeruloscleroza focală şi segmentală 3. Factorul etiologic de bază al glomerulonefritei acute este:
c. Nefroangioscleroza benignă a. Escherichia coli
d. Pielonefrita cronică b. Pneumococul
e. Glomerulonefrita membranoasă
c. Stafilococul auriu
ABE
d. Streptococul β-hemolitic grup A
97. Formarea edemelor în sindromul nefrotic este explicată prin: e. Klebsiella
a. Scăderea presiunii oncotice plasmatice D
b. Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron 4. Peste cît timp după suportarea infecției streptococice se dezvoltă glomerulonefrita acută?
c. Creșterea secreției de vasopresină a. 2-3 zile
d. Instalarea trombozei de venă renală b. 4-6 zile
e. În unele cazuri retenția primară de apă şi sare c. 1-2 săptămîni
ABCE d. 1 lună
e. 1,5-2 luni
98. Biopsia renală, în sindromul nefrotic: C
a. Trebuie evitată în caz de tulburări de coagulare grave 5. Cauza de bază a edemelor în glomerulonefrita acută este:
b. Este o metoda valoroasă la adulți cu sindrom nefrotic pentru precizarea diagnosticului, a. Majorarea secreției de vasopresină
orientarea tratamentului şi formularea prognosticului b. Creșterea activității sistemului renină-angiotensină-aldosteron
c. Este necesară la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic c. Creșterea activității sistemului calicreinic
d. Nu este necesară la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic
d. Reducerea presiunii oncotice a plasmei
e. Nu este necesară la adulții cu sindrom nefrotic
AD e. Retenția primară a sodiului, ca rezultat al modificărilor inflamatorii în glomeruli
E
99. Tratamentul edemelor în sindromul nefrotic: 6. Cauza de bază a hipertensiunii arteriale din cadrul glomerulonefritei acute este:
a. Necesită restricție moderată de sodiu (1-2g/zi) a. Hipersimpaticotonia
b. Necesita doze mari de diuretice de ansă pentru a reduce edemele cât mai rapid b. Retenția acută a sodiului și a apei, care duce la creșterea volumului sangvin circulant
c. Necesită administrarea, întotdeauna, de albumină desodată pentru a crește presiunea și a volumului-bătaie
oncotică a plasmei c. Hiperaldosteronism
d. Trebuie sa evite îndepărtarea unei cantități mai mari decât 1 l de lichid pe zi d. Hipercorticism
e. Necesita administrarea doar a diureticelor antialdosteronici e. Scăderea activității mecanismelor depresorii
AD B
100. Selectați afirmațiile ce caracterizează sindromul nefritic acut tipic: 7. Durerea în regiunea lombară în cadrul glomerulonefritei acute este provocată de:
a. Debut acut a. Inflamație bacteriană
b. Hematurie macroscopică b. Proteinurie
c. Edeme
c. Hiperstenurie
d. Hipotensiune arteriala
d. Tumefiere renală, ca rezultat al inflamației imune
e. Hematurie microscopica
ABCE e. Hematurie
D
Teste nefropatii glomerulare 8. Veriga patogenetică de bază a glomerulonefritei rapid progresive este:
CS a. Antigenul este reprezentat de structurile streptococului
1. Glomerulonefrita acută este o patologie renală cu afectarea preponderentă a: b. Antigenul este prezentat pe membrana bazală glomerulară
a. Interstițiului c. Activarea sistemului complementului
b. Tubilor d. Activarea mediatorilor inflamatori
c. Glomerulelor e. Afectarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali
d. Întreg sistemului reno-urinar B
e. Arteriolelor eferente 9. Semnul morfologic de bază al glomerulonefritei rapid progresive este:
C a. Proliferarea mezangiului
2. Glomerulonefrita acută reprezintă afectarea glomerulelor renali predominant prin următorul mecanism: b. Depozite de complecși antigen exogen – anticorp
a. Complecși imuni c. Proliferare endocapilară
b. Autoimun d. Proliferare extracapilară cu formarea “semilunelor” în capsula glomerulară
e. Edem interstițial, fibroză
 D 17. În care variantă morfologică a glomerulonefritei cronice nu se observă modificarea structurii
10. Semnul morfologic al glomerulonefritei mezangioproliferative este: glomerulilor la microscopia optică?
a. Proliferare endocapilară a. Mezangioproliferativă
b. Proliferare extracapilară b. Mezangiocapilară
c. Îngroșarea membranei bazale c. Membranoasă
d. Proliferare mezangială d. Cu modificări minimale
e. Neovascularizare glomerulară e. Glomeruloscleroza focal-segmentară
D D
11. Cel mai important indicator al nefropatiei IgA este: 18. Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector (antiproteinuric)?
a. Proteinuria a. Blocanții receptorilor de angiotensină
b. Cilindruria b. Diureticele de ansă
c. Macrohematuria recidivantă c. Antiagregantele
d. Limfocituria d. Antibioticele
e. Hipostenuria e. Ketoanalogi
C A
12. Care grup de preparate contribuie la micșorarea hipertensiunii intraglomerulare în glomerulonefrită 19. Care dintre următoarele nefropatii glomerulare este proliferativă?
cronică? a. Cu leziuni glomerulare minime (LGM)
a. α-adrenoblocanți b. Hialinoza segmentară și focala (HSF)
b. β-adrenoblocanți c. Nefropatia cu Ig A
c. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei d. Glomerulonefrita extramembranoasa (GEM)
d. Antagoniștii canalelor de calciu e. Glomeruloscleroza focal-segmentară
e. Antiagregantele C
C 20. La tratamentul etiologic al glomerulonefritei acute se referă:
13. Ce grup de medicamente reprezintă tratamentul de bază, destinat pentru cuparea edemelor în a. Prednizolon
glomerulonefrita acută? b. Antibiotice
a. Antagoniștii aldosteronului c. Citostatice
b. Antiagregantele d. Diuretice
c. Natriureticele e. Antihipertensive
d. Inhibitorii de carboanhidrază B
e. Anticoagulantele 21. Terapia patogenetică în glomerulonefrită acută:
C a. Este indicată în toate cazurile
14. Nefroza lipoidă (glomerulonefrita cu modificări minimale) se manifestă prin: b. Nu este indicată
a. Sindrom hipertensiv c. Este indicată, în dependență de debutul bolii
b. Hematurie recidivantă d. Este indicată, în dependență de gradul proteinuriei
c. Sindrom nefrotic e. Este indicată, dacă este crescut nivelul creatininei
d. Sindrom nefritic B
e. Leucociturie 22. Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector (antiproteinuric)?
C a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
15. În hematuria provocată de boala Berger, în imunogramă, cea mai frecventă modificare este: b. Diureticele de ansă
a. Hipocomplementemie c. Antiagregantele
b. Creșterea titrului IgG d. Antibioticele
c. Creșterea titrului IgM e. Ketoanalogi
d. Creșterea titrului IgA A
e. Creșterea titrului IgD 23. Din punct de vedere etiologic, glomerulonefrita cronică este o maladie:
D a. Poststreptococică
16. Care dintre modificările urinare următoare sunt caracteristice pentru glomerulonefrita acută? b. Exclusiv alergică
a. Izostenurie c. Exclusiv inflamatorie
b. Hematurie d. Polietiologică
c. Cilindri leucocitari e. Neoplastică
d. Leucociturie neutrofila D
e. Limfociturie 24. Care măsuri dietetice sunt indicate în glomerulonefrită, însoțită de Hipertensiunea arterială și edeme?
B a. Limitarea consumului de sare pînă la 1,5 g/zi
b. Majorarea consumului de sare
 c. Creșterea cantității de lichid consumat e. Edemelor periferice
d. Creșterea consumului de produse bogate în calorii B
e. Limitarea consumului produselor bogate în glucide 32. Femeia gravidă s-a îmbolnăvit de glomerulonefrită acută. Abordarea terapeutică:
A a. Inițierea tratamentului cu prednizolonă
25. Durata tratamentului în glomerulonefrită cronică constituie: b. Întreruperea cît mai rapidă a sarcinii
a. Cîteva săptămîni c. Inițierea tratamentului cu antibiotice
b. 2-3 luni d. Tratament simptomatic
c. 6 luni e. Glomerulonefrita acută în sarcină nu necesită careva intervenție terapeutică
d. De la 6 luni pînă la 2 ani B
e. Toată durata vieții 33. La o persoană de 35 de ani, a doua zi după suportarea anginei, au apărut edeme, macrohematurie, a
E crescut TA. Diagnosticul cel mai probabil este:
26. Numiți forma morfologică a nefritei, în care tratamentul cu prednizolonă are o perspectivă minimală? a. Glomerulonefrită acută
a. Cu modificări minimale b. Pielonefrită acută
b. Mezangioproliferativă c. Glomerulonefrită cronică, acutizare
c. Fibroplastică d. Nefrită apostematoasă
d. Mezangiomembranoasă e. Amiloidoză renală
e. Membranoasă C
C 34. Proteinuria, Hipertensiunea arterială, în combinație cu eritrociturie și edeme, este caracteristică pentru:
27. Care este doza inițială adecvată de prednizolonă la 1 kg greutate corporală, utilizată în tratamentul a. Glomerulonefrită acută
bolnavilor cu glomerulonefrită cronică? b. Pielonefrită
a. 0,3 – 0,4 mg c. Nefrolitiază
b. 0,5 – 0,6 mg d. Cistită
c. 0,7 – 0,8 mg e. Amioidoză renală
d. 1 mg A
e. 2 mg 35. Insuficiența renală în glomerlonefrita subacută se dezvoltă:
D a. Peste 3-5 săptămâni de la debutul bolii
28. La femeile tinere, glomerulonefrita, de cele mai dese ori, poate fi o manifestare a: b. Peste 1 an de la debutul bolii
a. Dermatomiozitei c. Peste 3 ani de la debutul bolii
b. Lupus eritmatos sistemic d. Din primele zile ale bolii
c. Sclerodermiei sistemice e. Perioada apariției depinde de gradul Hipertensiunea arterială
d. Poliarteriitei nodoase A
e. Polimialgiei reumatismale 36. Persistența îndelungată a sindromului urinar în cadrul glomerulonefritei acute ne vorbește, în primul
B rând, despre:
29. Indicații pentru prescrierea glucocorticoizilor în glomerulonefrită cronică sunt: a. Tendința de trecere a glomerulonefritei acute în cea cronică
a. Sindromul nefrotic b. Păstrarea funcției renale
b. Sindromul urinar c. Dezvoltarea sindromului nefrotic
c. Hipertensiunea arterială d. Dezvoltarea insuficienței renale cronice
d. Insuficiență renală e. Este o situație normală
e. În calitate de tratament profilactic A
A 37. Care grupă de vârstă este mai predispusă spre a dezvolta glomerulonefrita acută?
30. În glomerulonefrita acută, este adevărat: a. Pînă la 2 ani
a. În perioada inițială majoritatea bolnavilor dezvoltă hipotensiune arterială b. De la 2 pînă la 40 de ani
b. Administrarea de indometacină este obligatorie c. Perioada climacterică
c. Cea mai frecventă formă a bolii este cea nefrotic d. Perioada de menopauză
d. Poate fi prezent sindromul nefrotic e. Perioada pubertară
e. Se asociază permanent cu dureri lombare B
E 38. Din nefropatiile glomerulare acute primitive fac parte:
31. La indicarea indometacinei pentru tratamentul glomerulonefritei cronice, se așteaptă un efect pozitiv în a. Glomerulonefrita poststreptococică
evoluția: b. Glomerulonefrita in poliarteriita nodoasa
a. Hematuriei c. Glomerulonefrita din LES
b. Proteinuriei d. Glomerulonefrita din infecție cu citomegalovirus
c. Sindromului nefrotic e. Glomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA
d. Hipertensiunea arterială E
39. Antibioticul de elecție în tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice este: c. Eclampsie
a. Eritromicina d. Insuficiență renală acută
b. Cefazolina e. Amiloidoză renală
c. Imipenem ABCD
d. Penicilina 47. Care patologii glomerulare se includ în noțiunea de “glomerulopatie”?
e. Gentamicina a. Toate patologiile care afectează cumva glomerulul renal
D b. Doar patologiile care nu prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
40. Care grup de diuretice este cel mai indicat în tratamentul simptomatic al edemelor în glomerulonefrită c. Doar patologiile care prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
acută? d. Afectarea glomerulară de cauză infecțioasă
a. Diureticele economisitoare de K e. Afectarea glomerulară de cauză autoimună
b. Diureticele tiazidice B
c. Diureticele de ansă 48. Care patologii glomerulare se includ în noțiunea de “glomerulonefrită”?
d. Grupul diureticelor nu are nici o importanță în eficacitatea tratamentului a. Toate patologiile care afectează cumva glomerulul renal
e. Diureticele osmotice b. Doar patologiile care nu prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
C c. Doar patologiile care prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
41. Plasmafereza în tratamentul patogenetic al glomerulonefritei subacute este eficace: d. Afectarea glomerulară de cauză infecțioasă
a. Doar în varianta pauciimună e. Afectarea glomerulară de cauză autoimună
b. Doar în varianta cu anticorpi anti MBG C
c. Doar în varianta cu afectarea prin complecși imuni 49. Proliferarea epitelială sub formă de “semilune”, depistată la puncția-biopsie renală, este un semn
d. În toate variantele glomerulonefritei subacute patognomonic pentru:
e. Doar în tratamentul glomerulonefritei subacute la gravide a. Glomerulonefrita acută poststreptococică
B b. Glomerulonefrita rapid progresivă
42. Tabloul cel mai caracteristic, depistat la biopsie renală în glomerulonefrită acută, este: c. Glomerulonefrita mezangioproliferativă
a. Glomerulonefrită mezangioproliferativă d. Glomeruloscleroza focal-segmentară
b. Edem interstițial e. Glomerulopatia cu leziuni minime
c. Modificări fibro-celulare B
d. Proliferarea focală a celulelor endoteliale 50. Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector (antiproteinuric)?
e. Glomerulonefrită proliferativă endocapilară a. Blocanții canalelor de calciu (dihidropiridine)
E b. Diureticele de ansa
43. Boala Berger reprezintă: c. Antiagregantele
a. O variantă a amiloidozei familiale d. Antibioticele
b. O varietate a afectării medicamentoase renale e. Ketoanalogi
c. Afectare renală în vasculită sistemică A
d. Glomerulonefrită cu depozite de IgA în glomeruli CM
e. Boală metabolică ereditară cu afectare renală 51. Despre tendința de trecere a nefritei acute în nefrită cronică ne vorbește:
D a. Persistența sindromului urinar
44. Pentru faza acută a glomerulonefritei acute este caracteristic: b. Reducerea funcției renale
a. Tahicardie c. Apariția sindromului nefrotic
b. Bradicardie d. Macrohematuria
c. Extrasistolie e. Hipertensiune din primele zile ale bolii
d. Bloc atrio-ventricular ABC
e. Fibrilație atrială 52. Modificările urinare clasice, caracteristice glomerulonefritei acute, sunt:
B a. Hiperstenurie
45. Titrul ASLO în glomerulonefrită acută este crescut maximal: b. Hematurie
a. În primele 3 săptămâni ale bolii c. Proteinurie subnefrotică
b. În primele 6 luni ale bolii d. Cilindrurie
c. În primul an de boală e. Bacteriurie
d. În primii doi ani de boală ABCD
e. În primii trei ani de boală 53. Principiile de tratament al glomerulonefritei acute includ:
A a. Regim la pat, limitarea consumului de sodiu și lichide
46. Care dintre următoarele pot fi complicații ale glomerulonefritei acute? b. Tratamentul factorului etiologic (infecția streptococică)
a. Edem interstițial pulmonar c. Terapia simptomatică a edemelor și hipertensiunii arteriale
b. Edem pulmonar alveolar d. În toate cazurile – tratament patogenetic cu prednizolonă
 e. Tratament antirecidivant cu medicamente nefroprotectoare a. Titru înalt de anticorpi contra antigenului streptococului
ABC b. Creșterea titrului autoanticorpilor renali
54. Manifestările clinice mai frecvente ale glomerulonefritei rapid progresive sunt: c. Prezența anticorpilor antinucleari
a. Debut fulminant cu edeme refractare, oligurie d. Hipocomplementemie
b. Hipertensiune arterială malignă e. Hipercomplementemie
c. În debutul bolii, posibil insuficiență renală acută, cu trecere treptată în boală cronică AD
renală 62. Care dintre următoarele pot fi complicații ale glomerulonefritei acute?
d. Hipertensiunea, de obicei, nu este caracteristică a. Oligoanurie în faza acută a bolii, cu dezvoltarea insuficienței renale acute
e. Debutul acut cu oligurie sau anurie, dar pronostic bun de însănătoșire b. Hemoragie renală masivă
ABC c. Eclampsie
55. Verigile patogenetice de bază, ce duc la proteinurie glomerulară sunt: d. Sindrom tromboembolic
a. Micșorarea sarcinii negative a membranei bazale glomerulare e. Insuficiență ventriculară stînga
b. Alterarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali ACE
c. Hipertensiune glomerulară 63. Care este scopul administrării anticoagulantelor și dezagregantelor în glomerulonefrită cronică?
d. Reducerea presiunii oncotice a plasmei a. Profilaxia trombozei coronariene
e. Hipoperfuzia glomerulilor renali b. Profilaxia sindromului tromboembolic
ABC c. Acțiunea asupra proceselor locale ale coagulării intravasculare intraglomerulare
56. Anticoagulantele în tratamentul glomerulonefritei exercită efectul lor pozitiv prin: d. Profilaxia trombozei arterei renale
a. Inhibă hipercoagularea intraglomerulară e. Majorarea perfuziei glomerulilor ischemiați
b. Restabilesc sarcina negativă a membranei bazale glomerulare ABCE
c. Efect diuretic, natriuretic 64. Care variantă a glomerulonefritei cronice se manifestă frecvent prin sindrom nefrotic?
d. Restabilesc numărul trombocitelor, trombocitoza fiind toxică pentru glomerulul renal a. Mezangioproliferativă
e. Reduc hipercomplementemia, prevenind afectarea imună a glomerulului b. Mezangiocapilară
ABC c. Membranoasă
57. În hematuria provocată de boala Berger, în imunogramă se pot întâlni următoarele modificări: d. Cu modificări minimale
a. Hipocomplementemie e. Fibroplastică
b. Creșterea titrului IgG CD
c. Creșterea titrului IgM 65. Care dintre următoarele criterii permit diferențierea glomerulonefritei cronice de cea acută?
d. Creșterea titrului IgA a. Prezența manifestărilor dizurice
e. Creșterea titrului IgE b. Hipertrofia marcată a ventriculului stîng
CD c. Reducerea dimensiunilor renale
58. Particularități ale glomerulonefritei cronice cu modificări minimale sunt următoarele: d. Leucociturie marcată
a. Se manifestă prin sindrom nefrotic e. Micșorarea tensiunii arteriale
b. Lipsa modificărilor în glomeruli la microscopie optică BC
c. Efect bun de la terapia corticosteroidă 66. Care dintre următoarele criterii, caracteristice glomerulonefritei cronice, permit diferențierea ei de
d. Mai frecvent se întîlnește la copii pielonefrită cronică?
e. Evoluția nefavorabilă a bolii a. Febră cu frisoane
ABCD b. Asimetria afectării renale
59. Forme neproliferative de glomerulonefrită sunt: c. Simetria afectării renale
a. Nefropatia membranoasă d. Proteinurie marcată în combinație cu hematurie și cilindrurie
b. Glomerulonefrita cu modificări minimale e. Leucociturie marcată, bacteriurie
c. Glomeruloscleroza focal-segmentară CD
d. Nefropatia cu IgA 67. Indicații pentru prescrierea corticosteroizilor în glomerulonefrită cronică sunt:
e. Glomerulonefrita membranoproliferativă a. Activitatea înaltă a procesului
ABC b. Sindrom nefrotic fără hipertensiune și hematurie
60. Triada clasică a simptomelor glomerulonefritei acute include: c. Proteinurie izolată
a. Edeme d. Hematurie izolată
b. Dispnee e. Sindrom hipertensiv
c. Hipertensiune arterială AB
d. Hematurie 68. Indicații pentru prescrierea citostaticelor în glomerulonefrită cronică sunt:
e. Palpitații a. Forme steroidrezistente ale sindromului nefrotic
ACD b. Formele active ale nefritei
61. Care modificări imunologice pot fi observate în glomerulonefrita poststreptococică? c. Hematurie marcată
 d. Proteinurie izolată ACE
e. Insuficiență renală terminală 76. Glomerulonefrita se poate manifesta prin:
AB a. Sindrom nefritic acut
69. Sindromul glomerulonefritei rapid progresive se caracterizează prin: b. Sindrom nefrotic
a. Insuficiență renală rapid progresivă c. Anomalii urinare asimptomatice
b. Insuficiență renală lent progresivă d. Sindrom nefritic cronic
c. Leucociturie e. Lipsa cărora modificări
d. Hematurie microscopică ABCD
e. Uneori hematurie macroscopică 77. Care dintre afirmațiile de mai jos, referitoare la glomerulonefrită acută poststreptococică, este corectă?
ADE a. Hipertensiunea nu este caracteristică în debutul bolii
70. Sindromul glomerulonefritei rapid progresive mai frecvent este caracterizat prin: b. Encefalopatia este mai frecventă la copii
a. Proteinurie glomerulară, de obicei, moderată c. Evoluția atipică a bolii se întâlnește mai des la bătrâni
b. Proteinurie, de obicei, masivă d. La bătrâni, în tabloul clinic pot predomina simptomele insuficienței cardiace
c. Hematurie microscopică masivă congestive
d. Insuficiență renală rapid progresivă e. Sindromul nefrotic se întâlnește frecvent
e. Insuficiență renală lent progresivă BCD
ACD 78. Care factori sunt factori de pronostic nefavorabil în evoluția glomerulonefritei rapid progresive?
71. Nefropatiile glomerulare proliferative sunt: a. Semilune în mai mult de 60% din glomeruli
a. Nefropatia cu Ig A b. Proteinurie marcată
b. Nefropatia din lupus eritematos sistemic c. Fibroză interstițială pronunțată și atrofia tubilor
c. Glomerulonefrita membranoproliferativă d. Glomeruloscleroză și semilune fibroase
d. Glomerulonefrita membranoasă e. Poliurie
e. Nefropatia din vasculite ANCA ABCD
ABCE 79. Care afirmații, referitoare la nefrita IgA sunt corecte?
72. Indicații pentru prescrierea citostaticelor în glomerulonefrită cronică sunt: a. La majoritatea bolnavilor se dezvoltă sindrom nefrotic
a. Forme steroiddependente ale sindromului nefrotic b. Cea mai frecventă manifestare clinică este hematuria asimptomatică
b. Formele active ale nefritei c. Mai frecvent se îmbolnăvesc bărbații și copiii
c. Hematurie marcată d. Există o legătură strânsă cu infecțiile respiratorii
d. Proteinurie izolată e. Patognomonică este prezența depozitelor de IgA în mezangiul glomerular
e. Insuficiență renală terminală BCDE
AB 80. Care manifestări NU SUNT caracteristice pentru glomerulonefrită acută?
73. La bolnavii care primesc tratament cu citostatice în glomerulonefrită cronică, este necesar de a a. Dureri persistente în regiunea lombară
supraveghea: b. Febră cu frisoane
a. Creatinina serică c. Macrohematurie
b. Leucocitele sângelui periferic d. Alergie la medicamente
c. Colesterolul e. Evoluție ciclică
d. ECG ABD
e. Starea mediilor transparente oculare 81. În care din următoarele maladii se asociază cu glomerulonefrită?
AB a. Lupus eritematos sistemic
74. Corticosteroizii, în tratamentul glomerulonefritei cronice, influențează asupra următoarelor verigi b. Vasculită hemoragică
patogenetice: c. Endocardită infecțioasă
a. Inhibă sinteza anticorpilor d. Mielom multiplu
b. Inhibă procesele inflamatorii e. Angină streptococică
c. Blochează activarea complementului ABCE
d. Reduc permeabilitatea membranei bazale glomerulare 82. Care simptome sunt caracteristice pentru glomerulonefrite?
e. Reduc hipercoagularea a. Hipertensiunea arterială
ABCD b. Dureri în regiunea lombară
75. În tratamentul glomerulonefritei cronice se folosesc: c. Modificarea urinei
a. Glucocorticosteroizi d. Edeme
b. Heparină e. Dizurie
c. Antiagregante ABCD
d. Penicilina 83. În tratamentul patogenetic al glomerulonefritei cronice se utilizează:
e. Citostatice a. Glucocorticoizi
 b. Antiinflamatoarele nesteroidiene d. Crize hipertensive rare
c. Citostatice e. Modificări pronunțate ale fundului ocular
d. Anticoagulante BD
e. Antibiotice 91. Din punct de vedere evolutiv, patologiile glomerulare se clasifică în următoarele grupuri:
ABCD a. Primitive
84. Indicații pentru puls-terapia în nefrologie cu metilprednizolonă sunt: b. Acute
a. Gradul înalt de activitate a procesului nefritic c. Rapid progresive
b. Nefrita rapid progresivă d. Idiopatice
c. Criza de rejet a transplantului e. Cronice
d. Hipertensiunea arterială severă din cadrul glomerulonefritei cronice BCE
e. Anuria mai mult de 48 ore 92. Care din următoarele cauze pot provoca nefropatiile glomerulare acute secundare?
ABC a. Hepatita virală B
85. Surse ale producerii citokinelor inflamatorii în cadrul glomerulonefritelor sunt: b. Malaria
a. Celulele mezangiale c. Toxoplasmoza
b. Leucocitele mononucleare d. Depozitarea mezangială de IgA
c. Trombocitele e. Streptococul β-hemolitic
d. Leucocitele polinucleare ABCE
e. Celulele măduvei osoase 93. Glomerulonefrita acută poststreptococică:
ABC a. Se dezvoltă mai des la bărbați
86. Care dintre următorii factori exercită o acțiune toxică nemijlocită asupra tubilor și interstițiului renal în b. Se dezvoltă mai des la femei
cadrul glomerulonefritei? c. Nu există prevalență de gen
a. Proteinuria d. Este cea mai frecventă formă de glomerulonefrită acută postinfecțioasă
b. Eritrocituria e. Agentul patogen este Streptococcus pneumoniae
c. Transferinuria AD
d. Hipoperfuzia cu sânge a tubilor renali 94. Care sunt indicațiile pentru efectuarea puncției-biopsie renale în cadrul glomerulonefritei acute
e. Infecția căilor urinare poststreptococice?
ACD a. Glomerulonefrită acută cu oligurie sau anurie
87. Dereglările hemodinamice din cadrul glomerulonefritei acute sunt condiționate de: b. Persistența hipertensiunii arteriale peste 4 săptămânii
a. Hipervolemie c. Glomerulonefrită acută primar depistată
b. Retenția de sodiu și apă d. Persistența sindromului nefrotic peste 4 săptămâni
c. Hiperreninemie e. Toate cazurile de glomerulonefrită acută la copii
d. Creșterea concentrației de prostaglandine ABD
e. Spasm vascular 95. Din punct de vedere patogenetic, există următoarele grupuri de glomerulonefrită rapid progresivă
ABD (GNRP):
88. Rolul de bază în patogenia hipertensiunii arteriale din cadrul glomerulonefritei acute îl joacă: a. cu anticorpi anti mezangiu
a. Retenția de sodiu și apă b. cu anticorpi anti membrană bazală glomerulară
b. Creșterea volumului sangvin circulant și a volumului-bătaie c. prin complecși imuni
c. Constricția arterelor renale (mecanism vasorenal) d. cu anticorpi anti podocitari
d. Hipercatecolaminemie e. pauciimună
e. Creșterea nivelului de cortizol în sânge BCE
AB 96. Ce trăsături imunologice sunt mai caracteristice pentru glomerulonefrita subacută?
89. În tratamentul glomerulonefritei cronice: a. Hipocomplementemie
a. Din toți hormonii steroizi, preferabilă este metilprednizolona b. Complement seric normal
b. Citostaticele se utilizează în toate cazurile c. Hipercomplementemie
c. Citostaticele deseori înrăutățesc funcția renală d. Prezența anticorpilor anti membrano-glomerulară
d. Metodele extracorporale de detoxifiere joacă un rol adjuvant e. Nivelul IgA, IgG rămâne, de obicei, normal
e. Corticosteroizii se utilizează în toate cazurile BD
ACD 97. În tratamentul patogenetic imunosupresor al glomerulonefritei cronice se folosesc:
90. Care manifestări caracteristice ale glomerulonefritei cronice permit diferențierea acesteia de a. Prednizolona
Hipertensiunea arterială esențială? b. Ciclofosfamida
a. Creșterea TA, care precedă apariția sindromului urinar c. Metilprednizolona
b. Sindromul urinar, care precedă apariția tensiunii arteriale d. Atorvastatina
c. Dezvoltarea frecventă a complicațiilor vasculare (ictus, infarct) e. Azatioprina
 ABCE
98. Dieta în tratamentul glomerulonefritele cronice cu sindrom nefrotic impur trebuie să fie:
a. Hiposodată
b. Hipolipidică
c. Hipoglucidică
d. Hiperproteică
e. Hipercalorică
AB
99. Clasificarea morfopatologică a nefropatiilor glomerulare primitive include următoarele forme:
a. Glomerulopatia cu leziuni minime
b. Glomeruloscleroza focal-segmentară
c. Glomerulopatia membranoasă
d. Glomerulopatia tubulo-interstițială
e. Glomerulopatia membrano-proliferativă
ABCE
100. Manifestările clinice ale facies nephritica sunt:
a. Edem facial
b. Acrocianoză
c. Erupții hemoragice pe față
d. Paliditatea pielii
e. Turgescența venelor jugulare
AD
101. Din punct de vedere etiologic, nefropatiile glomerulare se clasifică în:
a. Nefropatii glomerulare acute
b. Nefropatii glomerulare rapid progresive
c. Nefropatii glomerulare secundare
d. Nefropatii glomerulare cronice
e. Nefropatii glomerulare idiopatice
CE
102. Modalitățile evolutive ale glomerulonefritei acute poststreptococice sunt:
a. Vindecare
b. Cronicizare
c. Evoluție rapid progresivă
d. Dezvoltarea septicemiei
e. Dezvoltarea endocarditei poststreptococice
ABC
103. Care din medicamentele antihipertensive au și un efect antiproteinuric, util în tratamentul
glomerulonefritelor cronice?
a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
b. Diureticele de ansă
c. Antihipertensivele centrale
d. Blocanții receptorilor de angiotensină
e. β-blocantele
AD