POLUAREA SI PROTECŢIA

MEDIULUI AMBIANT

În prezent protectia mediului înconjurator ,

este conceputa ca o mentinere a echilibrului ecologic dina
mic de conservare si ameliorare
, a calitatilor factorilor naturali de exploatare judicioasa a
bogatiilor naturale. Principala actiune cu caracter vatamator
exercitata de om asupra mediului ambiant este poluarea.

Poluarea este definita ca fiind "

Orice prezenta în mediu , atât în mod direct , cât si în
mod indirect , de catre om, a
unor substabte care în functie de natura , cantitate ,
structura si timpul de actiune , pun în
pericol starea de sanatete a vietuitoarelor ,
genereaza discomfort si altereaza mediul. Deci, putem
spune , ca poluantii pot fi dintre constituientii
normali ai aerului ce devin nocivi
atunci când depasesc anumite concentratii .

Omul a început sa înteleaga mai ales în ultimele

decenii ca progresul societatii umane s-
a transformat treptat în instrument de distrugere
, cu efecte dezastruoase asupra naturii.

Odata cu
aparitia civilizatiei umane a aparut si interventia brutala a
omului prin exploatarea nerationala a
naturii si alterarea mediului prin poluarea produsa de activit
atile industriale, agricole, menajere . Efectul de sera ,
distrugerea stratului de ozon, ploile acide au avut consecinte
din ce în ce mai dramatice în ultimii ani.

Calitatea mediului ambiant

 Mediul inconjurator descrie cel mai bine gradul de
civilizatie al societatii în care traim. Prin urmare, a face un bine
naturii, înseamna a face un bine societatii si indivizilor ei.

Mediul ambiant reprezinta totalitatea factorilor

fizici, chimici , meteorologici , biologici dintr-un loc dat ,
cu care un organism vine în contact
. Acesti factori sunt : temperatura ,
umiditatea , solul , apa , magnetismul terestru , peisajul
, alte
organisme . Între fiecare organism si mediu existã influ
ente reciproce complexe. Mediul influenteaza organismele, dar si
acestea ( inclusiv omul ) modifica mediul. Adaptarea organismelor
la mediu este limitata.

Între comunitatile ecologice ale unui biom se stabilesc

relatii de echilibru ecologic. Acest echilibru poate fi modificat sub
actiunea unor factori perturbatori, ce pot fi naturali sau artificiali.
Factorii naturali sunt fie de natura fiziografica , fie bioticã si
antreneaza evolutia comunitatilor ecologice, cu formarea
unor "comunitati succesive " ( asa numitele sere) , care conduc
de obicei la o comunitate majora de climax.

Când în evolutia ecosistemelor intervine omul,

evolutia se produce prin subsere sau sere secundare, iar
comunitatea majora la care se ajunge este una de disclimax.
Interventia omului are loc, de regula, prin modificarea factorilor
locali, în special a calitatii aerului, apei si solului.

Ecosistemele acvatice
functioneaza mult mai rapid decât cele din sol ,
organismele mici au metabolismele mult mai
intense decât cele mari. Trebuie subliniat faptul ca
în natura nu exista
deseuri, toate substantele sintetizate de un
organism fiind consumate de alte organisme
. Cunoasterea calitatii

mediului implica cunoasterea si analiza unui numar foarte

mare de aspecte : initial se aprecia prin potentialul natural
al mediului debutat pe zone geografice.
 Surse de poluare

Agentii de poluare a mediului ambiant

sunt multipli având o actiune cumulativa
datorita ciclurilor naturale care au loc în fiecare ecosistem -
aer, apa, sol - si devin nocivi
atunci când depasesc anumite concentratii .

Din punctul de vedere al poluantilor se disting :

Poluanti chimici constituiti

din diverse substante chimice ce sunt purjate în atmosfera

Poluanti biologici formati din diferite microorganisme puse în

libertate de oameni si restul vietuitoarelor

Poluanti fizici formati din substante radioactive,

radiatii vibratii si zgomote

Printre alte clasificari poluarea poate fi : poluarea

naturala si poluarea artificiala.

Sursele naturale sunt reprezentate de eruptii

vulcanice, erodarile solului ,
incendiile , descompunerea unor substante organice
. Eruptiile vulcanice ca si erodarile de teren ,
genereaza produsi gazosi , lichizi si solizi ,
exercitând influente negative asupra puritatii atmosferice
. Vaporii de apa, împreuna cu praful vulcanic ,
si alte numeroase gaze ce s-au degajat (SO2 , CO2 , NO2 )
sunt suflate în atmosfera
unde formeaza vapori grosi care pot
polua la mari distante de locul de emitere.

Incendiile naturale sunt o importanta sursa de fum

si cenusa ,
si se produc atunci când umiditatea climatului scade natural
sub pragul critic .Fenomenul este deosebit de raspândit
mai ales în zona tropicala.
 Sursele artificiale sunt cele produse de om prin:
transporturi, rafinarii de petrol , industria metalurgica ,
industria chimica anorganica
. Industria este în momentul actual
principalul poluant la scara mondiala
. Procesele de productie efectuate
sunt principale surse ale poluarii atmosferice , apei si
solului. Gazele industriale, gazele rezultate din arderi , din
încalzirea locuintelor , sau gazele
de esapament eliminate de autovehicule
polueaza atmosfera cu numeroase substante
daunatoare pentru sanatate
. Sursele artificiale generatoare de praf cenusa si fum
cuprind în general
toate activitatile omenesti legate de arderea combustibililor ,
lichizi, solizi, gazosi.

Surse industriale de poluare cu praf, fum si cenusa

Industria Sursa de poluare Produsul poluant

Otellrii. Furnale, masini de Oxizi de fier, fier, fum.
sintetizare.
Turnatorii de Furnale, instalatii de Oxid de fier, praf, fum,
fonta. dezbatere. fumuri de ulei.
Metalurgia Furnale si topitorii. Fum, fumuri de ulei si
neferoasa. metale.
Rafinarii de Regeneratori de Praf de catalizator,
petrol. catalizatori, cenusã de namol.
incineratori de
namoluri.
Fabrici de Cuptoare de Prafuri de chimicale.
hârtie. recuperare a
chimicalelor si de
calcar.
Sticlã si fibre Manipularea Praf de materii prime,
de sticlã. materiilor prime, ceatã de acid sulfuric,
cuptoare de sticla, oxizi alcalini, aerosoli de
tragerea firelor. asini.

POLUAREA ATMOSFERICĂ
Modificarea compozitiei aerului poate influenta sta
rea de sanatate a organismului prin variatia concentratiilor
gazelor , prin modificarea presiunii atmosferii ,
prin oxigenul din compozitia aerului , oxigen ce intervine
în procesul de respiratie. În repaos se realizeaza 16 - 20
respiratii/min. , si un debit respirator de 8-9 l.
Debitul respirator creste în timpul efortului fizic de la 20
l/min în efort usor , la 8-100 l/min în eforturi mari, dar
numai de scurta durata .

Aerul este compus din oxigen 20-21%, azot 78-

79% , dioxid de carbon care în expir are o concentratie de 0,3-
0,4% în expir si 3-4% în inspir si de un amestec de gaze
(neon, heliu, metan, kripton, hidrogen) de circa 0,01-0,02 % .
Odata cu aerul pe care îl inspiram, în organism
introducem si o serie de substante
gazoase sau sub forma de suspensii lichide sau solide ,
care sunt nocive sau toxice. Actiunea acestora
asupra organismului este influentata de o serie de factori e
xterni si de starea generala a organismului uman.

Principalii agenti de poluare a atmosferei sunt:

Poluanti iritanti reprezentati prin pulberi fara actiune toxica :

SO3 , NO, Cl, NH3 .

Poluanti fibrozanti reprezentati prin SiO2 ,

FeO2, oxizi ai altor metale .

Poluanti toxici asfixianti : monoxid de carbon si

hidrogen sulfurat.

Poluanti toxici sistemici : plumb, fosfor, fluor, magneziu.

Poluanti alergizanti naturali :vegetali (polen, fungi), animali

(par, fulgi , produse de descuamare) si artificiali
(emanatii din unele ramuri ale industriei chimice,
mase plastice.

Poluanti cancerigeni:organici (hidrocarburi policiclice aromatice

amine ) anorganici (As, Co, Be, Ni, Se si sarurile lor minerale
si azbest).
 Principalele gaze poluante sunt : oxizii de azot ,
dioxidul de sulf si oxizii de carbon.

Dioxidul de azot (NO2), ca si oxidul de azot,

este un gaz toxic constituind una din cauzele
unor grave boli profesionale . Cresterea concentratiei
de azot se datoreaza gazelor de combustie
la temperaturi înalte ce apar, în special în
motoarele cu explozie si diesel .

Dioxidul de sulf (SO2) este un factor nociv ,

deoarece obstructioneaza caile respiratorii , în
special când aerul contine si praf ,
stânjenind procesul de autocuratire a plamânilor .
Emanatiile de dioxid de sulf se datoresc , în
special energeticii, întrucât rezulta în urma combustiei
carbunilor si a pacurii care contin sulf ,
în proportie de pâna la 5% .

Dioxidul de carbon (CO2) este un produs normal

al tuturor proceselor de combustie si nu este periculos
pentru organism decât în concentratii foarte mari , în
schimb, cresteri lente a continutului sau în atmosfera (>
0,2%) conduce la modificarea climei terestre .

Oxidul de carbon (CO)

apare ca urmare a combustiei incomplete
a substantelor, organice în cuptoarele industriale
sau casnice si din gazele de esapament ale automobilelor în
care se gasesc în proportie de peste 10%. Este foarte toxic,
diminuând
circulatia oxigenului prin fixarea hemoglobinei din sânge.

Ca si poluarea aerului,
noxele acustice afecteaza foarte profund
colectivitatile umane. Fiinta umana este adaptata la
un anumit nivel de zgomot si vibratii, a carei depasire într-
un sens sau altul este o sursa de indispozitie , jena
si chiar dereglari.

Zgomotul este un fenomen vibrativ

ce difuzeaza sub forma de unde . Viteza de propagare
în diferite medii este foarte diferita:în aer v =744 m/s , în apa
v =1441 m/s , în lemn v =4700m/s, prin beton v =4000 m/s ,
prin sticla v =6000 m/s.
Zgomotul ca si sunetul se caracterizeaza prin
frecventa numarului de oscilatii/timp. Urechea omului
percepe vibratii cu o frecventa de 16-20000 oscilatii / s.

Principalele surse de zgomot sunt cele externe

(industrii , unitati comerciale , mijloace de transport) si interne.

Zgomotul exterior se caracterizeaza printr-un

caracter permanent numit zgomotul de fond de
intensitate redusa si frecventa joasa . Zgomotul de fond este
maxim ziua si minim noapte.

Intensitatea sonora produsa de diferite vehicule:

Denumire vehicul Intensitatea (decibeli)

CAMION 80 - 90 (Db)
MOTOCICLETA 70 - 80 (Db)
AUTOTURISME 60 - 80 (Db)
AVIOANE 120 - 140 (Db)
TRAMVAI 75 - 90 (Db)
AUTOBUZ 60 - 90 (Db)
TROLEBUZ 60 - 70 (Db)
CĂRUŢĂ 50 - 60 (Db)

Zgomotul exterior patrunde în cladiri în functie

de nivelul apartamentului, de amplasarea si distanta pe care
acesta o are fata de sursa. Intensitatea sonora în functie
de înaltime este : parter-80Db , et.1- 83 Db , et.2- 81Db, et.3-
79Db, et.4-77Db, et.5-75Db , et.6- 73Db în partea dinspre
artera de circulatie, si de 50Db-parter , et.1- 40Db, et.2-48Db,
et.3-47Db, et.4 -46Db, et.5 -45Db , et. 6-44Db în partea din
spate.

Sursele interne sunt datorate în cea mai

mare parte diferitelor instalatii de apa si canalizare.
Zgomotele se transmit prin intermediul peretilor , plafoanelor,
sistemelor de aerisire.
 Intensitatea sonora a
zgomotelor interne:

ORIGINEA INTENSITATEA ÎN Db
VORBIREA ÎN sOAPTĂ 20 - 30 Db
RADIOUL 80 Db
PIANUL 80 Db
LIFTUL 80 Db
ASPIRATORUL 70 Db
CÂNTATUL 85 Db
TRÂNTITUL UsII 80 Db

Actiunea zgomotului asupra organismul

determina manifestari asupra aparatului auditiv,
caracterizate prin tulburari acute - zgomotul puternic si
de scurta durata duce la traumatisme ale timpanului si
tulburari cronice - apar in mediul exterior.

POLUAREA APEI

Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor,

lacurilor, apelor subterane, a marilor si oceanelor cu substante
daunatoare mediului înconjurator.
Apa este elementul care intretine viata pe Pamânt. Toate
organismele o contin; unele traiesc în ea; unele o consuma.
Plantele si animalele au nevoie de apa pura, si nu pot supravietui
daca apa este infectata cu chimicale toxice care dauneaza
microorganismelor. Daca este extrem de grava, poluarea apei
poate ucide un numar mare de pesti, pasari si alte animale, iar în
unele cazuri poate ucide toti membrii speciei din zona afectata.
Poluarea face ca pârâurile, lacurile si toate acumularile de apa sa
aiba un aspect si un miros neplacut. Nu este recomandat sa se
consume pestele si crustaceele care traiesc în apa infestata.
Oamenii care consuma apa poluata se pot îmbolnavi grav, iar
expunerea îndelungata poate produce cancer iar la femei pot
aparea sarcini cu probleme. Cele mai manifestate modificari ale
calitatii apei se datoresc poluarii chimice, biologice , fizice ,
radioactive si prin degradare termica .

Poluarea fizica a apei se datoreaza, în special,

centralelor termice, prin energia produsa de acestea fiind
pierduta sub forma de caldura irecuperabila, prin apele
de racire. Acesti efluenti, exercita o influenta nociva asupra vietii
acvatice , în functie de volumul emisarului , cresterile medii
ale temperaturii apei putând varia între 5-18ºC.

Poluarea radioactiva

Una din consecintele nedorite ale extinderii folosirii

energiei nucleare este poluarea radioactiva a apei. Exista trei
surse de contaminare radioactiva a apelor. Prima este
reprezentata de depunerile radioactive care ajung in apa odata cu
ploaia, dar capacitatea lor poluanta este redusa .A doua sursa
este reprezentata de apele folosite in uzinele atomice, în special
pentru refrigerarea reactoarelor, care pot deveni radioactive si
transportoare de substante periculoase, dupa ce au fost
deversate în apele curgatoare.A treia sursa o constituie deseurile
atomice .Acestea sunt introduse în recipiente sigilate si incluse în
blocuri de beton înainte de abisurile oceanelor .S-a stabilit ca si
la aceste adâncimi exista curenti puternici care pot transporta la
mari distante substantele radioactive si accidentale sa fie aduse
din nou la suprafata.

Numeroase cercetari la nivel national, ca si

organizarea unor reuniuni internationale pe tema poluarii
radioactive , evidentiaza îngrijorarea oamenilor de stiinta si
preocuparea unor organizatii specializate pentru limitarea poluarii
radioactive care ameninta viitorul omenirii .

Poluarea chimica este datorata industriilor

extractive, prelucratoare, constructiilor, zootehniei, industriei
chimice si alimentare. Poluarea cu hidrocarburi data de rafinarii ,
industria petrochimica precum si cea de transportul auto
împiedica reoxigenarea naturala a apei prin formarea unor
pelicule uleioase la suprafata acestora si duce la contaminarea
pânzelor subterane cu hidrocarburi filtrabile.

Poluarea apei cu pesticide

Aceste substante ajung în apa ca urmare a

filtrarii lor în cultura fiind folosite ca : hidrocarburi
clorate sub forma de DDT si metabolitii lui ALDRIN,
DINDRIN, LINDAN. Aceasta grupa de insecticide are o
actiune toxica larga asupra vietuitoarelor se
cumuleaza în organism în special în tesutul adipos, si
capesticide sub forma de esteri ai acidului
fosforic sub forma de DIPTEREX , DECIS insecticide
insecticide cu actiune de soc cu remanenta mica dar toxica.

Toate aceste substante pot ajunge în bazinele

de apa odata cu apele pluviale (naturale) ce se pot misca prin
scurgere , infiltrare, ajungând în apele de profunzime.â

Apa poluata provoaca modificari organoleptice în

deosebi mirosul si gustul. Pe lângâ miros si gust se afecteaza si
viabilitatea pestelui , se produc dezechilibre în medii biologice,
se afecteaza fotosinteza si productia plantonului.

Se apreciaza ca intoxicatiile cu pesticide pe calea apei

reprezinta pentru om o situatie demna de luat în consideratie .

Poluarea biologica a apelor

Poluarea biologica a apelor este produsa de diversi

agenti biologici (microorganisme si substante organice
fermentescibile) . Acesti poluanti ajung în apa odata cu
deversarile industriale sau menajere care contin detritus organic,
detergenti, reziduuri de la fabricile de produse alimentare.

Extinderea poluarii microbiologice a apelor

continentale si litorale a determinat cresterea frecventei unor
afectiuni (colibaciloza, hepatita virala, holera, dezinterie etc.) În
functie de gradul de poluare, apele se grupeaza în trei categorii:
polisaprobe (foarte puternic poluate ), mezosaprobe (impurificate
puternic pâna la moderat) si oligosaprobe (considerate practic
curate).
 Eutrofizarea-reprezinta poluarea organica, mai ales a
apelor continentale, datorita itroducerii unor cantitati excesive de
nutrienti, ca urmare a activitatilor umane.

În conditii naturale procesul de îmbogatire a apelor în substante

organice se face foarte lent (la scara geologica) si corespunde cu
evolutia normala a ecosistemului, determinând succesiunea sa
ecologica, cu trecerea de la tipul oligotrof la cel eutrof.

Omul acceleraza acest proces prin evacuarea în ape a

unor mari cantitati de substante organice fermentescibile bogate
mai ales în fosfor si azot.