Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fără îndoială că noţiunea de organism modificat genetic, în sens strict, este asociată
epocii moderne şi elucidării structurii şi funcţiei materialului genetic. Însă, încă de
la începuturile apariţiei agriculturii şi creşterii animalelor ca îndeletniciri ale
oamenilor, aceştia au modificat caracteristicile plantelor şi animalelor în scopul
obținerii unor soiuri sau rase cu însușiri valoroase din punct de vedere economic și
estetic. Aceasta s-a realizat prin selecție artificială şi a avut ca rezultat apariția unui
număr variat de organisme, incluzând plante pe care le considerăm ”comune”
precum porumbul, dar şi rase ”monstruoase” precum pisica fără blană (rasa Sphynx).
Porumbul (jo) şi specia de Zea mays din care
a fost obţinut prin selecţie artificială (sus) Un rezultat spectaculos al selecţie
(John Doebley – artificiale: rasa de feline Sphynx
http://teosinte.wisc.edu/images.html)
Selecţia artificială, prin care omul alege indivizii cu însuşiri utile şi controlează
modul în care aceştia se reproduc şi generează urmaşi este un proces lent ce se
bazează pe la variaţiile ce apar în mod natural. Sunt rasele obţinute prin selecţie
artificială organisme modificate genetic? Cu siguranţă nu, în principal deoarece au
fost create prin manipularea indirectă a genomului organismelor şi nu prin inginerie
genetică. Ceea ce demonstrează însă procesul de selecţie artificială este că omul
modifică genomul organismelor (plante şi animale) de mii de ani şi utilizează aceste
organisme modificate de cel puțin tot atât timp.
Organismele modificate genetic îşi pot arăta utilitatea pe viitor în domenii extrem de
variate. Astfel, unele microorganisme sunt considerate ca o potenţială alternativă
”curată” şi ”verde” de producere a combustibililor. Plantele ar putea fi modificate
pentru a produce vaccinuri în fructe sau frunze. Se fac astfel eforturi pentru
producerea unor soiuri de salată care să conţină vaccinuri pentru virusul hepatitei B
(HBV) eliminând astfel necesitatea realizării de campanii costisitoare de vaccinare.
În fond, oricine ar prefera să mănânce o salată care să ţină locul unei injecţii, nu?
Animalele modificate ar putea fi folosite pentru a obține țesuturi sau organe umane,
atât de necesare pentru realizarea transplanturilor salvatoare de vieţi.
Modificările genetice ale bacteriilor, plantelor sau animalelor, chiar dacă făcute spre
a ne ajuta, au dat naştere la reacții variate şi contradictorii din partea opiniei publice.
În SUA sau Asia spre exemplu, plante transgenice precum porumbul MON 810 sunt
intens cultivate pe suprafeţe extinse, în timp ce în Europa acestea sunt complet
interzise datorită îngrijorării europenilor privind potenţialul impact asupra sănătăţii
omului a asupra mediului înconjurător. În spatele miturilor şi legendelor asociate cu
OMG, care sunt aşadar realele pericolele ale utilizării lor ?
Tina Kyndt et al., The genome of cultivated sweet potato contains Agrobacterium
T-DNAs with expressed genes: An example of a naturally transgenic food crop
PNAS 2015 112 (18) 5844-5849