L 4 VERIFICAREA CONCORDANŢEI DISTRIBUŢIEI EMPIRICE CU DISTRIBUŢIA TEORETICĂ

2
FOLOSIND TESTUL „  ”

Lucrarea de laborator prezintă modul de aplicare al testului χ 2 pentru verificarea

Scopul
concordanţei, ca etapă finală de validare a unui model matematic pentru distribuţia
seminarului
empirică.

Aspecte teoretice

2
Testul χ (hi pătrat) este un test statistic, care poate fi aplicat pentru verificarea concordanţei
oricărei repartiţii empirice cu repartiţia teoretică corespunzătoare.
Dacă se notează cu:
 n  numărul total al valorilor observate ale timpului de bună funcţionare,
 n j  numărul valorilor dintr-o clasă,

 k  numărul claselor,
 p j  probabilitatea teoretică pentru ca valorile variabilei aleatorii să se afle în clasa j,

variabila aleatorie c2 , fiind dată de relaţia

n j  n  p j 
2
k
c2  
j 1 n pj

are, pentru n, o repartiţie 2 cu  grade de libertate.

Această valoare se compară cu valoarea lui 2;  care se găseşte tabelată la finalul documentului, în

funcţie de nivelul de semnificaţie   1  P (  este probabilitatea de a fi depăşită valoarea tabelată,

iar P este nivelul de încredere apropiat de valoarea unu) şi numărul gradelor de libertate   k   .

Ipoteza existenţei concordanţei se acceptă dacă: c2  2; ; în caz contrar aceasta se respinge.

Pentru a fi aplicabil testul  , trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:

1. n  50 ;
2. n j  5 ;

3. 10  k  20 ( eventual);
4. dacă cele k intervale disjuncte sunt separate de punctele aj (cu a0    şi ak  + ),
probabilitatea pj, ca x să se găsească în intervalul j, se calculează cu relaţia

 
p j  F a j  F a j 1 
1
  
în care F a j este valoarea funcţiei teoretice de repartiţie în punctul a j , sau cu relaţia echivalentă

 
p j   a j   a j 1 ,  
 
în care  a j reprezintă valoarea funcţiei integrale a lui Laplace în punctul a j .

Aplicaţie rezolvată

Aplicaţia acestui test se realizează pentru verificarea concordanţei distribuţiei empirice din lucrarea
de laborator 1, reluată sub forma tabelului frecvenţelor în tabelul 1, cu distribuţia teoretică de tip
lege normală. Pentru această distribuţie s-au identificat, în lucrările anterioare, atât tipul ei cât şi
parametrii legii.

Tabelul 1 Tabelul frecvenţelor pentru aplicaţia considerată

Nr.-ul Valoarea Frecvenţa clasei Frecvenţa cumulată

Limitele clasei
clasei centrală absolută relativă absolută relativă
xj  a/2,
j xj, ore nj, buc. fj Fj,a, buc. Fj
xj + a/2
1 1100 1050 – 1150 3 0,015 3 0,015
2 1200 1150 – 1250 10 0,05 13 0,065
3 1300 1250 – 1350 12 0,06 25 0,125
4 1400 1350 – 1450 20 0,1 45 0,225
5 1500 1450 – 1550 26 0,13 71 0,355
6 1600 1550 – 1650 35 0,175 106 0,53
7 1700 1650 – 1750 30 0,15 136 0,68
8 1800 1750 – 1850 24 0,12 160 0,8
9 1900 1850 – 1950 18 0,09 178 0,89
10 2000 1950 – 2050 16 0,08 194 0,97
11 2100 2050 – 2150 4 0,02 198 0,99
12 2200 2150 – 2250 2 0,01 200 1
∑ - - 200 1 - -

Se întocmeşte un tabel (vezi tabelul 2) şi se obţine prin calcul o anumită valoare a numărului  ,

n j  n  p j 
2
k
utilizând următoarea formulă: c2   .
j 1 n pj

2
Pentru a se îndeplini condiţia 2, adică n j ≥ 5 , s-au unit primele două clase, rezultând că x1, sup =

1250 şi n1 = 13, respectiv ultimele două clase rezultând că x10, sup = 2250 şi n10 = 6. În acest fel,
numărul de clase ajunge k = 10.

În figura 1 sunt figurate suprafeţele haşurate de sub curba Gauss, reprezentând probabilităţile de
defectare aferente fiecărei clase din cadrul aplicaţiei studiate. Aceste suprafeţe pj se determină cu
ajutorul funcţiei integrale a lui Laplace, valorile variabilei normale normate zj, fiind stabilite cu
relaţia zj = (xj,sup – media)/s. Clasele de la extremităţi, cu numerele 1 şi k, sunt prelungite respectiv
până la  ∞ şi + ∞.
În cazul aplicaţiei prezentate, numărul de grade de libertate este 10  3  7 ; astfel că pentru

  0,05, există valoarea tabelată  7;

2
0,05  14,07 (din tabelul 4 anexat).

Figura 1 Suprafeţele haşurate de sub distribuţia normală (curba Gauss)

3
 Tabelul 2 Determinarea variabilei 2 prin calcul

Valoarea
Nr.-ul limitei Frecvenţa zj
zj  (xj, sup  media)/s Φ*(zj) pj**  Φ(zj)  Φ(zj-1) n·pj nj  n·pj (nj  n·pj)2/n·pj
clasei superioare a absolută rotunjit
clasei
xj, sup= xj +
j nj, buc. - - - - - - -
a/2 [ore]
1 1250 13 − 1,615 − 1,615 − 0,4468 0,0532 10,6400 2,3600 0,5235
2 1350 12 − 1,196 − 1,195 − 0,3839 0,0629 12,5750 − 0,5750 0,0263
3 1450 20 − 0,777 − 0,775 − 0,2808 0,1031 20,6250 − 0,6250 0,0189
4 1550 26 − 0,358 − 0,360 − 0,1406 0,1402 28,0400 − 2,0400 0,1484
5 1650 35 0,061 0,060 0,0239 0,1645 32,9000 2,1000 0,1340
6 1750 30 0,480 0,480 0,1844 0,1605 32,1000 − 2,1000 0,1374
7 1850 24 0,899 0,900 0,3159 0,1315 26,3000 − 2,3000 0,2011
8 1950 18 1,317 1,315 0,4057 0,0898 17,9600 0,0400 0,0001
9 2050 16 1,736 1,735 0,4586 0,0529 10,5800 5,4200 2,7766
10 2250 6 2,574 2,575 0,4950 0,0414 8,2800 − 2,2800 0,6278
- 200 - - - 1,000 200 0,000 2  4,594
Media = 1635,5 ore (calculată la lucrarea 1, în varianta pe clase)
Abaterea medie pătratică s = 238,7253 ore (calculată la lucrarea 1, în varianta pe clase)
* - valoarea Φ*(zj) se ia din tabelul cu funcţia Laplace (vezi tabelul 3 anexat) cu observaţia că Φ(− zj) = − Φ(zj), deoarece funcţia Laplace
este impară pe  ,   .
** - pentru clasele extreme se folosesc formule particulare (conform figurii 1):
 p1 = 0,5 + Φ(z1);
 pk = 0,5 − Φ(zk-1).

În concluzie, deoarece  c = 4,594 < 14,07, rezultă că se acceptă ipoteza existenţei concordanţei distribuţiei empirice cu distribuţia teoretică
(distribuţia Gauss).

4
 Tabelul 3 Valorile funcţiei integrale a lui Laplace,   z 

z  z z  z z  z z  z
0,00 0,0000 0,80 0,2881 1,60 0,4452 2,40 0,4918
0,02 0,0080 0,82 0,2939 1,62 0,4474 2,42 0,4922
0,04 0,0160 0,84 0,2995 1,64 0,4495 2,44 0,4927
0,06 0,0239 0,86 0,3051 1,66 0,4515 2,46 0,4931
0,08 0,0319 0,88 0,3106 1,68 0,4535 2,48 0,4934
0,10 0,0398 0,90 0,3159 1,70 0,4554 2,50 0,4938
0,12 0,0478 0,92 0,3212 1,72 0,4573 2,52 0,4941
0,14 0,0557 0,94 0,3264 1,74 0,4591 2,54 0,4945
0,16 0,0636 0,96 0,3315 1,76 0,4608 2,56 0,4948
0,18 0,0714 0,98 0,3365 1,78 0,4625 2,58 0,4951

0,20 0,0793 1,00 0,3413 1,80 0,4641 2,60 0,4953

0,22 0,0871 1,02 0,3461 1,82 0,4656 2,62 0,4956
0,24 0,0948 1,04 0,3508 1,84 0,4671 2,64 0,4959
0,26 0,1026 1,06 0,3554 1,86 0,4686 2,66 0,4961
0,28 0,1103 1,08 0,3599 1,88 0,4699 2,68 0,4963
0,30 0,1179 1,10 0,3643 1,90 0,4713 2,70 0,4965
0,32 0,1255 1,12 0,3686 1,92 0,4726 2,72 0,4967
0,34 0,1331 1,14 0,3729 1,94 0,4738 2,74 0,4969
0,36 0,1406 1,16 0,3770 1,96 0,4750 2,76 0,4971
0,38 0,1480 1,18 0,3810 1,98 0,4761 2,78 0,4973

0,40 0,1554 1,20 0,3849 2,00 0,4772 2,80 0,4974

0,42 0,1628 1,22 0,3888 2,02 0,4783 2,82 0,4976
0,44 0,1700 1,24 0,3925 2,04 0,4793 2,84 0,4977
0,46 0,1772 1,26 0,3962 2,06 0,4803 2,86 0,4979
0,48 0,1844 1,28 0,3997 2,08 0,4812 2,88 0,4980
0,50 0,1915 1,30 0,4032 2,10 0,4821 2,90 0,4981
0,52 0,1985 1,32 0,4066 2,12 0,4830 2,92 0,4982
0,54 0,2054 1,34 0,4099 2,14 0,4838 2,94 0,4984
0,56 0,2123 1,36 0,4131 2,16 0,4846 2,96 0,4985
0,58 0,2190 1,38 0,4162 2,18 0,4854 2,98 0,4986

0,60 0,2257 1,40 0,4192 2,20 0,4861 3,00 0,49865

0,62 0,2324 1,42 0,4222 2,22 0,4868 3,20 0,49931
0,64 0,2389 1,44 0,4251 2,24 0,4875 3,40 0,49966
0,66 0,2454 1,46 0,4279 2,26 0,4881 3,60 0,49984
0,68 0,2517 1,48 0,4306 2,28 0,4887 3,80 0,49993
0,70 0,2580 1,50 0,4332 2,30 0,4893 4,00 0,49997
072 0,2642 1,52 0,4357 2,32 0,4898 4,50 0,499997
0,74 0,2703 1,54 0,4382 2,34 0,4904 5,00 0,499997
0,76 0,2764 1,56 0,4406 2,36 0,4909
0,78 0,2823 1,58 0,4429 2,38 0,4913
Observaţie: Valorile intermediare se pot determina prin interpolare.

5
  
Tabelul 4 Valorile funcţiei Pearson, 1  P 2  2p   (distribuţia hi-pătrat)


0,990 0,975 0,950 0,900 0,100 0,050 0,025 0,010 0,001
ν
1 0,0316 0,0398 0,0239 0,0158 2,71 3,84 5,02 6,63 10,83
2 0,02 0,05 0,10 0,21 4,60 5,99 7,38 9,21 13,82
3 0,12 0,22 0,35 0,58 6,25 7,81 9,35 11,24 16,27
4 0,30 0,48 0,71 1,06 7,78 9,49 11,1 13,28 18,46
5 0,55 0,83 1,15 1,61 9,24 11,07 12,8 15,09 20,5
6 0,87 1,24 1,64 2,20 10,64 12,59 14,0 16,81 22,5
7 1,24 1,69 2,17 2,83 12,02 14,07 16,0 18,47 24,3
8 1,65 2,18 2,73 3,49 13,36 15,51 17,5 20,09 26,1
9 2,09 2,70 3,33 4,17 14,68 16,92 19,0 21,66 27,9
10 2,56 3,25 3,94 4,86 15,99 18,31 20,5 23,21 29,6

11 3,05 3,82 4,57 5,58 17,27 19,67 21,9 24,72 31,3

12 3,57 4,40 5,23 6,30 18,55 21,03 23,3 26,22 32,9
13 4,11 5,01 5,89 7,04 19,81 22,36 24,7 27,69 34,6
14 4,66 5,63 6,57 7,79 21,06 23,68 26,1 29,14 36,1
15 5,23 6,26 7,26 8,55 22,31 25,00 27,5 30,58 37,7

16 5,81 6,81 7,96 9,31 23,54 26,30 28,8 32,0 39,3

17 6,41 7,56 8,67 10,08 24,77 27,59 30,2 33,41 40,8
18 7,01 8,23 9,39 10,86 25,99 28,87 31,3 34,80 42,3
19 7,63 8,91 10,1 11,65 27,20 30,14 32,9 36,19 43,8
20 8,26 9,59 10,90 12,44 28,41 31,41 34,2 37,57 45,3

21 8,90 10,3 11,6 13,24 29,61 32,67 35,5 38,93 46,8

22 9,54 11,0 12,3 14,04 30,81 33,92 26,8 40,29 48,3
23 10,2 11,7 13,1 14,85 32,01 35,17 38,1 41,64 49,7
24 10,9 12,4 13,8 15,66 33,20 36,41 39,4 42,98 51,2
25 11,5 13,1 14,6 16,47 34,38 37,65 40,6 44,31 52,6

26 12,2 13,8 15,4 17,29 35,56 38,88 41,9 45,64 54,1

27 12,9 14,6 16,2 18,11 36,74 40,11 43,2 46,96 55,5
28 13,6 15,3 16,9 18,94 37,92 41,34 44,5 48,28 56,9
29 14,3 16,0 17,7 19,77 39,09 42,56 45,7 49,59 58,3
30 15,0 16,8 18,5 20,60 40,26 43,77 47,0 50,89 59,7