Raport de cercetare de teren

Tema de cercetare: Găteala capului cu cârpă

Localităţi: satul Mărgineni, judeţul Bacău
Perioada: 17-18 aprilie, 2014

Activităţi:
17.04.2014
- zi de documentare biliografică
- reperarea celor mai buni reprezentanţi ai satului care pot oferi informaţii, detalii şi demonstraţie
practică cu privire la găteala cu cârpă
- aboradarea persoanei respective şi obţinerea acordului de a participa la acest proiect
Componenţa echipei:
Elisabeta Unguru: documentare şi reperare informatori
Iolanda Unguru – voluntar: abordarea informatorilor, obţinerea acordului de a participa la
cercetare
18.04.2014
- Interviu despre rolul acestui tip de găteală a capului în satul Mărgineni, judeţul Bacău acasă
la doamna Popovici Maria
- filmarea materialului demonstrativ şi fotografierea fiecarei etape
- interviu cu doamna Pal Catrina în baza unui chestionar înainte pregatit

Componenţa echipei:
Elisabeta Unguru: realizare interviuri
Iolanda Unguru: fotografierea etapelor de realizare a pieptănăturii
Andrei Herciu: filmare demonstraţie practică
 Găteala capului în satul Mărgineni, judeţul Bacău
Cârpa

Argument
În ultimii ani, mulţi locuitori ai satului Mărgineni din comuna cu acelaşi nume, judetul
Bacău aleg să-şi poarte în zilele de sărbătoare hainele populare, costumele tradiţionale specifice
acestei zone. Din păcate vechile metode de aranjare a părului sunt astăzi considerate desuete şi
în timp au fost uitate, doar câtiva bătrâni îşi mai amintesc felul în care părinţii lor, în special
mamele, îşi gateau capul.
O veche idee a domnului primar, pe care doreşte să o pună în aplicare, este aceea de a
înfiinţa un muzeu al costumelor din Mărgineni. Consider că pentru o redare cât mai fidela a
vechiului port popular este necesar să se cunoască şi felul în care îşi aranjau fetele tinere şi
femeile căsătorite părul.
De asemeni, din ce în ce mai mulţi tineri îşi îndreaptă atenţia spre folclor, în special spre muzica
populara pe care aleg să o studieze iar mai apoi îşi reprezintă zona din care provin în festivaluri
şi concursuri. Şi eu am ales să studiez muzica populara, de aceea sunt interesată să aflu cât mai
multe detalii despre portul popular din zona pe care o reprezint.
Prin acest proiect îmi propun să identific şi după aceea să chestionez persoanele în vârstă din sat,
care imi vor da detalii despre vechile modalităţi de împodobire a capului, în special modul în
care se realiza pieptanătura numită „găteală cu cârpă”, felul în care se confecţionau cosiţarii cu
care se împodobeau miresele dar şi alte tipuri de pieptanături.
Informaţiile obţinute pot fi utilizate atât pentru realizarea ansamblurilor de port popular ce se vor
regasi în muzeu dar îmi vor fi utile şi mie în reprezentările pe scenă.
Bibliografie
1. Ciubotaru, H. Ion Catolicii din Moldova-universul culturii populare, vol. I, editura Presa
Buna, 1998, Iaşi

2. Chelcea, Ion Portul „cu coarne”, vol. Muzeul Satului. Studii şi cercetări, Bucureşti, 1970

3. Secoşan, Elena, Petrescu, Paul, Portul popular de sărbătoare din România, editura
Meridiane, Bucureşti, 1984

4. Pavel, Emilia, Portul popular moldovenesc, editura Junimea, Iaşi, 1976

5. Pal, M. Iosif, Petru, Originea Catolicilor din Moldova şi franciscanii, păstorii lor de
veacuri, tipografia Serafica, Săbăoani-Roman, 1942

6. Mărtinaş, Dumitru, Originea ceangăilor din Moldova, ediţia a II-a revizuită, editura
Symbol, Bacău

7. Doboş, Dănuţ, Zahariuc, Petronel, Butnaru, Daniela, Mărgineni, un sat la portile

Bacăului, editura Sapienţia, Iaşi, 2009

8. Ichim, Dorinel, Zona etnografică Bacău, editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987

Fişa descriptivă a temei alese

“Cârpa”, după cum menţionează Ion H. Ciubotaru în cartea sa Catolicii din Moldova, vol I,
pagina 168, este o piesă de vestimentaţie femeiască ce se pune pe cap pentru prima dată spre
sfârşitul nunţii. Aşadar, acest tip de găteala a capului este specific doar femeilor căsătorite, fiind
şi un semn distinctiv pentru acestea. Punerea “cârpei” imediat după nuntă simbolizează de
asemeni şi schimbarea statutului social al fetei care işi părăseşte casa părintească şi intră în
rândul femeilor măritate, asumandu-şi rigorile traiului de familie. În acest sens, în litereatura
populară găsim şi versuri sau strigături, uneori chiar şi cântece referitoare la “cârpă”: “Cârpî mari
şî-nrotatâ / la mijloc înveninatâ!
Dintr-o simplă analiza a vesurilor putem deduce că nu au doar valoare estetitca ci descriu
forma cârpei, înrotată, adică are înfăţişare de cerc. O decriere de la sfârşitul secolului trecut arată
că femeile catolice din zona Romanului poartă pe cap un cerc de fier, lat de 2 cm, al cărui
diamentru are 20-25 cm. Acesta se fixeaăa pe ceafă cu părul capului. Părul se împarte în două
plete şi apoi în câte trei şuviţe care învelesc cercul de sus în jos. Suviţa din dreapta se trece în
stânga cercului şi invers, iar apoi se înnoadă vârfurile. Bineînţeles că modalitatea de aşezare şi
fixare a cârpei diferă de la un sat la altul, iar acest tip de port nu este întâlnit numai în satele
catolicilor moldoveni ci se întâlneşte şi în alte zone ale ţării ca de exemplu: Gorj, unde peste
cozile adunate la spate , în coc, se aşeza conciul, o piesă metalică, sub forma de trunchi de con,
lucrată la fierarii satelor. Conciul se împletea între şuviţele de par ca să nu cadă şi era acoperit de
cârpă sau peşichir. Găteli asemănătoare apar şi în centrul şi sudul Transilvaniei .
Referitor la cârpă, Maria Gherca din satul Iugani, Iaşi, povesteşte: “Am purtat carpi pânâ prin
anii 1950. O făacem aşa rotunjoarî, pi cerc di lemn sau din bucaţ di pânzâ împletiti, o legam c-on
ştregari vărgat, pînî sî înţăpine bini, ş-apu punem pi deasupra ştegariu cel mari alb şî bogat. Îl
învârtem di doua ori şî tot mai rămâneu capitili lungi în faţî şî în spati. Deasupra capului parcâ
avem două cucuie. Aşa îmblau bătrânii. Mama me zîce câ nu-i bini sî ti dai gios din pat fărâ sî-ţi
pui cârpa câ sî suparî Maica Domnului.”
Gătelii cu cârpă i se mai spune “port cu coarne” şi este bine să menţionez că acest tip de
port are rădăcini adânci în preistoria omenirii. Având semnificaţia străveche de elevaţie, coarnele
constituiau emblema zeiţelor fecundităţii, însemnul favorit al marilor mame divine reprezentat în
arta neolitică. O altă faţetă a simbolismului pieptănăturii cu coarne este cea legată de căsătorie.
Trecerea dintr-o stare socială în alta era marcată atât prin acoperirea, pentru totdeauna, a
podoabei capilare, cât şi prin pieptanatura realizată într-o manieră specifică.
Varianta românească a broboadei cu coarne conservă fără îndoială, forme primare,
purtând pecetea originalităţii. Desigur,astăzi nu se mai cunosc vechile rosturi ale acestui port,
cum ar fi puterea sa de a alunga deochiul, de a feri femeile de naşteri grele, de a le pune sub
oblăduirea divinităţii destinului, de a le investi cu puterile tainice ale rodnicieie şi ale vieţii. La
fel ca şi în cazul altor datini arhaice şi pieptănăturii cu coarne i s-au atribuit în timp alte virtuţi.
Astăzi se crede tot mai mult că portul popular bătrânesc conferă o anumită prestanţă şi
respectabilitate. Prestanţa pieptănăturii cu coarne era dată şi de convingerea perpetuării unor
calităţi umane, transmise pe linie maternă, cum ar fi: hărnicia, seriozitatea şi bunatatea.
Scopurile cercetării
Această cercetare are scopuri multiple:
- Colectarea de informaţii care pot fi valorificate de către primărie în vederea
organizarii muzeului de port popular din zona Mărgineni

- Reînvăţarea obiceiului si modalităţilor de împodobire a capului şi transmiterea lor

celor tineri

- Realizarea unui film documentar din materialele obţinute pe teren, film ce se poate
difuza la una dintre televiziunile locale din judeţul Bacău prin care se poate urmari
atât scopul informative al documentarului cât şi trezirea interesului altor comunităţi
de a-şi repera şi valorifica vechile tradiţii şi obiceiuri.

- Prezentarea în concursurile şi festivalurile de profil a acestei pieptănături, portul cu

coarne sau cârpa, dar nu numai, ca piesă integrantă din portul popular al satului
Mărgineni, Bacău
 Chestionar
Nume
Prenume
Vârsta
Ocupatia actual
Ultima ocupaţie
Studii
Stare civilă
Date legate de familia de provenienţă
Ce vă mai amintiţi din copilărie?
Cu ce vă îmbrăcaţi dumneavoastră şi părinţii dumneavoastră când eraţi copil?
Dacă a purtat costum popular, până la ce vârsta?
Care sunt elementele component ale costumului?
Sunt costumele care se poartă astăzi la sărbători asemeni celor purtate de dvs?
Ce purtaţi în trecut pe cap?
Dar mama dvs?
Cum realizati pieptanatura dvs?
Dar mama cum o facea?
Era diferită pieptanatura fetelor de cea a femeilor căsătorite?
Daca da, prin ce se deosebea?
Vă mai amintiţi modalitatea prin care se realize această pieptănatura?
Ce material erau necesare?
Miresele se găteau la fel sau exista o pieptănatura specific acestui eveniment?
Daca da, cum se realiza?
Materiale necesare?
În zilele de sărbătoare cum vă gateaţi capul?
Vă plăcea?
Se mai păstrează acest tip de pieptănatuă?
Daca nu, de ce?
Ştiţi să mai realizaţi vreuna dintre vechile pieptănaturi?
Dacă da, cereti să vă arate şi filmaţi procedeul, faceţi poze.
 Fişe de lectură

Titlul carţii: Catolicii din Moldova – Universul culturii populare, vol I

Autor: Ion H. Ciubotaru

Editura: Presa Bună

Anul apariţiei: 1998

Structura cărţii: primul voulm este structurat în trei mari capitole: arhitectura tradiţională,
textile de interior, portul popular de sărbătoare.

Tipul carţii: rodul unei cercetări îndelungate a catolicilor din Moldova, cercetare care se
apropie de anchetele antropologice. Cele trei volume conţin informaţii multe şi utile
despre catolicii din moldova şi tradiţiile lor, grai, obiceiuri, viaţă de familie. Cartea are
caracter ştiinţific-informativ.

„ Variant romaneasca a broboadei cu coarne conserva fara indoiala, forme primare,

purtand pecetea originalitatii. Desigur,astazi nu se mai cunosc vechile rosturi ale acestui
port, cum ar fi puterea sa de a alunga deochiul, de a feri femeile de nasteri grele, de a le
pune sub obladuirea divinitatii destinului, de a le investi cu puterile tainice ale rodnicieie
si ale vietii. La fel ca si in cazul altor datni arhaice si pieptanaturii cu coarne I s-au
atribuit in timp alte virtuti. Astazi se crede tot mai mult ca portul popular batranesc
confera o anumita prestanta si respectabilitate. Prestanta ieptanaturii cu coarne era data si
de convingerea perpetuarii unor calitati umane, transmise pe linie maternal, cum ar fi:
harnicia, seriozitatea si bunatatea sufleteasca.”
Titlul carţii: Mărgineni, un sat la porţile Bacăului

Autori: Dănuţ Doboş, Petronel Zahariuc, Daniela Butnaru, Anton Coşa

Editura: Sapientia

Anul apariţiei: 2009

Tipul carţii: monografie

Structura cărţii: împărţită în patru mari părţi această carte surprinde istoria satului
Mărgineni, judeţul Bacau. Se găsesc informaţii referitoare la primele atestări
documentare ale satului până la actualii primari, o serie de coordonate etnografice:
arhitectura, obiceiuri, port, texte folclorice, îndeletniciri. De asemenea sunt prezente date
despre bisericile din sat şi rolul lor de-a lungul timpului ca centri de cultură, şcoli, date
referitoare la evolutia numerică în timp a populaţiei.

„În cadrul portului popular, o componentă importantă a constituit-o întotdeauna gateala

capului. Şi la Mărgineni am întâlnit „cârpa” sau „broboada cu coarne”.
 Material Foto Obţinut

Voi ataşa mai jos câteva poze din care reies o parte dintre paşii ce trebuie urmaţi pentru realizarea
acestui tip de pieptănătura.
Pozele au fost făcute în luna aprilie a anului 2014, la doamna Popovici Maria, în vârstă de 76 de
ani, din satul Mărgineni,judeţul Bacău, care mi-a arătat şi explicat procedeul de confecţionare şi
aşezare a cârpei.

Se pregăteşte părul, care după ce a fost bine pieptănat se împarte în doua suviţe. Fiecare şuviţă în
parte se împleteşte începând de deasupra urechii în cozi bine stranse care se leagă la capete cu
suviţe de material. Apoi, la spate, vârfurile cozilor se împreunează şi se leagă, formând un
semicerc. Pentru un efect esthetic mai special, în zilele de sărbătoare mai ales, femeile îşi puneu
deasupra frunţii o zgărdiţă cu mărgele.

- “cârpa” confecţionată dintr-o

pânză de bumbac, de
aproximativ 50 cm pe 50 cm.
Se rulează strâns dintr-un colţ
până în colţul opus având grijă
să nu lăsăm o bandă lată de
aproximativ 5 cm, care ne va
ajuta să o fixăm pe cap.

“cârpa, se fixează pe cap, deasupra zgărdiţei cu mărgele, partea lată fixându-se în par cu ajutorul
unor clame.
 capetele se leagă în spate, la ceafă, formând un
cerc în jurul capului. Dasupra locului de unde s-a început împletirea cozilor vor rezulta nişte
proeminenţe asemănătoare unor coarne.

Deasupra “cârpei, se aşează un ştergar din

borangic, o casâncă sau un batic sau orice alt fel de acoperământ al capului, în funcţie de
preferiţe, ocazie şi posibilităţi. În dreptul “coarnelor” se fixeaze acoperământul cu ace numite
“spelci”, un fel de bolduri ce au în capăt o margică colorată.

vedere din spate

port bătrânesc şi pieptănătură “cu coarne”
Materiale care urmează să fie realizate în continuare:
1) Fişele de informator
2) Fişele foto + materialul foto pe suport electronic
3) Fişele de material audio + materialul audio pe suport electronic (format soundwave)
4) Notele de teren