Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice


Departament „Finanţe şi Bănci”

Lucru individual

la disciplina „Finanțele publice”

Tema: Sistemul public de asigurări sociale în Republica Moldova.

Elaborat: RODIDEAL Stefan

Grupa FB171

Coordonat:ULIAN Galina

Chişinău, 2018
Necesitatea și conținutul economic al asigurărilor sociale
Necesitatea înfăptuirii asigurărilor sociale decurge din faptul că participarea cetăţenilor la
desfăşurarea procesului de producţie şi a oricărei activităţi utile societăţii omeneşti poate să pună
salariaţii, cooperatorii, întreprinzătorii privaţi în anumite situații – cu toate măsurile care se iau
pentru asigurarea igienei, securităţii şi protecţiei muncii, precum și pentru prevenirea accidentelor
și a îmbolnăvirilor – în imposibilitatea de a mai presta o muncă în condiții normale. Deoarece
cetățenii pot să ajungă în imposibilitatea de a mai munci și de a-și asigura traiul, este necesar ca
statul să ia din timp măsurile corespunzătoare pentru protecția cetățenilor, asigurîndu-le veniturile
necesare traiului acestora și familiilor lor. 1
Necesitatea realizării asigurărilor sociale este determinată și de grija deosebită pe care
statul trebuie să o manifeste față de cetățenii săi. Fiind o importantă problemă de stat, drepturile
de asigurări sociale ale cetățenilor sunt garantate de Constituție, de Codul muncii și alte acte
normative. Astfel, Constituția RM prevede:
Art. 47. „Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent,
care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea,
locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.
Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrîneţe sau în
celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de
voinţa lor.” 2
Asigurările sociale constituie unul dintre mijloacele de garantare, de realizare a drepturilor
constituționale ale poporului. Ele reprezintă numai o parte din complexul de măsuri luate pentru
realizarea unei vieți decente și civilizate a cetățenilor RM.
Conţinutul economic al asigurărilor sociale este determinat, în principal, de trăsăturile
orânduirii social-economice. Protecţia socială cuprinde două componente care se completează
reciproc: asigurările sociale şi asistenţa socială.
Asigurările sociale constituie acea parte a relaţilor social-economice băneşti cu ajutorul
cărora în procesul repartiţiei produsului intern brut, se formează, se repartizează, se gestionează şi
se utilizează fondurile băneşti necesare ocrotirii obligatorii a cetăţenilor aflaţi în incapacitate
temporară sau permanentă de muncă, în caz de bătrîneţe şi în alte cazuri prevăzute de lege.
Sistemul de asigurări sociale face parte din conceptul mai extins al protecţiei sociale care include
şi programe de asistenţă.

1
I. Văcărel, Finanțe Publice, Ediția a VI – a, EDP, București, 2007, p. 689 .
2
Constituția RM : din 29.07. 1994 , în Monitorul Oficial al RM 1994, nr.1, art.47.
Asigurarea socială se compune din două componente:

Asigurarea
socială

Asigurarea Asigurarea
obligatorie voluntară

Sursa: Elaborată de autor în baza informațiilor teoretice


Figura 1.1. Componentele asigurării sociale.

Asigurarea obligatorie se referă la sumele acumulate şi utilizate în corespundere cu legile


respective. Asigurarea voluntară diferă de cea obligatorie prin faptul că relaţiile civile şi legile
apar în urma acordului ambilor părţi. În prezent în Republica Moldova cea mai importantă parte a
sistemului de asigurare socială revine asigurării obligatorii.
Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile legii, prin sistemul
public de asigurări sociale. Sistemul public de asigurări sociale se organizează şi funcţionează în baza
unor principii.3
Principiile sistemului public de asigurări sociale sunt reguli fundamentale, întrucât reflectă
ceea ce este esenţial şi hotărâtor în sistemul asigurării sociale. Aceste principii se referă la organizarea,
conducerea şi înfăptuirea protecţiei sociale a cetăţenilor prin sistemul public naţional al asigurărilor
sociale, care reflectă democratismul şi umanismul acestor asigurări.
În sistemul public al asigurărilor sociale întâlnim două categorii de principii:
1) principii fundamentale generale;
2) principii fundamentale specifice.
Principiile generale ale sistemului public de asigurări sociale pot fi formulate astfel:
- principiul democraţiei;
- principiul legislaţiei;
- principiul egalităţii în faţa legii;
- principiul separaţiei puterii în stat.
Aceste principii se regăsesc şi în alte ramuri de drept.
Principiile fundamentale specifice ale sistemului public de asigurări sociale sunt
următoarele:4

3
MANOLE, Tatiana. Finanţe publice locale. Chişinău, 2003, 188p.
4
Legea cu privire la sistemul public de asigurări sociale: nr. 489 din 08. 07. 1999. În: Monitorul Oficial al RM.
2000, nr 1-4, art.3
1. Principiul unicităţii – potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public bazat
pe aceleaşi norme de drept. Potrivit acestui principiu, în Republica Moldova, începând cu l ianuarie
1999, este organizat şi funcţionează un singur sistem public naţional de asigurări sociale garantate
de stat. Prin instituirea sistemului unic se urmăreşte diminuarea riscului care decurge din existenţa
mai multor sisteme de asigurări sociale care, ajungând inevitabil, mai devreme sau mai târziu, în
dificultate, vor necesita perfecţionări pe termen scurt, începând cu anul 1990, legislativul Republicii
Moldova a adoptat diverse reglementări la pensionarea diferitelor categorii de funcţionari (judecători,
procurori, deputaţi şi alte categorii) prin sisteme distincte de pensionări. Această situaţie a afectat
dezvoltarea sistemului public de asigurări sociale şi, prin urmare, nu mai poate fi tolerată pe viitor.
Principiul unicităţii va favoriza dezvoltarea asigurărilor.
2. Principiul egalităţii - care asigură tuturor participanţilor la sistemul public de asigurări
sociale, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscrimi-natoriu în ceea ce priveşte drepturile
şi obligaţiile prevăzute de lege. Acest principiu are în vedere că persoanele asigurate au aceleaşi
drepturi şi obligaţiuni, dacă îndeplinesc aceleaşi condiţii prevăzute de lege. Spre exemplu, baza de
calcul a pensiei este venitul mediu lunar asigurat din întreaga perioadă de activitate. Venitul mediu
lunar asigurat, la care s-au plătit contribuţiile, se va determina din suma contribuţiilor plătite în perioada
de cotizare, cotele de contribuţie stabilite şi numărul total de luni de cotizare. Aceste reglementări vor
fi unice pentru toţi participanţii la sistemul de asigurări sociale. Din aceste considerente, în legea
privind sistemul public de asigurări sociale este prevăzut că în sistemul public vor fi asigurate
obligatoriu, prin efectul legii, nu numai persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract
individual de muncă, ci şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţie sau sunt numite la
nivelul autorităţii executive, legislative şi judecătoreşti, pe durata mandatului.
3. Principiul solidarităţii sociale - inter- şi intrageneraţii, conform căruia participanţii la
sistemul public de asigurări sociale îşi asumă conştient şi reciproc obligaţii şi beneficiază de dreptul
pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.
Componenţa publică a sistemului actual de pensii se bazează pe participare obligatorie în
sistem contributiv, realizând o distribuţie echitabilă a veniturilor sistemului către persoanele în vârstă.
Principiul solidarităţii sociale inter- şi intrageneraţii se referă nu numai la pensii, dar şi la toate riscurile
sociale prevăzute de lege. În acest context, trebuie de menţionat că problematica socială este relativ
bine reprezentată în cadrul preocupărilor şi documentelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (01M)
asupra unor riscuri definite şi determinate. Printre acestea, un loc important revine Convenţiei nr. 102
din 1952 privind instituirea unor norme minimale de securitate socială care, la rândul său, fusese
precedată de o recomandare din 1944 asupra garantării mijloacelor de existenţă. Această convenţie a
avut o influenţă considerabilă asupra dezvoltării ulterioare a legislaţiilor naţionale în materia socială.
Legea privind asigurările sociale de stat, aprobată de Parlamentul Republicii Moldova la 14
octombrie 1998, prevede acordarea pensii lor pentru limită de vârstă, pensiilor de invaliditate şi pensiilor
de urmaş. Aceste prestaţii sunt corelative celor 3 riscuri sociale legate de bătrâneţe, invaliditate şi
familie.
4. Principiul obligativităţii - potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii,
obligaţia de a participa la sistemul public de asigurări sociale. Drepturile de asigurări sociale se
exercită corelativ îndeplinirii obligaţiilor.
5. Principiul contributivităţii - conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie
pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de
asigurări sociale. Drepturile de asigurări sociale se cuvin în baza contribuţiilor de asigurări sociale
plătite. Evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în sistemul public se realizează pe baza
codului personal de asigurări sociale. Fiecărui asigurat în sistemul public i se atribuie un singur cod
personal.
6. Principiul repartiţiei - potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie
pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public de asigurări sociale conform legii.
7. Principiul autonomiei - conform căruia sistemul public se administrează de sine stătător,
pe baza legii. Asigurările sociale se vor realiza de către asiguraţi prin Casa Naţională de Asigurări
Sociale, organism autonom care va asigura aplicarea legislaţiei în domeniul asigurărilor sociale.
Rolul sistemului public național al asigurărilor sociale rezultă din natura nouă și din
principiile care stau la baza lui, precum și din modul cum se constituie și se folosesc fondurile
bănești respective. Pe măsura dezvoltării economiei naționale s-au extins și s-au perfecționat și
asigurările sociale. Concomitent, au crescut rolul și importanța lor.
Rolul deosebit al asigurărilor sociale constă în ocrotirea cetățenilor în toate cazurile de
pierdere a capacității de muncă, de asemenea, prin acordarea îndemnizațiilor și aplicarea unor
restricții, ele acționează împotriva leneșilor, simulanților etc.
Asigurările sociale sunt o pîrghie pe care statul o folosește și pentru întărirea disciplinei în
muncă. Prin modul cum sunt reglementate, prin îndemnizațiile plătite și prin unele restricții
prevăzute, asigurările sociale contribuie la respectarea și întărirea disciplinei în muncă, cu efecte
pozitive asupra productivității muncii, asupra realizării indicatorilor economici și sociali. Prin
avantajele acordate și prin restrucțiile aplicate, asigurările sociale stimulează ridicarea calificării
personalului, îmbunătățirea calității muncii, stabilitatea salariaților în aceeași unitate etc.5

5
CASIAN, Angela. Problemele organizării protecţiei sociale în Republica Moldova. Chişinău, 2003,vol.II, 240p.
Asigurările sociale au un rol important în educarea cetățenilor, în dezvoltarea conștiinței
cetățenești, în promovarea echității sociale, ele cultivă atitudinea responsabilă față de muncă, față
de familie, contribuind astfel la inocularea trăsăturilor etico-spirituale înaintate ale fiecărui
cetățean, la respectarea normelor de conviețuire socială și la dezvoltarea atitudinii de apărare a
avutului public și privat. Asigurările sociale sunt chemate să îndeplinească un rol important în
menținerea și ridicarea bunăstării poporului.
Controlul exercitat cu prilejul încasării veniturilor și al efectuării cheltuielilor cu plata
pensiilor, indemnizațiilor, ajutoarelor, etc. contribuie la buna organizare a producției și a muncii,
la folosirea rațională a forței de muncă, a mijloacelor de muncă și bănești, la întărirea disciplinei
economico-financiare, la respectarea și la întărirea legalității.6

Sursele de constituire a Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat

Sursele de formare a BASS sunt contribuţiile care se plătesc, de regulă, de către agenţii
economici, calculate prin aplicarea unor procente asupra fondului de salarii brut al acestora, dar și
contribuţii individuale plătite de asiguraţi, precum şi resursele care provin din bugetul de stat.
Cuantumul fondurilor asigurărilor sociale de stat depinde de mărimea veniturilor realizate de
personalul încadrat în muncă, deoarece agenții economici plătesc contribuțiile pentru asigurările
sociale în funcție de aceste venituri. Creșterea veniturilor personalului determină și sporirea continuă
a veniturilor asigurărilor sociale de stat.
Prin cotizaţiile provenite de la agenţii economici şi de la asiguraţi se acoperă, în general, 35-
37% din cheltuielile pentru protecţia socială. Din bugetul central al statului şi din bugetele locale se
asigură aproximativ 20-60% din resursele necesare protecţiei sociale.
Deşi sunt stabilite pe principiul proporţional, cotizaţiile asiguraţilor au un caracter degresiv
pronunţat în raport cu salariul (descresc odată cu creşterea salariului). Această degresivitate este
contrabalansată de progresivitatea impozitelor.
Suma anuală a contribuţiilor pentru asigurările sociale se determină prin aplicarea cotei respective
asupra fondului total de salarii pe an, inclusiv impozitul aferent acestuia, folosindu-se formula:
𝐅𝐬𝐱𝐂𝐩
Se = (1.1)
𝟏𝟎𝟎
în care:
Se - suma contribuţiilor pentru asigurările sociale;
Fs - fondul total de salarii;
Cp - cota procentuală a contribuţiilor pentru asigurările sociale.

6
SECRIERU, Angela. Finanțele Publice. Ch.: Epigraf, 2004. 424 p.
Suma contribuţiilor astfel determinată se repartizează corespunzător pe trimestre. Agenţii
economici includ contribuţiile pentru asigurările sociale în costul produselor, executărilor de lucrări
sau prestărilor de servicii. Pentru instituţiile publice, sumele necesare achitării contribuţiilor de
asigurări sociale sunt alocate din bugetul de stat sau din bugetele locale, după caz.
În ceea ce priveşte contribuţia statului la formarea fondurilor asigurărilor sociale, este de
menţionat faptul că aceasta vizează 2 situaţii:
- în primul rând, statul în calitate de patron (ca proprietar al unor întreprinderi) plăteşte cotizaţii pentru
salariaţii întreprinderilor sale şi pentru funcţionarii instituţiilor publice;
- în al doilea rând, în calitate de element principal al sistemului de ajutor social, statul acoperă
aproximativ 1/5 din necesarul de resurse pentru protecţia socială.
Calcularea şi virarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii se efectuează în
conformitate cu prevederile Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 08
iulie 1999 (Monitorul Oficial nr.1-4 din 06.01.2000) şi altor acte legislative.
În sistemul public de asigurări sociale de stat sunt stabilite două tipuri de contribuţii obligatorii:
- contribuţia, datorată de către angajatori;
- contribuţia individuală, datorată personal de unii plătitori, persoane fizice.7
În perioada anului 2015, în conformitate cu prevederile art.17 Legii privind sistemul public
de asigurări sociale, contribuabili la bugetul asigurărilor sociale de stat sunt, după caz:
- Angajatorii;
- Persoanele juridice asimilate, în condițiile
- Angajaţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;
- Persoanele care îşi desfăşoară activitatea, în bază de contract individual de muncă, la
angajatorii care nu sunt înregistraţi în calitate de rezidenţi în Republica Moldova;
- Persoanele fizice ce îşi organizează şi desfăşoară activitatea pe cont propriu;
- Persoanele fizice angajaţi prin contract în străinătate, dacă acordurile şi convenţiile
internaţionale la care Republica Moldova este parte nu prevăd alte condiţii;
- Persoanele fizice care încheie contract individual de asigurare socială.
Baza de calcul a contribuţiilor, datorate de către angajatori şi salariaţii angajaţi, prin
contract individual de muncă ori prin alte contracte în vederea executării de lucrări sau prestării
de servicii o constituie fondul de salarizare şi alte recompense.8 În ceea ce priveşte destinaţia
fondurilor de asigurări sociale, acestea diferă de la o ţară la alta. Cele mai frecvente cheltuieli sunt
destinate pentru sănătate, pensii, indemnizaţii de şomaj, ajutoare de boală şi de maternitate, ajutoare

7
Legea cu privire la sistemul public de asigurări sociale: nr. 489 din 08. 07. 1999. În: Monitorul Oficial al RM.
2000, nr 1- 4.
8
Legea Republicii Moldova cu privire la pensiile asigurărilor sociale de stat, nr.156-XIV din 14.10.1998. În Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.111-113/683 din 17.12.1998.
familiale ş.a. În ţările cu economie de piaţă dezvoltată, fondurile asigurărilor sociale de stat se
constituie din cotizaţia salariaţilor, din contribuţia patronilor, din unele subvenţii din partea statului în
diferite proporţii, precum şi din alte surse.
Astfel, în Austria angajaţii plătesc circa 13 % din salariu, patronii plătesc o contribuţie de 15,4%
calculată asupra salariilor, iar statul subvenţionează orice deficit. În Belgia, angajaţii plătesc 14,5 %
din salariu, patronii plătesc 15% calculate asupra salariilor, iar statul suportă diferite cote din cheltuieli,
în Franţa, angajaţii plătesc cea 16% din salariu, patronii suportă o cotă de 20,8% din statul de plată, iar
statul acordă o anumită subvenţie, în Elveţia, asiguraţii plătesc cea 6% din câştiguri, patronii datorează
cea 5% din statul de plată, iar guvernul acordă subvenţii reprezentând cea 20 % din costul pentru
bătrâneţe şi 50% din cel pentru invaliditate.
Deoarece aproape 2/3 din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat sunt încasate din
contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, se impune necesitatea prezentării tarifelor pentru
aceste contribuții. Tarifele contribuțiilor de asigurări sociale de statse stabilesc conform anexei nr. 1.9

Formele de ocrotire a cetățenilor prin asigurările sociale de stat


Cheltuielile bugetare destinate ocrotirii cetățenilor din țara noastră prin asigurările sociale de
stat au crescut.
Principalele forme de protecție a cetățenilor prin asigurările sociale de stat sunt:
Forme de protecție a cetățenilor

Pensii

Îndemnizații

Ajutoare

Cheltuieli cu ocrotirea
sănătății

Sursa: Elaborată de autor în baza informațiilor teoretice


Figura 1.2. Forme de protecție a cetățenilor.

9
SECRIERU, Angela. Finanțele Publice. Ch.: Epigraf, 2004. 424 p.
Pensiile
Pensiile constituie forma principală de ocrotire a cetățenilor prin asigurările sociale de stat.
Pensiile sunt drepturi bănești lunare ce se acordă persoanelor care își încetează activitatea datorită
atingerii unei anumite limite de vîrstă, invalidității, pe tot parcursul vieții de la pensionare, copiilor
urmași pînă la o anumită vîrstă și soțului supraviețuitor care are calitatea de urmaș, pentru a li se
asigura acestora condiții decente de viață.
Pensiile se acordă, în raport cu salariul, tuturor cetățenilor care au îmlinit vîrsta prevăzută de
lege, au vechimea necesară în muncă ori și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea
de muncă din cauza unor accidente sau boli, precum și urmașilor. Sistemul public al pensiilor de
asigurări sociale de stat este caracterizat de evoluția: cheltuielilor cu plata pensiilor, al numărului
mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat a pensiei medii și a pensiei medii reale de
asigurări sociale de stat.10
Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2015, la evidenţa
organelor de protecţie socială se aflau 669,9 mii pensionari sau cu 10,3 mii persoane mai mult
comparativ cu anul precedent. Circa 76% din total pensionari sunt pensionarii pentru limita de
vîrstă. În anul 2014, persoanele în vîrstă de 60 ani şi peste deţin o pondere de 88% în total
pensionari pentru limita de vîrstă. Femeile reprezintă 70,5% în structura pensionarilor pentru limită
de vîrstă datorită ponderii mai mari în total vîrstnici şi diferenţei dintre longevitatea femeilor şi
bărbaţilor. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă la 01.01.2015 a constituit 1114,7 lei,
fiind în creştere faţă de anul precedent cu 6,2%, iar comparativ cu anul 2010 aceasta s-a majorat
cu 33%. Mărimea medie a pensiei pentru bărbaţi constituie 1268,1 lei, comparativ cu 1050,4 lei în
cazul femeilor.
1200 1049.9 1114.7
987
1000 900.6

800
836.6
600
400
200 107.7 109.6 106.4 106.2

0 104.5
2010 2011 2012 2013 2014

Marimea medie a pensiei lunare pentru limită de vîrstă, în lei


Pensia pentru limită de vîrstă, în % față de anul precedent

Sursa: Date statistice de la Biroul Național de Statistică.


Figura 1.3. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă în a.a. 2010-2014.

10
BISTRICEANU, Gheorghe. Sistemul asigurărilor sociale din România. Editura Academiei Române, București,
1968. 425 p.
În sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii:
- pensia pentru limită de vîrstă;
- pensia de invaliditate;
- pensia de urmaş.
Pensia pentru limită de vîrstă. Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care
îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta de pensionare şi stagiul minim
de cotizare prevăzute de Legea privind pensiile. Vârsta standard de pensionare pentru femei
constituie 57 de ani, iar pentru bărbați – 62 de ani.
Stagiului minim de cotizare pentru femei şi pentru bărbaţi constituie 15 ani. Stagiul general
de cotizare pentru femei constituie 30 de ani, iar pentru bărbați constituie 32 de ani.
Pensiile de invaliditate se stabilesc persoanelor asigurate în cazul pierderii totale sau
parţiale a capacităţii de muncă în urma: unei boli obişnuite, unui accident de muncă sau unei boli
profesionale. Pentru a beneficia de pensie de invaliditate în urma unei boli obişnuite, la momentul
constatării invalidităţii persoana asigurată trebuie să aibă un stagiu de cotizare în mărime de la un
an pînă la 5 ani: pînă la 23 de ani – 1 an; de la 23 pînă la 26 de ani – 2 ani; de la 26 pînă la 31 de
ani – 3 ani şi mai mult de 31 de ani – 5 ani.
Pensia de urmaș. Dreptul la pensie de urmaş se obţine în cazul cînd decedatul a fost
pensionar sau avea dreptul la pensie. Pensiile de urmaş pot fi stabilite copiilor care nu au atins
vîrsta de 18 ani, sau o vîrstă mai mare, dacă îşi fac studiile în instituţii de învăţămînt de zi secundar
sau superior, pînă la terminarea acestora, dar nu mai mult decît 23 de ani; soţului care a avut cel
puţin 15 ani de căsătorie cu cel decedat şi nu s-a recăsătorit, dacă la momentul decesului sau nu
mai tîrziu de 5 ani după deces a atins vîrsta de pensionare, sau a devenit invalid de gradul I sau II;
soţului sau tutorelui, care îngrijeşte de copiii susţinătorului decedat.

10000000 7535599.4 8075580.3


6978250

5000000
646831 656622 667007
0 957.6 1020.65 1087.57
2012 2013 2014
Numărul beneficiarilor
Cheltuieli pentru pensiile de asigurări sociale ()
Mărimea medie a pensiei de asigurări sociale (lei)

Sursa: Date statistice din Raportul social anual 2014.


Figura 1.4. Dinamica cheltuielilor efective pentru plata pensiilor de asigurări sociale.
În sistemul public de asigurări sociale, se acordă următoarele categorii de pensii, care sînt
finanțate din BASS și/sau din bugetul de stat:

Tipurile de pensii
stabilite de CNAS

Finanțate 50%
Finanțate 100% Finanțate 100%
din BASS și
din BASS din BS
50% din BS

Pensie pentru Pensia pentru


limită de vîrstă funcționarii Pensie pentru
publici militarii în termen

Pensie de
invaliditate Pensie pentru deputați
și membrii Guvernului Pensia cetățenilor
care au participat la
Pensia de urmaș lichidarea lucrărilor
de la CAE Cernobâl
Pensie pentru aleșii
locali
Pensia pentru
angajații din
aviația civilă
Pensie pentru
judecători și
procurori
Pensia pentru
vechime în
muncă Pensie pentru
angajații culturali

Pensie lucrătorilor
vamali
Sursa: Date statistice din Raportul social anual 2014.
Disponibil:<www.mmpsf.gov.md/sites/default/files/document/attachments/rsa2014ro.pdf>
Figura 1.5. Tipurile de pensii stabilite de CNAS.

Indemnizațiile și ajutoarele de asigurări sociale constituie o altă formă de ocrotire a


cetățenilor. Prin asigurările sociale de stat se acordă următoarele îndemnizații și ajutoare:
- indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accidente în afara muncii,
de boli profesionale şi de accidente de muncă, inclusiv indemnizaţie pentru îngrijirea
copilului bolnav;
- prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă;
- indemnizație de maternitate;
- indemnizaţie pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani;
- ajutor de şomaj;
- ajutor de deces.
Indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă constituie o formă de protecție
socială concretizată în suma de bani ce se acordă prin asigurările sociale de stat pe toată perioada
în care salariații permanenți, temporari sau sezonieri își pierd temporar capacitatea de muncă, din
cauza unei boli profesionale sau a unui accident de muncă, a unui accident în afară de muncă sau
a unei boli obișnuite, precum și pe toată durata convalescenței pînă la însănătoșire sau pensionare.
Asigurații beneficiază de concediu medical și de îndemnizația pentru incapacitate temporară de
muncă dacă dovedesc incapacitatea temporară de muncă printr-un certificate medical eliberat de
către medicii asigurărilor sociale de stat.
Indemnizația de maternitate este indemnizația de care pot beneficia angajatele înainte și
după naștere, în condițiile în care au contribuit la fondul național de asigurări sociale, cu plata unei
indemnizații aferente. Îndemnizația de maternitate este o plată unică pe întreaga perioadă a
concediului de maternitate. Cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 100% din
media veniturilor lunare din ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical înscrise
în certificatul de concediu medical.
Indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copilului constituie o altă formă de sprijin
bănesc ce se acordă mamelor salariate care au copii în vîrstă de pînă la trei ani. Indemnizația se
acordă, la cerere, în continuarea indemnizației în caz de maternitate sau oricînd pentru îngrijirea
copilului, pînă cînd acesta împlinește vîrsta de trei ani.
Ajutorul în caz de deces se acordă prin sistemul public național de asigurări sociale în
cazul decesului asiguratului, al pensionarului și a membrilor de familie. Ajutorul de deces se
acordă unei singure persoane care poate fi, după caz soțul supraviețuitor, copilul, părintele,
tutorelui, curatorul, moștenitorul, în condițiile dreptului comun, sau, în lipsa acestora care
dovedește că a suportat cheltuielile ocazionale de deces. Asiguratul sau pensionarul beneficiază
de ajutor în caz de deces și la decesul unui membru de familie care se află în întreținerea sa și care
nu are un drept propriu de asigurări sociale.
Indemnizația de șomaj este o compensație parțială a veniturilor unei persoane asigurate, ca
urmare a pierderii locului de muncă, sau a veniturilor absolvenților din învățământ care nu s-au
putut angaja. Aceasta este acordată în baza prevederilor legislației în vigoare. În cazul
falimentului angajatorului, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, ce a început să
curgă anterior acestei situaţii, se plăteşte analogic salariului, în temeiul art.54 din Legea
insolvabilităţii nr.632-XV din 14 noiembrie 2001, din contul bugetului asigurărilor sociale de
stat.
BIBLIOGRAFIE
1. MANOLE, Tatiana. Finanţe publice locale. Chişinău, 2003, 188p.
2. CASIAN, Angela. Problemele organizării protecţiei sociale în Republica Moldova.
Chişinău, 2003,vol.II, 240p.
3. MĂRGINEANU, Ioan. Analiza comparativă a finanţării politicilor sociale din Romînia.
Bucureşti, 2002, 276p.
4. PREDA, Mihail. Politicile sociale ale Uniunii Europene, Bucureşti, 2002, 384p.
5. SECRIERU, Angela. Finanțele Publice. Chișinău, Editura Epigraf, 2004, 424p.
6. VĂCĂREL, Iulian, GEORGESCU Florin ș.a. Finanţe publice, Bucureşti, 2006, 210p.
7. POPESCU, lulia. Protecţia socială în Uniunea Europeană, Bucureşti, 1998, 49p.
8. ARMEANIC, Alexandru. Drept financiar. – Ch.: Dep. Ed-Poligr.al ASEM, 2006, -299P.
9. Experienţa internaţională, Revista asigurări sociale, Chişinău, 2004, nr.5.
1. http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=200& - Biroul Naţional de Statistică,
Numărul pensionarilor la 01.01.2014

2. http://cnas.md/lib.php?l=ro&idc=439& - Casa Națională de Asigurări Sociale,


Beneficiarii de prestații de asigurări sociale.

3. http://www.mmpsf.gov.md/ro/advanced-page-type/rapoarte-de-activitate - Ministerul
Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Rapoarte de activitate.

S-ar putea să vă placă și