Metode moderne de învăţare activă

Motto:”Este imposibil ca elevii sa invete ceva cat timp

gandurile lor sunt robite si tulburate de vreo patima.
Intretineti-i deci intr-o stare de spirit placuta ,
daca vreti sa va primeasca invataturile.Este tot atat
de imposibil sa imprimi un caracter frumos si armonios
intr-un suflet care tremura,pe cat este de greu sa tragi linii
frumoase si drepte pe o hartie care se misca.”
(John Locke-“Some Thoughts Concerning Education”)

Societatea prezentului,dar mai ales a viitorului se circumscrie unui timp al al informatiei,al

complexitatii.De aceea ,investitia in inteligenta,creativitatea si capacitatea de inovare a
indivizilor, a grupurilor va extrem de rentabila in viitor.
Copilul este un proiect “aruncat” in lume ,aflat intr-o stare de “facere” ,pentru ca apoi,devenit
adult,sa se formeze continuu de-a lungul vietii .
Fenelon compara creierul copilului cu o lumanare aprinsa expusa in bataia vantului car e
determina tremurul acestei mici flacari.Spiritul contemporan trebuie sa faca fata unor mari
sfidari:explozia informationala,stresul,accelerarea ritmului vietii,cresterea gradului de
incertitudine.Aceste argumente duc la o noua ecologie educativa,care presupune dezvoltarea unei
gandiri de tip holistic,a unor competente de procesare informationala ,dezvoltarea memoriei vii.
Rolul invatatorului in procesul de modelare a omului este poate cel mai important.Punand-si
elevii in situatii variate de instruire,el transforma scoala “intr-un templu si un laborator”(M.
Eliade ).
Invatarea activa inseamna,conform dictionarului,procesul de invatare calibrat pe interesele
/nivelul de intelegere /nivelul de dezvoltare al participantilor la proces.In cadrul invatarii active,se
pun bazele unor comportamente,de altfel observabile:
*comportamente ce denota participarea (elevul e activ,raspunde la
intrebari,ia parte la activitati);
*gandirea creativa(elevul are propriile sale sugestii ,propune noi
interpretari);
*invatarea aplicata (elevul devine capabil sa aplice o strategie de
invatare intr-o anumita instanta de invatare);
*construirea cunostintelor (in loc sa fie pasiv,elevul indeplineste sarcini
care il vor conduce la intelegere).
Printre metodele care activizeaza predarea-invatarea sunt si cele prin care elevii lucreaza
productiv unii cu altii ,isi dezvolta abilitati de colaborare si ajutor reciproc.Ele pot avea un impact
extraordinar asupra elevilor datorita denumirilor foarte usor de retinut,caracterului ludic si oferind
alternative de invatare cu “priza” la copii.
Metodele si tehnicile interactive de grup se clasifica,dupa functia principala didactica in :
a)Metode de predare –invatare interactiva in grup :
#metoda predarii / invatarii reciproce(Reciprocal teaching –Palinscar)
#metoda “mozaicului”( Jigsaw)
 #citirea cuprinzatoare
#metoda “Cascadei”(Cascade)
#metoda invatarii pe grupe mici(“STAD-Student Teams Achievement Division”)
#metoda “turnirului intre echipe”(“TGT-Teams/Games/Tournaments”)
#metoda schimbarii perechii(“Share-Pair Circles”)
#metoda “Piramidei”
#invatarea dramatizata
b)Metode de fixare si sistematizare a cunostintelor si de verificare :
#harta cognitiva / conceptuala
#matricile
#”Lanturile cognitive”
#”Scheletul de peste”
#diagrama cauzelor si a efectului
#”Panza de paianjen”
#”Tehnica florii de nufar”
#”Cartonase luminoase”
c)Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativitatii :
#”Brainstorming”
#”Explozia stelara”
#”Metoda palariilor ganditoare”
#”Caruselul”
#”Multi-voting”
#”Masa rotunda”
#interviul de grup
#studiul de caz
#”Incidentul critic”
#”Phillips 6/6”
#”Tehnica 6/3/5”
#”Controversa creativa”
#”Tehnica acvariului”
#”Tehnica focus-grup”
#”Patru colturi”
#”Metoda Frisco”
#Sinectica
#”Buzz-groups”
#”Metoda Delphi”
d)Metode de cercetare in grup :
#tema / proiectul de cercetare in grup
#experimentul pe echipe
#portofoliul de grup.

SINELG( Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii si a Gandirii )

Pasul 1~~Citirea textului cu atentie;
~~In timpul lecturii elevii trebuie sa isi noteze intr-un tabel:
a)pasajele care confirma ceea ce stiau cu v ;
 b)pasajele care infirma ceea ce stiau cu -- ;
c)informatiile noi cu + ;
d)pasajele pentru care au intrebari ,neclaritati ,confuzii cu ? ;
Pasul 2~~Sustinerea elevilor in monitorizarea propriei intelegeri;
Pasul 3~~Reflectie in perechi;
Pasul 4~~Reflectie cu intreaga clasa.
Avantaje:
*schimb de idei;
*stimularea gandirii critice;
*dezvoltarea vocabularului / capacitatii de exprimare;
*elevii cauta cai de acces spre propriile cunostinte / convingeri.
CADRANELE
Pasul 1~~Impartirea tablei in 4 parti egale;
Pasul 2~~Se propune cate un criteriu pentru fiecare cadran obtinut;
Pasul 3~~Se citeste textul;
Pasul 4~~Se formuleaza raspunsuri scurte pentru fiecare cadran;
Pasul 5~~Se evalueaza rezultatele.
Avantaje:
*stimuleaza atentia si gandirea:
*scoate in evidenta modul propriu de intelegere;
*conduce la sintetizare/esentializare.
“STIU/VREAU SA STIU/AM INVATAT”
Pasul 1~~Se formeaza 3 grupe ce corespund celor 3 rubrici ale tabelului:
a)ceea ce stim/credem ca stim;
b)ceea ce vrem sa stim;
c)ceea ce am invatat.
Pasul 2~~Elevii fac o lista cu :
a)ce stiu deja despre o anumita tema;
b)intrebari care evidentiaza nevoile de invatare legate de tema;
Pasul 3~~Se citeste textul;
Pasul 4~~Se revine asupra intrebarilor (coloana aII-a) si elevii fac o lista cu:
c)raspunsurile la intrebarile din coloana I ,scriindu-le in coloana
a III-a;
Pasul 5~~Compararea a ceea ce stiau inainte de lectura cu ceea ce au dorit sa afle
si au aflat ;
Pasul 6~~Discutia finala va contine mesajul central.
MOZAICUL
Pasul 1~~Se imparte clasa in grupe de cate 4 elevi ;
Pasul 2~~Se numara pana la 4,astfel incat fiecare membru al celor 4 echipe sa
aiba un numar de la 1 la 4;
Pasul 3~~Se imparte tema in 4 sub-teme ;
Pasul 4~~Fiecare membru al grupelor va primi o fisa de invatare (elevii cu nr.1 –fisa
nr.1,cei cu nr. 2 –fisa nr. 2…)
Pasul 5~~Se da sarcina:fiecare elev va trebui sa studieze intreaga lectie,care va fi
insa predata de colegii de grup pe fragmente;
Pasul 6~~Toti elevii cu nr. 1 se aduna intr-un grup,cei cu nr. 2 in alt grup…si se vor
 numi “experti”;
Pasul 7~~”Expertii” citesc fragmentul care le revine ,discuta intre ei,hotarasc modul in
care vor preda;
Pasul 8~~Se refac grupele initiale si “expertii” predau celorlalti colegi de grupa ceea
ce au studiat;
Pasul 9~~Invatatorul ve raspunde intrebarilor la care “expertii” nu au stiut sa dea
raspuns si corecteaza eventualele informatii eronate.
Avantaje:
*anihilarea “efectului Ringelmann”(lenea sociala,cand individul isi imagineaza
ca propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie);
*dezvolta interdependenta dintre membrii grupului;
*amelioreaza comunicarea.
CUBUL
Pasul 1~~Se anunta tema pusa in discutie;
Pasul 2~~Se imparte clasa in 6 grupuri;
Pasul 3~~Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate;
Pasul 4~~Pe fetele cubului sunt notate cuvintele:
a)”descrie”;
b)”compara”;
c)”asociaza”;
d)”analizeaza”;
e)”aplica”;
f)”argumenteaza”.
Pasul 5~~Se atribuie rolurile membrilor fiecarui grup
#“cititorul”-rostogoleste cubul si anunta grupului cerinta inscrisa
pe fata de deasupra;
#”ascultatorul activ”/”cercetasul” repeta sarcina,o reformuleaza
pentru a fi inteleasa de fiecare membru,adreseaza intrebari
invatatorului;
#”interogatorul”solicita idei legate de modul de rezolvare a
sarcinii de la membrii grupului;
#”rezumatorul”va fi “raportorul”grupului,va trage concluziile,le va
nota si le va comunica intregii clase;
Pasul 6~~Elevii vor lucra pe grupe(unii la tabla,altii pe caiete,altii pe foi);
Pasul 7~~” Raportorul” grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a
rezolvat cerinta;
Pasul 8~~Se aduc lamuriri,completari de catre invatatorul “consultant”/”participant”/
“observator”.
Avantaje:
*permite diferentierea sarcinilor de invatare;
*stimuleaza gandirea logica;
*sporeste eficienta invatarii(elevii invata unii de la altii).
INTELIGENTELE MULTIPLE
Conform teoriei lui Haward Gardner,exista si se manifesta 8 tipuri de inteligente:
a)verbala/lingvistica;
b)vizuala/spatiala;
 c)corporala/kinestezica;
d)logica/matematica;
e)intrapersonala;
f)interpersonala;
g)muzicala/ritmica;
h)naturalista.
Gardner a observat ca suntem tentati sa-i numim “inteligenti” doar pe acei copii care sunt buni
la literatura sau matematica,iar pe ceilalti ii numim “talentati”.Gardner considera aceste concepte
“inteligente” si sugereaza abordari care sa fructifice fiecare tip de inteligenta.
Pasul 1~~Constituirea echipelor(se pot numi in diverse feluri ,iar nr. lor poate fi mai
mic decat cel dat):
*”actori”;
*”cantareti”;
*”pictori”;
*”matematicieni”;
*”scriitori”:
*”avocati”/”acuzatori”/”jurati”;
*”dansatori”;
Pasul 2~~Se da tema;
Pasul 3~~Echipele gandesc si propun abordari ale aceleiasi teme,dar in moduri
diferite(“actorii”scriu roluri si le interpreteaza ,”cantaretii”pun versuri date
pe o melodie,”pictorii”reprezinta printr-un desen tema,”matematicienii”
compun probleme despre tema respectiva,”scriitorii”compun un text/articol
de ziar/poezie,”avocatii”construiesc pledoaria pro/contra unui personaj al
temei/fapt sugerat de tema,”dansatorii”propun un dans tematic sau concep
un joc pentru pauza mare legat de tema data);
Pasul 4~~Fiecare echipa va prezenta intregii clase produsul muncii in echipa.
Avantaje:
*atmosfera ludica;
*solicitarea abilitatilor fiecarui copil;
*valorizarea copiilor in cadrul colectivului.
CIORCHINELE
Pasul 1~~Se scrie un cuvant/tema in mijlocul tablei;
Pasul 2~~Se cere elevilor sa noteze toate ideile /sintagmele care le vi in minte legate
de cuvant/tema si se traseaza linii intre acestea si cuvantul/tema initiala;
Avantaje:
*nu se critica ideile propuse;
*poate fi utilizata ca metoda libera sau cu indicare prealabila a categoriilor de
informatii asteptate de la elevi.

TURUL GALERIEI
Pasul 1~~Se comunica sarcina de lucru;
Pasul 2~~Se formeaza grupurile;
Pasul 3~~Elevii lucreaza in grup,pe o foaie de format mare(afis)-produsul poate fi
un desen/o caricatura/o schema/scurte propozitii;
Pasul 4~~Elevii prezinta in fata clasei afisul,explicand semnificatia si raspund
 intrebarilor puse de colegi;
Pasul 5~~Se expun afisele pe pereti,acolo unde doreste fiecare echipa;
Pasul 6~~Langa fiecare afis se lipeste cate o foaie goala;
Pasul 7~~Se cere grupurilor sa faca un tur ,cu oprire in fata fiecarui afis si sa noteze
pe foaia alba anexata comentariile ,sugestiile,intrebarile lor;
Pasul 8~~Fiecare grup va citi comentariile facute de celelalte grupe si va raspunde
la intrebarile scrise de acestea pe foile albe.
Avantaje:
*elevii ofera si primesc feed-back referitor la munca lor;
*sansa de a compara produsul muncii cu al altor echipe si de a lucra in mod
organizat si productiv.
TEHNICA LOTUS-FLOAREA DE NUFAR
Pasul 1~~Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tablei/
plansei;
Pasul 2~~Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema
centrala;
Pasul 3~~Ideile copiilor se trec in cele 8 “petale”,de la A la H,in sensul acelor de
ceasornic;
Pasul 4~~Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8”petale”;
Avantaje:
*este o metoda ce poate fi desfasurata cu succes in grup;
*se poate aplica excelent ca un exercitiu de stimulare a creativitatii si pentru
autoevaluare.
EXPLOZIA STELARA
Pasul 1~~Se scrie problema in centrul unei stelute cu 5 colturi ;
Pasul 2~~In varful fiecarui colt al stelutei se scriu intrebari de tipul:
*ce?
*cine?
*unde?
*de ce?
*cand?
Pasul 3~~Se imparte clasa in grupuri;
Pasul 4~~Se lucreaza la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu intrebari
multe si diverse;
Pasul 5~~Se comunica intregii clase rezultatele muncii de grup.
Lista de intrebari initiale poate genera altele,neasteptate;
Optional,se poate proceda si la elaborarea de raspunsuri.
Avantaje:
*usor de aplicat oricarei varste si unei palete largi de domenii;
*este in acelasi timp o modalitate de relaxare si o sursa de noi descoperiri;
*obtinerea a cat mai multe intrebari duce la cat mai multe conexiuni intre
concepte.
METODA FRISCO
Pasul 1~~Propunerea spre analiza a unei situatii-problema:
Pasul 2~~Stabilirea rolurilor:
*conservatorul;
 *exuberantul;
*pesimistul;
*optimistul;
Pasul 3~~Dezbaterea colectiva:
#conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechi,fara a exclude
posibilitatea unor imbunatatiri;
#exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica;
#pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri;
#optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de
exuberant.
Pasul 4~~Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise.
Avantaje:
*rolurile se pot inversa,participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc,dar
sa fie in acord cu rolurile pe care le joaca;
*dezvolta competentele inteligentei lingvistice ,logice,interpersonale.
Specific metodelor interactive de grup este faptul ca ele promoveaza interactiunea dintre
mintile participantilor,dintre personalitatile lor,ducand la o invatare mai activa si cu rezultate
evidente.
Acest tip de interactivitate determina “identificarea subiectului cu situatia de invatare in care
acesta este antrenat”,ceea ce duce la transformarea elevului in stapanul propriei formari.
Interactivitatea presupune atat cooperarea,cat si competitia ,ambele implicand un anumit grad
de interactiune.
Ioan Cerghit afirma:”pedagogia moderna considera ca rutina excesiva,
conservatorismul(…)aduc mari prejudicii invatamantului.In fond creatia ,in materie de
metodologie,inseamna o necontenita cautare,reinnoire si imbunatatire a conditiilor de munca in
institutiile scolare.”

"Turul galeriei"- metodă interactivă de recapitulare şi consolidare a cunoştinţelor

Învăţarea este definită, adeseori, drept o modificare de comportamente şi în comportamente,

obţinută pe baza unei experienţe trăite personal. Când vorbim despre învăţare ne gândim, deci, la
schimbările pe care le prevedem că se vor produce la cel care învaţă, schimbări ce pot avea loc în
planul activităţii intelectuale, al vieţii afective ori al acţiunii practice.

Asemenea schimbări nu pot avea loc dacă subiectul (cel care învaţă) nu face nimic. Ele nu se
produc "atâta vreme cât elevul rămâne doar în postura unui simplu spectator la lecţie, rezumându-
se doar să urmărească cele predate, să asculte, să noteze, să repete, să reproducă pe de rost, să
execute mecanic sarcini impuse" (I. Cerghit). Învăţarea se produce ca urmare a unui efort
personal depus în acest sens, numai pe baza unei participări proprii.
Metodele activ-participative sunt cele mai în măsură să solicite plenar, dar şi să valorifice
maximal şi pe multiple planuri potenţialul uman de cunoaştere, de simţire şi de acţiune cu care un
elev sau altul vine la şcoală.
Specific acestor metode este faptul că pot stimula şi dezvolta învăţarea prin cooperare, lucrul în
perechi sau în grupe mici de elevi, facilitând astfel comunicarea, relaţionarea, colaborarea şi
sprijinul reciproc pentru rezolvarea unor probleme sau pentru explorarea unor teme noi, care duc
la cunoaşterea dintre elevi, înţelegerea şi acceptarea reciprocă.
Lecţiile bazate pe învăţarea prin cooperare prezintă câteva caracteristici importante:
 răspunderea individuală - se evaluează frecvent performanţa fiecărui elev care trebuie să
ofere un răspuns în nume personal sau în numele grupului, iar rezultatul se comunică atât elevului
cât şi grupului din care face parte;
 interacţiunea directă - elevii se ajută unii pe alţii încurajându-se şi împărtăşindu-şi ideile,
explică celorlalţi, discută ceea ce ştiu, se învaţă unii pe alţii;
 interdependenţa pozitivă - elevii realizează că au nevoie unii de alţii pentru a duce la bun
sfârşit sarcina grupului. Învăţătorii pot structura această interdependenţă pozitivă stabilind
scopuri, recompense, resurse comune, roluri distribuite în grup;
 deprinderi interpersonale şi de grup mic - grupurile nu pot exista şi nici nu pot funcţiona
eficient dacă elevii nu au şi nu folosesc anumite deprinderi sociale (conducerea, luarea deciziei,
încrederea reciprocă, comunicarea, managementul conflictelor);
 procesarea în grup - elevii au nevoie de momente pentru a vedea cât de bine şi-au atins
scopurile şi cât de eficienţi au fost în grup. Învăţătorul monitorizează în permanenţă activitatea de
învăţare a grupurilor, le oferă feed-back (lor şi întregii clase), intervine şi corectează eventualele
confuzii sau răspunsuri incomplete.

Momentele principale ale unei lecţii care include metode specifice dezvoltării gândirii critice
corespund, după M. Stanciu, unor etape bine definite:
 faza pregătitoare (evocarea) - interpretarea cunoştinţelor noi prin prisma cunoştinţelor
anterioare;
 realizarea sensului - participarea activă din partea elevului;
 reflecţia - consolidarea noilor cunoştinţe, schimb de idei.

Una dintre aceste metode, folosite cu succes la orice clasă din ciclul primar, în recapitularea şi
consolidarea cunoştinţelor, este "TURUL GALERIEI". Aceasta presupune parcurgerea unor
anumiţi paşi:
1. brainstorming individual;
2. interviu de grup;
3. producerea planşelor,
4. susţinerea produselor de către un raportor;
5. afişarea produselor;
6. efectuarea turului galeriei;
7. dezbaterea.

Elevii lucrează în grupe de câte 3-4. Se propune un subiect pentru care elevii generează cât mai
multe idei. De exemplu, la clasa a IV-a, subiectele pot fi:
Limba română: Părţi de propoziţie; Părţi de vorbire; Semnele de punctuaţie; Drumul cărţii de la
autor la cititor;
Matematică: Unităţi de măsură; Forme geometrice;
Geografie: Munţii Carpaţi (sau alte forme de relief învăţate); Ape curgătoare; Ape stătătoare;
Bogăţii ale solului/ subsolului;
Istorie: Figuri de domnitori români din secolul al XIII-lea;
Ştiinţe: Medii de viaţă.
Expunerea subiectului trebuie să cuprindă toate datele necesare şi toate criteriile implicate.
Fiecare grup îşi alege sau primeşte o anumită temă din subiectul propus, dar şi toate grupurile pot
avea aceeaşi temă.
Un secretar, ales de elevii grupei, notează rezultatele brainstormingului pe o coală de hârtie (de
preferat cât mai mare), folosind markere de diferite culori. Şeful grupei susţine produsul realizat
în faţa celorlalte grupe. Posterele sunt apoi expuse în diferite locuri din clasă, accesibile elevilor
şi la anumite distanţe.
După expunerea produselor obţinute, fiecare grup examinează cu atenţie produsele celorlalte
grupe, grupele se rotesc de la un produs la altul, se discută şi, eventual, se notează comentariile,
neclarităţile, întrebările care vor fi adresate celorlalte grupe.
După turul galeriei, fiecare grup răspunde la întrebările celorlalţi şi clarifică unele aspecte
solicitate de colegi, apoi îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte. În acest
mod, prin feed-back-ul oferit de colegi, are loc învăţarea şi consolidarea unor cunoştinţe, se
valorizează produsul activităţii în grup şi se descoperă soluţii alternative la aceeaşi problemă sau
la acelaşi tip de sarcină.
Atmosfera din clasă trebuie să le permită elevilor să gândească critic. Astfel, ajung să înţeleagă că
atunci când investesc suficientă energie în învăţare şi se implică în mod activ, procesul devine
agreabil şi dă naştere unui sentiment de împlinire. Elevii trebuie să creadă că opiniile lor au
valoare. Comunitatea învăţării îi îmbogăţeşte pe toţi membrii ei.
"A învăţa pe copil nu înseamnă să-i dăm adevărul nostru, ci să-i dezvoltăm propria gândire, să-l
ajutăm să înţeleagă cu gândirea lui lumea." (I. Cerghit)

Bibliografie:
1. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti, 1980, pag. 75; pag.60;
2. Stanciu, Mihai, Didactica postmodernă. Fundamente teoretice, Editura Universităţii Suceava,
2003, pag. 189