Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metode Moderne de Invatare Activa
Metode Moderne de Invatare Activa
TURUL GALERIEI
Pasul 1~~Se comunica sarcina de lucru;
Pasul 2~~Se formeaza grupurile;
Pasul 3~~Elevii lucreaza in grup,pe o foaie de format mare(afis)-produsul poate fi
un desen/o caricatura/o schema/scurte propozitii;
Pasul 4~~Elevii prezinta in fata clasei afisul,explicand semnificatia si raspund
intrebarilor puse de colegi;
Pasul 5~~Se expun afisele pe pereti,acolo unde doreste fiecare echipa;
Pasul 6~~Langa fiecare afis se lipeste cate o foaie goala;
Pasul 7~~Se cere grupurilor sa faca un tur ,cu oprire in fata fiecarui afis si sa noteze
pe foaia alba anexata comentariile ,sugestiile,intrebarile lor;
Pasul 8~~Fiecare grup va citi comentariile facute de celelalte grupe si va raspunde
la intrebarile scrise de acestea pe foile albe.
Avantaje:
*elevii ofera si primesc feed-back referitor la munca lor;
*sansa de a compara produsul muncii cu al altor echipe si de a lucra in mod
organizat si productiv.
TEHNICA LOTUS-FLOAREA DE NUFAR
Pasul 1~~Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tablei/
plansei;
Pasul 2~~Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema
centrala;
Pasul 3~~Ideile copiilor se trec in cele 8 “petale”,de la A la H,in sensul acelor de
ceasornic;
Pasul 4~~Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8”petale”;
Avantaje:
*este o metoda ce poate fi desfasurata cu succes in grup;
*se poate aplica excelent ca un exercitiu de stimulare a creativitatii si pentru
autoevaluare.
EXPLOZIA STELARA
Pasul 1~~Se scrie problema in centrul unei stelute cu 5 colturi ;
Pasul 2~~In varful fiecarui colt al stelutei se scriu intrebari de tipul:
*ce?
*cine?
*unde?
*de ce?
*cand?
Pasul 3~~Se imparte clasa in grupuri;
Pasul 4~~Se lucreaza la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu intrebari
multe si diverse;
Pasul 5~~Se comunica intregii clase rezultatele muncii de grup.
Lista de intrebari initiale poate genera altele,neasteptate;
Optional,se poate proceda si la elaborarea de raspunsuri.
Avantaje:
*usor de aplicat oricarei varste si unei palete largi de domenii;
*este in acelasi timp o modalitate de relaxare si o sursa de noi descoperiri;
*obtinerea a cat mai multe intrebari duce la cat mai multe conexiuni intre
concepte.
METODA FRISCO
Pasul 1~~Propunerea spre analiza a unei situatii-problema:
Pasul 2~~Stabilirea rolurilor:
*conservatorul;
*exuberantul;
*pesimistul;
*optimistul;
Pasul 3~~Dezbaterea colectiva:
#conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechi,fara a exclude
posibilitatea unor imbunatatiri;
#exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica;
#pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri;
#optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de
exuberant.
Pasul 4~~Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise.
Avantaje:
*rolurile se pot inversa,participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc,dar
sa fie in acord cu rolurile pe care le joaca;
*dezvolta competentele inteligentei lingvistice ,logice,interpersonale.
Specific metodelor interactive de grup este faptul ca ele promoveaza interactiunea dintre
mintile participantilor,dintre personalitatile lor,ducand la o invatare mai activa si cu rezultate
evidente.
Acest tip de interactivitate determina “identificarea subiectului cu situatia de invatare in care
acesta este antrenat”,ceea ce duce la transformarea elevului in stapanul propriei formari.
Interactivitatea presupune atat cooperarea,cat si competitia ,ambele implicand un anumit grad
de interactiune.
Ioan Cerghit afirma:”pedagogia moderna considera ca rutina excesiva,
conservatorismul(…)aduc mari prejudicii invatamantului.In fond creatia ,in materie de
metodologie,inseamna o necontenita cautare,reinnoire si imbunatatire a conditiilor de munca in
institutiile scolare.”
Asemenea schimbări nu pot avea loc dacă subiectul (cel care învaţă) nu face nimic. Ele nu se
produc "atâta vreme cât elevul rămâne doar în postura unui simplu spectator la lecţie, rezumându-
se doar să urmărească cele predate, să asculte, să noteze, să repete, să reproducă pe de rost, să
execute mecanic sarcini impuse" (I. Cerghit). Învăţarea se produce ca urmare a unui efort
personal depus în acest sens, numai pe baza unei participări proprii.
Metodele activ-participative sunt cele mai în măsură să solicite plenar, dar şi să valorifice
maximal şi pe multiple planuri potenţialul uman de cunoaştere, de simţire şi de acţiune cu care un
elev sau altul vine la şcoală.
Specific acestor metode este faptul că pot stimula şi dezvolta învăţarea prin cooperare, lucrul în
perechi sau în grupe mici de elevi, facilitând astfel comunicarea, relaţionarea, colaborarea şi
sprijinul reciproc pentru rezolvarea unor probleme sau pentru explorarea unor teme noi, care duc
la cunoaşterea dintre elevi, înţelegerea şi acceptarea reciprocă.
Lecţiile bazate pe învăţarea prin cooperare prezintă câteva caracteristici importante:
răspunderea individuală - se evaluează frecvent performanţa fiecărui elev care trebuie să
ofere un răspuns în nume personal sau în numele grupului, iar rezultatul se comunică atât elevului
cât şi grupului din care face parte;
interacţiunea directă - elevii se ajută unii pe alţii încurajându-se şi împărtăşindu-şi ideile,
explică celorlalţi, discută ceea ce ştiu, se învaţă unii pe alţii;
interdependenţa pozitivă - elevii realizează că au nevoie unii de alţii pentru a duce la bun
sfârşit sarcina grupului. Învăţătorii pot structura această interdependenţă pozitivă stabilind
scopuri, recompense, resurse comune, roluri distribuite în grup;
deprinderi interpersonale şi de grup mic - grupurile nu pot exista şi nici nu pot funcţiona
eficient dacă elevii nu au şi nu folosesc anumite deprinderi sociale (conducerea, luarea deciziei,
încrederea reciprocă, comunicarea, managementul conflictelor);
procesarea în grup - elevii au nevoie de momente pentru a vedea cât de bine şi-au atins
scopurile şi cât de eficienţi au fost în grup. Învăţătorul monitorizează în permanenţă activitatea de
învăţare a grupurilor, le oferă feed-back (lor şi întregii clase), intervine şi corectează eventualele
confuzii sau răspunsuri incomplete.
Momentele principale ale unei lecţii care include metode specifice dezvoltării gândirii critice
corespund, după M. Stanciu, unor etape bine definite:
faza pregătitoare (evocarea) - interpretarea cunoştinţelor noi prin prisma cunoştinţelor
anterioare;
realizarea sensului - participarea activă din partea elevului;
reflecţia - consolidarea noilor cunoştinţe, schimb de idei.
Una dintre aceste metode, folosite cu succes la orice clasă din ciclul primar, în recapitularea şi
consolidarea cunoştinţelor, este "TURUL GALERIEI". Aceasta presupune parcurgerea unor
anumiţi paşi:
1. brainstorming individual;
2. interviu de grup;
3. producerea planşelor,
4. susţinerea produselor de către un raportor;
5. afişarea produselor;
6. efectuarea turului galeriei;
7. dezbaterea.
Elevii lucrează în grupe de câte 3-4. Se propune un subiect pentru care elevii generează cât mai
multe idei. De exemplu, la clasa a IV-a, subiectele pot fi:
Limba română: Părţi de propoziţie; Părţi de vorbire; Semnele de punctuaţie; Drumul cărţii de la
autor la cititor;
Matematică: Unităţi de măsură; Forme geometrice;
Geografie: Munţii Carpaţi (sau alte forme de relief învăţate); Ape curgătoare; Ape stătătoare;
Bogăţii ale solului/ subsolului;
Istorie: Figuri de domnitori români din secolul al XIII-lea;
Ştiinţe: Medii de viaţă.
Expunerea subiectului trebuie să cuprindă toate datele necesare şi toate criteriile implicate.
Fiecare grup îşi alege sau primeşte o anumită temă din subiectul propus, dar şi toate grupurile pot
avea aceeaşi temă.
Un secretar, ales de elevii grupei, notează rezultatele brainstormingului pe o coală de hârtie (de
preferat cât mai mare), folosind markere de diferite culori. Şeful grupei susţine produsul realizat
în faţa celorlalte grupe. Posterele sunt apoi expuse în diferite locuri din clasă, accesibile elevilor
şi la anumite distanţe.
După expunerea produselor obţinute, fiecare grup examinează cu atenţie produsele celorlalte
grupe, grupele se rotesc de la un produs la altul, se discută şi, eventual, se notează comentariile,
neclarităţile, întrebările care vor fi adresate celorlalte grupe.
După turul galeriei, fiecare grup răspunde la întrebările celorlalţi şi clarifică unele aspecte
solicitate de colegi, apoi îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte. În acest
mod, prin feed-back-ul oferit de colegi, are loc învăţarea şi consolidarea unor cunoştinţe, se
valorizează produsul activităţii în grup şi se descoperă soluţii alternative la aceeaşi problemă sau
la acelaşi tip de sarcină.
Atmosfera din clasă trebuie să le permită elevilor să gândească critic. Astfel, ajung să înţeleagă că
atunci când investesc suficientă energie în învăţare şi se implică în mod activ, procesul devine
agreabil şi dă naştere unui sentiment de împlinire. Elevii trebuie să creadă că opiniile lor au
valoare. Comunitatea învăţării îi îmbogăţeşte pe toţi membrii ei.
"A învăţa pe copil nu înseamnă să-i dăm adevărul nostru, ci să-i dezvoltăm propria gândire, să-l
ajutăm să înţeleagă cu gândirea lui lumea." (I. Cerghit)
Bibliografie:
1. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti, 1980, pag. 75; pag.60;
2. Stanciu, Mihai, Didactica postmodernă. Fundamente teoretice, Editura Universităţii Suceava,
2003, pag. 189