MANAGEMENTUL FINANCIAR FARMACEUTIC SI

LEGISLATIE
Modulul

Numar ore 18 din care: ore instruire teoretica( 1 ora teorie pe saptamina)

In semestrul II, anul III

Competentele modulului: C1. Explica managementul financiar in domeniul

Farmaceutic

C. Enumera o!iecti"ele conta!ilitatii

C#. Efectuia$a lucrari de e"identa primara in

farmacie

C%. Explica actele legislati"e si normati"e pri"ind

acti"itatea

Farmaceutica

Continuturi (capitole). C1 & Managementul financiar farmaceutic & definitie:

termeni specifici:

organi$atia, conta!ilitatea, patrimoniul, capitalul,

re$er"ele.

' tructura raportului  c*eltuieli + "enituri- clasificarea

tipurilor de

c*eltuieli:

• c*eltuieli de exploatare

• c*eltuieli financiare

c*eltuieli exceptionale
' Fa$ele procesului de creare a "eniturilor:

 productia

 facturarea

 incasarea

 incorporarea

C ' /rincipiile conta!ilitatii:

1
 • fixarea capitalului social

• principiul regularitatii

• principiul sinceritatii

- 0!iecti"ele conta!ilitatii:

• o!iecti"e generale: cresterea reala a situatiei

patrimoniale si a re$ultatului financiar

• o!iecti"e specifice: cunoasterea si controlul

stocurilor de materiale, o!iectelor de
in"entar, produselor, marfurilor, am!alaelor
si a operatiilor cu aceste !unuri- calculul,
inregistrarea si controlul c*eltuielilor,
"eniturilor si re$ultatelor financiare ale
unitatii economico'sociale.

C# ' Forme de e"identa economica

• e"identa te*nic' operati"a

• e"identa conta!ila

- E"identa la ni"elul farmaciei prin sistem informational

farmaceutic

( e"identa cantitati"'"alorica)

- 0peratiile economice din cadrul acti"itatii unei farmacii

• intrari de medicamente

• iesiri de medicamente

• in"entarierea

• miscarea de numerar

• gestiunea am!alaelor

• e"identa eli!erarilor

• inregistrarea facturilor, NI2.

C% & 0rdinul 134 + 4 5I. 44. si 0rdinul #8 + 443

- 6egea nr. 144+ 1778

2
- 6egea nr. 13+ 1774

- 6egea #4 + 44%

- 0rdinul M 99 +1777 completat si modificat de 0rdinul

M 1177+ 443

- 6egea nr. 9%+ 11 oct. 1771

- ;2 nr. 97+ 3 48 1779

- MM/ & 0rdin nr. 993 14 47 177

- 6egea nr. %9+ 44# pri"ind drepturile pacientului in

2omania

- 6egea nr. 3#+ 44# & Codul muncii completat si modificat

prin 0.<.;. nr. 93+ 443 & M. 0. 39+ 3 4 443

- .;.2. nr. 198+ 443 pri"ind organi$area si functionarea

M..

- 0rdinul M..nr. 97+ 44# pri"ind clasificarea pentru

eli!erarea produselor medicamentoase de u$ uman

- Codul de etica si deontologie farmaceutica

- 0rdinul M. . Nr. 89#+ 441 pentru apro!area 2egulilor

de !una practica farmaceutica de distri!utie en'gros a
produselor medicamentoase

- 0rdinul M.. nr. 133+ 44% pentru apro!area 2egulilor

de !una practica farmaceutica

- 0.<.;. nr. 13+ 1777 pri"ind medicamentele de u$ uman

completata si modificata de 6egea ##9+ 44

3
 =I=6I0;2>FIE

* Mariana Voitcu, Elena- Mihaela Carausu - Management sanitar

si farmaceutic , Editura Gr.T.POPA, Uniersitatea de Medicina
si !armacie "asi #$$%

* Carata Ana & Editura

farmaceutica, Management,
(irius, mar'eting
)ucuresti, si legislatie
++.

* Carata Ana & Mar'eting management farmaceutic, E..P.

)ucuresti, #$$$.

* Cioanu ". & Management (trategic, Ed. Polirom, "asi, ++/.

* rugus 0iiu & Managementul (anatatii, Ed. (edcom liris,

#$$#, "asi.

* Voitcu Mariana & Managementul farmaciei si sanatatea

1ulica, reista 2Medicina stomatologica3"asi, #$$, 4, 5678
#%6-#.

* 9ans-ieter :ollond;,!undamentele mar'etingului,Ed. )"C

A00

* (e1timiu Tudor )ucurescu, )aru Cu1arencu, Victor Ponoran,

Mar'eting 1entru industria farmaceutica,Ed. acia, Clu<-
=a1oca.

* Princi1ii de a;a ale contailitatii, (ocrate #$$%

* Explica actele legislati"e si normati"e pri"ind acti"itatea farmaceutica &

Monitorul oficial.

4
C1. Explica managementul financiar in domeniul Farmaceutic

# Managementul financiar farmaceutic

-definitie, termeni specifici: organizatia, contabilitatea, patrimoniul, capitalul,
rezervele.

Management inseamna proiectarea si realizarea practica a oricarei actiuni, in toate

domeniile de activitate.
Astfel, sunt cunoscute: managementul sanatatii, managementul farmaceutic,
managementul resurselor umane, managementul financiar-contabil si alte tipuri de
management din alte domenii de activitate.
Activitatea farmaceutica, este de o mare diversitate si complexitate
semnificativa, si este legata de insasi sanatatea si viata omului.
Activitatea farmaceutica va fi ordonata dupa acelasi model de lucru al
managementului oricarui alt domeniu, cuprinzind etape cunoscute:
 Diagnoza – analiza situatiei aprovizionarii cu medicamente la un
moment dat si a posibilitatilor de rezolvare a problemelor aparute;
 Prognoza – proiectarea activitatii din perioada urmatoare, pe baza
resurselor materiale si umane care stau la dispozitie;

 Decizia – adoptarea solutiei optime prin alegerea unei cai cit mai
eficienta, de realizare a obiectivelor prestabilite de catre farmacistul manager;
 Organizarea – repartizarea sarcinilor tuturor membrilor colectivului din
farmacie, luarea masurilor adecvate pentru realizarea activitatilor planificate;
 ontrolul – verificarea modului in care sint indeplinite cele stabilite
anterior prin planuri, decizii, masuri.
!oate aceste aspecte de management au rolul de a contribui la indeplinirea
functiei de baza a farmaciei, care este asistenta cu medicamente si cu servicii
farmaceutice a pacientilor.
Pentru realizarea asistentei cu medicamente la nivelul cerintelor actuale,
impuse de noul sistem bazat pe asigurari de sanatate, este necesara precizarea
problemelor cele mai importante ale activitatii unei farmacii.
Problemele managementului farmaceutic sint:
•
infiintarea farmaciei cu respectarea tuturor prevederilor legislatiei actuale;
• dotarea farmaciei cu mobilier ergonomic, corespunzator activitatii specifice din
fiecare incapere a farmaciei, dotarea cu aparatura, ustensile, cu substante
farmaceutice, cu medicamentele necesare;
• organizarea fluxului activitatilor din interiorul farmaciei;
• aprovizionarea cu medicamente in mod ritmic;
• receptia medicamentelor in farmaciei;
• organizarea conditiilor de conservare a medicamentelor in farmacie, in functie
de proprietatile lor specifice;

5
 • eliberarea medicamentelor cu intreaga oferta de servicii farmaceutice legate
de acest moment al contactului cu bolnavul;
• prepararea medicamentelor prescrise de catre medic si a celor galenice,
solicitate de public;
• organizarea controlului intern al medicamentului preparat;
• organizarea spatiului aseptic pentru prepararea medicamentelor sterile in
spital, blocul de solutii perfuzabile, iar in farmacia de circuit desc"is, boxa de sterile;
• evidenta te"nico-operativa;
• organizarea inventarierii.
#ulte din aceste aspecte nu sint cunoscute publicului, constituindu-se in
multitudinea de activitati anonime, care contribuie la bunul mers al lucrurilor din
farmacie.
$a ora actuala, prin introducerea unor operatii efectuate cu a%utorul
computerului, poate parea ca munca in farmacie este mai usoara. Dar aceasta este
numai o aparenta; in realitate, profesiunea de farmacist si asistent de farmacie,
implica noi responsabilitati prin continutul complex al serviciilor farmaceutice legate
de medicamentul prescris si eliberat pacientului.
!ermenul de &management' este un neologism englez, care inseamna
&conducere', &administrare' a unei afaceri, a unei activitati.
&Managementul' este procesul de coordonare a resurselor umane,
informationale, fizice si financiare in vederea realizarii scopurilor unei organizatii
(farmacia).

?E2MENI /ECIFICI
1. Organizatia (Managementul Organizatiei)
*eprezinta un proces complex care se desfasoara pe baza adaptarii deciziilor
care sunt transpuse in activitati, acestea conducind la realizarea de bunuri si servicii,
(asigurarea cu medicamente a pacientilor si consilierea pacientilor) in scopul atingerii
unor obiective economico-sociale (sanatatea populatiei unei tari).
Organiatia (societatea comerciala, firma, farmacia, compania, regia,
institutia, intreprindere) este, in sens larg, ansamblul structurilor umane, materiale,
te"nologice si functionale realizate in scopul producerii de bunuri si de servicii.
+unctiile managementului organizatiei este prezentat mai %os:

P0A="!"CA>EA
O>GA=":A>EA

5 1reederea7 ? ?

 !U=CT""0E MA=AGEME=TU0U" #

↑ ↑

COO>O=A>EA CO=T>O0U0

6
 (i A=T>E=A>EA 5 ealuarea
7

3 

Produsele finite ale managementului sint deciziile; adoptarea acestora este

determinata de culegerea si de prelucrarea informatiilor, de identificarea solutiilor
pentru atingerea scopului si de punerea lor in practica.
Organizatia (intreprinderea, farmacia) este locul de organizare a contabilitatii.
ntreprinderea este o unitate economica, autonoma patrimonial, in care
mi%loacele umane, materiale si financiare sint organizate si coordonate pentru
realizarea de bunuri materiale, executarea de lucrari si prestarea de servicii, in
scopul vinzarii si obtinerii de profit.
lasificarea intreprinderilor:
a). in functie de obiectul principal de activitate:
- ntreprinderi din sectorul primar (agricultura, silvicultura, industria extractiva);
-ntreprinderi din sectorul secundar (activitati din industria prelucratoare si a
constructiilor);
- ntreprinderi din sectorul tertiar (activitati din comert, turism, transporturi, financiar-
bancare, ocrotirea sanatatii etc.).
b). in functie de forma de proprietate asupra capitalului investit:
- ntreprinderi private – capitalul a fost investit de una sau de mai multe persoane
particulare;
- ntreprinderi publice sau cu capital de stat – finantarea activitatii este asigurata din
fonduri publice;
- ntreprinderi mixte – capitalul a fost investit atit de persoane particulare, cit si de
stat.
c). in functie de forma %uridica de organizare:
- regii autonome – sint intreprinderi de stat;
- societati comerciale – sint intreprinderi constituite pe baza liberei initiative, prin
asocierea de persoane, de capitaluri sau mixte.
d). in functie de marimea lor:
- microintreprinderi – pina la  salariati;
- intreprinderi mici – intre / si 0 salariati;

-- intreprinderi
intreprinderi mi%locii – intre21/
mari – peste 1/ si 20 salariati;
salariati.
n conformitate cu prevederile $egii contabilitatii 324, republicata in 2//2,
pot sa conduca propria contabilitate: societatile comerciale, societatile nationale,
institutiile publice, persoane fizice autorizate etc.
n functie de structura asocierii dintre persoane si capitaluri , legislatia
nationala reglementeaza trei categorii de societati:
A). societati de persoane – asocieri bazate pe incredere a persoanelor care au
scopuri economice comune.
apitalul social este divizat in titluri de valoare negociabile, numite parti
sociale, netransmisibile altor persoane.

7
 n functie de anga%area asociatilor in administrare si de modul de asumare a
responsabilitatii acestora, sint doua tipuri de societati de persoane:
- societati in nume colectiv (SNC) – caracterizate prin raspundere solidara (in egala
masura) si nelimitata (cu intreg patrimoniul) a asociatilor pentru operatiunile
desfasurate in numele societatii;
- societati in comandita simpla (SCS) – caracterizate prin existenta a doua tipuri de
asociati:
 asociati comanditati – au drept de administrare a societatii si raspund solidar

si nelimitat pentru operatiunile efectuate in numele societatii;

 asociati comanditari – care nu se implica in gestionarea societatii
(administrare) si astfel raspunderea lor se limiteaza la capitalul subscris.
5). societati de capitalui – se constituie prin subscrierea integrala si simultana a
capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.
apitalul social este divizat in titluri negociabile numite actiuni, care pot fi
tranzactionate pe piata titlurilor de valoare (bursa), sc"imbindu-si astfel proprietarul,
fara consimtamintul celorlalti actionari.
De regula, actionarii dintr-o societate de capitaluri nu se implica in
administrarea acesteia. n functie de limita raspunderii actionarilor pentru
operatiunile desfasurate in numele societatii de capitaluri, sint doua tipuri de astfel
de societati:
- societati pe actiuni (6.A.) , in care raspunderea se limiteaza la aportul fiecarui
actionar la capitalul social;
- societati in comandita pe actiuni – sint similare societatilor in comandita simpla, cu
diferenta divizarii capitalului social in actiuni.
). societati mixte – imbraca forma %uridica a societatilor cu raspundere limitata; se
regasesc trasaturi specifice societatilor de persoane, unde capitalul social este
divizat in parti sociale, netransmisibile altor persoane din afara societatii, cit si
societatilor de capitaluri, unde raspunderea se limiteaza la nivelul aportului de capital
social.

2. Contabilitatea
7ste o activitate specializata in masurarea, evaluarea, gestiunea si controlul
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si rezultatele obtinute de
persoanele %uridice si fizice; trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si
sistematica, prelucrarea si pastrarea informatiil or cu privire la pozitia financiara,
performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atit pentru cerintele interne ale
acestora, cit si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si
comerciali, clientii, institutiile guvernamentale si alti utilizatori.
#anagerul utilizeaza informatii de natura contabila, care sint:
- informatii operationale – sint produse de diferite compartimente( in farmacie ) si
constituie suportul de date pentru contabilitatea financiara si contabilitatea de
gestiune ( efectuata de contabilul farmaciei );
- informatii financiar-contabile – sint furnizate de contabilitatea financiara, in baza
unor reguli de raportare ( actionarilor );

8
- informatii fiscale – sint destinate organelor de stat, pentru a fi folosite in controlul
impozitelor si taxelor datorate.

3. Patrimoniul
*eprezinta totalitatea bunurilor (farmacia cu tot ce cuprinde ), apartinind unei
persoane fizice sau %uridice, dobindite in cadrul relatiilor de drepturi si obligatii.
Patrimoniul este format din doua elemente:
- persoana fizica sau %uridica, denumita subiect de patrimoniu, care exercita acte de
administrare asupra patrimoniului;
- bunurile economice, denumite obiect de patrimoniu.

4. Capitalul
7ste studiat de contabilitate din doua puncte de vedere:
a). al modului concret in care bunurile economice se investesc, se intrebuinteaza, se
consuma si se inlocuiesc; este de doua feluri:
- capitalul fix sau activele imobiliare - este format din bunurile economice rezultate in
urma investitiilor (masini, cladiri ( farmacia cu ec"ipamente si mobilier ), utila%e);
- capitalul circulant sau activele circulante – este format din bunuri economice care
se consuma (materii prime ( substante active, substante auxiliare,medicamente),
materiale, semifabricate).
apitalul fix si capitalul circulant totalizeaza bunurile economice ale
organizatiei (farmaciei).
b). al modului de procurare si de dobindire a acestor bunuri; deosebim:
- capitalul propriu – este dobindit prin efortul actionarilor, proprietarilor sau prin
autofinantare;
- capitalul strain, denumit si capitalul imprumutat – cuprinde datoriile pe termen scurt
sau lung fata de banci, furnizori, creditori, salariati, bugetul statului, care trebuie
restituit.

. !esursele economice
6int abordate de catre contabilitate:
a). Din punct de vedere al modului de utilizare:
 utilizari durabile sau permanente – corespund activelor imobilizate;
 utilizari ciclice sau temporare – sint cele care se consuma, corespund
activelor circulante.
b). Din punct de vedere al provenientei resurselor:
 resurse permanente sau durabile – furnizate de catre actionari, proprietari,
rezultate din acumularea profitului;
 resurse tem1orare sau ciclice – 1roin din datorii fata de terti,
care urmea;a sa @e achitate.
6.Capitalul si rezervele

9
 6int numite si ca!italul !ro!riu, constituie sursa de finantare si reprezinta
drepturile proprietarilor, actionarilor asupra activelor farmaciei dupa deducerea
tuturor datoriilor, fiind structurate in bilantul contabil astfel:
1. Ca!italul – se constituie la infiintarea farmaciei, prin aportul actionarilor sau
asociatilor, sub forma de bani sau bunuri si se imparte in:
a). capitalul su!scris si ne"arsat – este partea de capital subscrisa de asociati,
dar care nu a fost inca pusa la dispozitia farmaciei;
b). capitalul su!scris si "arsat – este partea din capitalul subscris care a fost pus
la dispozitia farmaciei.
2. "rimele de ca!ital – sint determinate de operatiunile de crestere a capitalului
prin noi emisiuni de actiuni, fuziuni sau aporturi in natura.
3. Reerele – sint surse constituite, anual, prin repartizarea unor cote din
profiturile exercitiilor financiare si sint delimitate patru categorii:
a). re$er"ele legale – sint destinate prote%arii, in situatiile in care exercitiile financiare
se inc"eie cu pierderi. Potrivit $egii 84/ privind societatile comerciale, din
beneficiile societatii se va prelua in fiecare an cel putin 19 pentru formarea fondului
de rezerva;
b). re$er"ele pentru actiuni proprii – se constituie conform legii, in vederea utilizarii
pentru rascumpararea unor actiuni, cu scopul mentinerii capitalului propriu;
c). re$er"ele statutare sau contractuale – se constituie din profiturile nete, ramase
dupa deducerea impozitului pe profit, in anii in care s-au obtinut rezultate financiare
bune si au destinatiile "otarite de adunarile generale ale actionarilor sau asociatilor;
d). alte re$er"e – pot fi constituite facultativ pe seama profitului net, pentru
acoperirea pierderilor sau pentru alte scopuri.

# STRUCTURA RA"ORTULUI $C%ELTUIELI & 'ENITURI(

CLASIFICAREA TI"URILOR )E C%ELTUIELI

Activitatile farmaciei , consumatoare de resurse (c"eltuieli) si producatoare de

efecte economice (venituri), sint analizate prin contul de profit si pierderi, care
evidentiaza performanta farmaciei, prin prisma raporturilor de ec"ilibru dintre
c"eltuieli si venituri. *elatia:
*ezultat  venituri – c"eltuieli
"eltuieli – desemneaza utilizarea resurselor economice (valori platite sau de
platit) pentru materii prime, materiale, medicamente, servicii prestate de terti.
enituri – exprima resursele obtinute din valorile primare pentru
medicamentele eliberate. eniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice,
care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decit contributiile
actionarilor.

10
 "eltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice, sub forma de iesiri
sau scaderi ale valorilor activelor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului
propriu.
n functie de activitatea care le genereaza, veniturile se grupeaza in:
. venituri din exploatare – sint reprezentate de veniturile legate de desfasurarea
normala, curenta a activitatii si cuprind: venituri din vinzarea medicamentelor,
retetele executate (elaborate) si serviciile prestate, venituri din medicamente stocate.
2. venituri financiare – rezulta din activitatea financiara a farmaciei si cuprind: venituri
din investitii financiare, venituri din creante imobilizate, venituri din diferente de curs
valutar, venituri din dobinzi si alte venituri financiare.
8. venituri extraordinare – reprezinta acele venituri care nu sint legate de activitatea
normala a farmaciei si cuprind venituri din subventii pentru evenimente extraordinare
(calamitati).
"eltuielile sint:
. c"eltuieli de exploatare – sint generate de activitatea curenta a farmaciei, ca parte
a obiectului sau de activitate, precum si cele care deriva din acesta si cuprind:
c"eltuieli cu aprovizionarea de medicamente, c"eltuieli cu materiale consumabile,
c"eltuieli cu salariile, asigurari si protectie sociala, c"eltuieli cu impozitele, taxele, cu
terti.
2. c"eltuieli financiare – sint legate de activitatea financiara a farmaciei si cuprind:
c"eltuieli din diferente de curs valutar, c"eltuieli privind dobinzile aferente
imprumuturilor primare, c"eltuieli privind investitiile financiare.
8. c"eltuieli extraordinare – sint c"eltuieli care nu sint legate de activitatea normala,
curenta a farmaciei si se refera la evenimente care nu apar in mod frecvent.

# FA*ELE "ROCESULUI )E CREARE A 'ENITURILOR

. Productia – este procesul de transformare a:

- resurselor materiale, (substante active, substante auxiliare, aprovizionarea ritmica
cu medicamente),
- resurselor te"nice (ec"ipamente,ustensile),
- resurse umane(personalul farmaciei),
- resurse informationale( +* <, proceduri, instructiuni de lucru, organizarea fluxului
activitatilor in farmacie) si
- resurse financiare de care dispune farmacia, in bunuri si in servicii cerute de piata
(de pacienti).
Productia reprezinta ansamblul activitatilor de baza si auxiliare desfasurate de
personalul farmaciei ( prepararea medicamentelor prescrise de catre medic si a celor

11
galenice, solicitate de pacienti), in conformitate cu planurile si programele adoptate
de farmacistul manager.
Activitatile specifice functiei de productie pot fi grupate in:
- activitati de pregatire si
- activitati de baza.
Printre acestea sint:
-programarea activitatilor ( preluarea retetei, cintarirea
substantelor,pregatirea materialelor de conditionare,scrierea
etic"etei, pregatirea ustensilelor),
-asigurarea resurselor financiare si
-asigurarea resurselor materiale (substante active si auxiliare),
- lansarea productiei ( prepararea medicamentelor magistrale si
oficinale),
- urmarirea activitatilor productive (prepararea de
medicamente),
- organizarea controlul de calitate( control intern al
medicamentului preparat).

2.+acturarea – emiterea de catre furnizor a unui document cu

medicamentele si produsele farmaceutice comandate.
8.ncasarea – reprezinta realizarea efectiva a acestuia. #etode de
incasare:
- metoda platii directe – utilizata pentru veniturile provenite de la persoane %uridice
(=A6 );
- metoda retinerii – folosita in cazul veniturilor impozabile realizate de la persoane
fizice ( pacienti );
- metoda a1licarii de timre @scale 5 nu este ca;ul farmaciilor 7.
."ncor1orarea & includerea incasarilor efectuate.

C #. Enumera oiectiele contailitatii

 PRINCIPIILE CONTABILITATII

Pentru ca cifrele sa fie reale, faptele evaluate corect, iar imaginea asupra
unitatii economico-sociale fidela( farmacia ), trebuie respectate o serie de principii si
anume:
1. +ixitatea capitalului social – este un principiu mai mult %uridic decit contabil.
apitalul unei societati este limita responsabilitatii vis-a-vis de creantierii sociali.
6umele sale nu pot fi modificate fara formalitati si publicitate.
. Principiul regularitatii – documentele trebuie intocmite si prezentate conform
regulilor, legilor reglementate sau profesionale. Acest principiu determina necesitatea
aparitiei unui g"id al profesiunii.

12
 #. Principiul sinceritatii – deoarece o activitate absoluta nu este posibila,
contabilitatea trebuie sa respecte sinceritatea: probitatea inventarului material,
evaluarea, conformitatea documentelor publicate si a conturilor, claritatea,
actualitatea in estimarea activelor la inc"iderea exercitiului financiar.

</6IMEN?>2:
%. Principiul necompensatiei (necompensarii) – determina evitarea pierderii de
informatii. onform lui, nu se compenseaza doua miscari in sens opus, in acelasi

cont; nu se compenseaza o c"eltuiala cu un venit; nu se compenseaza o crestere cu

o diminuare de valoare si nici un post activ cu unul pasiv.
3. Principiul unicitatii sau intangibilitatii bilantului – pentru exercitiul dat, o unitate
economico-sociala nu poate intocmi oficial public decit un singur bilant. 7l este
purtatorul legitim al unitatii asupra punctelor de vedere privind criteriul de evaluare,
metoda folosita etc. Datele bilantului de inc"idere a exercitiului financiar, devin date
ale bilantului de desc"idere pentru exercitiul urmator. *ezulta identitatea situatiei la
sfirsitul unui exercitiu si inceputul celui urmator.
9. Principiul independentei exercitiilor – timpul este impartit in perioade egale,
numite exercitii, care sint, in principiu, riguros independente unele de altele. Aceste
perioade sint de 2 luni; la sfirsitul fiecareia se stabilesc rezultatele financiare, iar la
sfirsitul celei de-a 2-a se procedeaza la inc"iderea exercitiului. Potrivit acestui
principiu, c"eltuielile si veniturile aferente activitatii unitatii patrimoniale se limiteaza

in timp. Deci ele se

. Principiul trec la rezultatul
permanentei exercitiului
metodelor sau alfinanciar la care
continuitatii serefera
– se refera.la aplicarea
acelorasi metode, reguli si procedee in cursul unui exercitiu. Presupune in acelasi
timp prezentarea contului de rezultate si a bilantului sub aceeasi forma, dupa te"nica
si criterii de evaluare. Permanenta metodelor permite comparatii intre exercitii.
8. Principiul prudentei – este legat de functia %uridica a contabilitatii. ntre doua
eventualitati posibile se inregistreaza cea favorabila, rezultind o diminuare a
rezultatului. Diminuarile de valori trebuie inregistrate cind apar ca probabilitati pentru
viitor, in sc"imb cresterile de valori nu se inregistreaza pina nu devin certe si
definitive prin obiectul si suma lor.
7. Principiul continuitatii activitatii – potrivit acestuia se presupune ca unitatea
patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a
intra in stare de lic"idare sau de reducere sensibila a activitatii.
14. Principiul costului istoric – orice valoare economica in contabilitate este
bazata pe costul de intrare consemnat in documentele %ustificative.
11. Principiul dublei inregistrari – are in vedere faptul ca orice operatiune
creeaza un raport valoric de ec"ivalenta intre intrari si iesiri, intre mi%loace si resurse,
asigurind raportul de ec"ilibru intre venituri, c"eltuieli si rezultate sau intre stocurile
initiale si intrari pe de o parte, si iesiri si stocuri finale pe de alta parte.
1. Princi1iul 1atrimoniului inchis & o1eratiunile economice sint
anali;ate si reBectate in contailitate numai din 1unct de edere al unui
singur titular, care gestionea;a 1atrimoniul res1ecti.

 OBIECTIVELE CONTABILITATII

13
 . Obiective generale:
a). cresterea reala a situatiei patrimoniale a farmaciei;
b) si a rezultatului financiar al farmaciei.

. Obiective specifice:
a). cunoasterea si controlul stocurilor de medicamente;
b). cunoasterea si controlul obiectelor de inventar;
c). cunoasterea si controlul materialelor te"nico-sanitare din farmacie;
d). cunoasterea si controlul ambala%elor si a operatiilor cu aceste bunuri;
e). calculul, inregistrarea si controlul c"eltuielilor, veniturilor si a rezultatelor
financiare ale farmaciei;
f). furnizarea informatiilor necesare elaborarii planurilor si programelor de activitate
economica;
g). asigurarea urmaririi si a controlului valoric al activitatilor desfasurate prin
inregistrarea cronologica a operatiilor economico-financiare si prelucrarea
informatiilor cu privire la situatia patrimoniului;
"). asigurarea controlului integritatii patrimoniului prin inregistrarea elementelor
existente si a miscarii elementelor patrimoniale;
i). furnizarea informatiilor necesare intocmirii documentelor de sinteza contabila care

dau imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute in

farmacie.

SU"LIMENTAR+
"ROCE)EELE SI INSTRUMENTELE CONTA,ILITATII

"rocedeul- indica modul cum trebuie lucrat pentru atingerea unui scop, iar
Instrumentul- indica mi%locul cu a%utorul caruia se realizeaza procedeul respectiv.
Metoda conta.ilitatii poate fi definita si prin suma procedeelor si
instrumentelor utilizate pentru studierea obiectului ei.
/rocedeele metodei conta!ile sint:
. generalizarea si sintetizarea informatiilor ; instrumentele utilizate de aceasta
metoda sint:
a). bilantul contabil;
b). contul de profit si pierderi.
2. gruparea si ordonarea informatiilor culese ; instrumentele utilizate de aceasta
metoda sint:
a). contul;
b). sistemul de conturi;
c). balanta conturilor.
SU"LIMENTAR+

14
 TI"URI )E CONTA,ILITATI

. ontabilitatea curenta – inregistreaza zilnic(inregistrari primare in farmacie),

pe baza documentelor %ustificative(facturi,comenzi de medicamente),miscarea si
transformarea elementelor patrimoniale, precum si rezultatele financiare.
ontabilitatea curenta poate fi centralizata si descentralizata.
2. ontabilitatea periodica – se realizeaza la sfirsitul perioadelor de gestiune.

SU"LIMENTAR+
FUNCTIILE CONTA,ILITATII

. +unctia de inregistrare si prelucrare a datelor.

2. +unctia de informare – consta in furnizarea informatiilor privind structura
patrimoniului, a situatiei financiare si rezultatele obtinute.
8. +unctia de control.
0. +unctia %uridica.
5. +unctia previzionala – serveste la fundamentarea programelor, la elaborarea
bugetelor farmaciei. ontabilitatea farmaciei poate fi asigurata prin doua circuite:
contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune.
ontabilitatea financiara – are la baza norme generale, unitare, de organizare

pentru toate unitatile patrimoniale(farmacia); are ca obiect inregistrarea operatiilor ce

afecteaza patrimoniul farmaciei in vederea stabilirii rezultatelor financiare.
ontabilitatea de gestiune – are drept scop gestiunea interna a farmaciei,
calcularea costurilor interne ale farmaciei si iesiri de numerar din cadrul operatiunilor.
Mentinerea balantei banilor necesita e"ersarea #unctiilor manageriale de plani#icare
si control.
$ugetarea este necesara pentru a ne asigura ca vor #i accesibili su#icienti
bani pentru a #ace #ata unor obligatii , cum ar fi: plata unor aconturi, salarii, taxe.
n inteles mai larg, necesarul de lic"iditati poate fi anticipat prin analiza experientei
trecute, combinata cu proiectarea operatiilor viitoare.
ntrarea de lic"iditati poate fi apreciata in acelasi mod. ompararea veniturilor
cu c"eltuielile are o semnificatie mai mult decit teoretica: balantele% atit cele
e"cesive% cit si cele de#icitare% pot avea consecinte ne#aste.
Managerul tre!uie sa fie ca pabil sa controle$e fluxul !anilor . 5una
administrare a creditelor si a procedeelor de colectare poate creste intrarile.
O buna planificare a ac"izitionarii de inventar poate exercita un control asupra
desfasurarii acestor obiective.
#anagerul poate lua decizii asupra ac"izitionarii unor mi%loace fixe si ec"ipamente,
care necesita iesiri de lic"iditati, fie in suma totala, fie in rate.
Dependent de planurile de perspectiva, pentru circulatia banilor, managerul poate
"otari daca sa procedeze sau nu la ac"izitia respectiva. Din acest punct de vedere
ar trebui sa fie cunoscute intrarile pe o perioada de timp si sa fie luate in considerare
obligatiile stabilite pentru aceeasi perioada.

15
 @aca !alanta este sta!ila, atunci !anii "or repre$enta lic*iditati
disponi!ile pentru c*eltuieli.
Daca rezulta un bilant negativ, atunci este de competenta managerului de a
cauta sa creasca intrarile sau sa scada iesirile, pentru a stabiliza balanta.
n timpul perioadelor de lipsa de bani, managementul ar putea fi solicitat sa
obtina fonduri aditionale, prin economisire.
Cunoasterea acestor surse de fonduri este necesara pentru un !un
management al !anilor.

C#. Efectuia$a lucrari de e"identa primara in farmacie

A E"identa te*nic'operati"a
E"identa operati"a ' inregistreaza, urmareste si controleaza acele laturi ale activitatii
a caror cunoastere prezinta o importanta imediata ( in cazul farmaciei):

-intrari de medicamente,

-iesiri de medicamente(eliberarea catre pacienti)

-stocul de medicamente( numarul de unitati farmaceutice)

-pretul medicamentelor

-forma farmaceutica

> 6e numeste e"identa operati"a' pentru ca obtinerea si folosirea informatiilor se

efectuiaza de regula in momentul si la locul producerii procesului economic (in
farmacie, in prezenta pacientilor pentru informarea personalului farmaciei si a
pacientilor, a oganelor de control,in caz de inventar).

6e numeste e"identa t e*nico'operati"a' pentruca utilizeaza mi%loacele te"nice de

masurare si inregistrare automata a datelor ( computerele in legatura cu casa de
marcat).

A E"identa conta!ila
ontabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii
care pot fi exprimate valoric.

onditiile contabilitatii:

• sa fie organizata pe baza unor principii si norme fundamentate stiintific,

• sa fie atotcuprinzatoare incluzind toate tipurile de gestiuni,

16
 • sa asigure operativ si eficient informatiile necesare utilizatorilor,

• sa fie simpla, clara, precisa,documentata si precisa

ontabilitatea inregistreaza numai operatiile economice efectuate.

Operatiile economice se inregistreaza numai pe baza de documente

%ustificative( inregistrarile primare din farmacie).

ontabilitatea foloseste in principal etalonul banesc si numai ca o completare

utilizeaza etaloanele cantitative ( in contabilitatea unei farmacii se folosesc
ambele etaloane).

# Eidenta la nielul farmaciei !rin sistem informational

farmaceutic / eidenta cantitati-alorica0
Sistemul in#ormational se compune dintr&un ansamblu de #lu"uri in#ormationale de
in#ormatii economice care se obtin prin prelucrarea datelor #urnizate de anumite
surse si care sunt necesare pentru organizarea% conducerea si des#asurarea
activitatii.

'n sistem este de#init ca un ansamblu de oameni% ecipamente% procedee% al carui

scop este de a #urniza in#ormatii necesare cunoasterii activitatii economice in
vederea luarii deciziilor.

mportanta sistemului in#ormational consta in #aptul ca organizarea si conducerea

activitatii economice presupune cunoasterea permanenta a starii si a #unctionalitatii
unitatilor patrimoniale.

Sistemul in#ormational ne a*uta sa observam modul de utilizare al resurselor% sa

sesizam si sa observam de#icientele e"istente% sa punem in valoare e#ectele
pozitive.

Sistemul in#ormational du!a etaloanele informationale poate #i+

& cantitati si

& aloric ( e"prima activitatea in etalon banesc ).

)u!a sfera de cu!rindere poate #i+

- sintetic ( care asigura cunoasterea generala de ansamblu a activitatii) si

- analitic ( care #ac posibila cunoasterea detaliata a activitatii)

,talonul in#ormational& este o unitate de masura #olosita la masurarea% evaluarea si

e"primarea cantitativa si valorica a patrimoniului #armaciei.

17
,taloanele cantitative - servesc la e"primarea cantitativa a produselor
medicamentoase%a produselor tenico&medicale si a altor produse e"istente in
#armacie.

,taloanele valorice - etalonul banesc este un etalon in#ormational universal.

Cu a*utorul acestuia se stabilesc preturile bunurilor si al serviciilor%costul salariilor.

Circuitul in#ormational desemneaza drumul pe care il parcurg in#ormatiile intre
emitator si cel care prelucreaza in#ormatiile si retur.

# GENERALITATI )ES"RE GESTIUNEA ,ANEASCA

Gestiunea  totalitatea operatiunilor in legatura cu mi%loacele materiale si

banesti in decursul unui an sau in perioada de functionare a unui gestionar.

. ?estiunea produselor farmaceutice

2. ?estiunea baneasca
8. ?estiunea bunurilor de inventar
0. ?estiunea registrelor si formularelor cu regim special

1.
@. ?estiunea medicamentelor ce contin stupefiante si toxice
?estiunea ambala%elor

n sens larg, succesul unei farmacii publice depinde, in mare masura, de

capacitatea de a obtine bani dintr-o varietate de surse, in cantitate suficienta pt. a
spri%ini resursele necesare pt. operare.
Odata ce banii au fost obtinuti, ii revine managerului functia de a-i utiliza in
mod eficient, pt. realizarea obiectivelor farmaciei.
n forma cea mai simpla, obiectivul managementului #inanciar este de a
maximiza rata returnarii investitiei.
n te orie, banii sint limitati cantitativ , iar cererea depaseste existentul. n
competitie pt. resur sa limitata, numai cei mai e#icienti utilizatori ai banilor vor fi
capabili sa-i obtina.

Acest principiu se aplica si in practica farmaceutica.

Managementul #inanciar se re#era la intrari si iesiri de numerar .
Mentinerea balantei banilor necesita exersarea functiilor manageriale de
plani#icare si control. #anagerul trebuie sa fie capabil sa controleze #lu"ul banilor .
$una administrare a creditelor si a procedeelor de colectare poate creste intrarile .
#anagerul poate lua decizii asupra ac"izitionarii unor mi%loace fixe si ec"ipamente,
care necesita iesiri de liciditati% #ie ca suma totala% #ie in rate.
Daca balanta este stabila, atunci banii vor reprezenta lic"iditati disponibile pt.
c"eltuieli. Daca rezulta un bilant negativ, atunci managerul va creste intrarile sau va
scadea iesirile, pt. a stabiliza situatia.

18
 n timpul perioadelor de lipsa de bani managementul ar putea fi solicitat sa
obtina #onduri prin economisire sau din credite bancare. unoasterea acestor surse
de fonduri si costul acestor fonduri sint necesare pt. un bun management al banilor.
estiunea baneasca se inregistreaza in cadrul farmaciei de circuit desc"is, in
cadrul operatiunilor de vinzare, cind au loc:
- miscari de numerar in general;
- plati;
- depuneri de bani.
Aceste operatiuni se inscriu zilnic in registrul de casa, care se refera strict la
gestiunea baneasca, este numerotat, paginat, parafat si semnat.
nregistrarea miscarilor de numerar se face pe zile, c"iar pe ture.

*egulamentul referitor la operatiunile de casa prevede:

-casierul farmaciei este minuitor de numerar si raspunde material si penal pt.
integritatea valorilor incredintate.

Casierul are urmatoarele sarcini:

 sa faca inregistrarea in registrul de casa la sfirsitul fiecarei ture;
 sa efectueze platile pe baza dispozitiilor scrise date de farmacistul diriginte;
 sa pastreze in bune conditii boniere, bonuri de casa;
 sa se ingri%easca de aparatul de marcat si sa anunte defectiunile;
 sa asigure o cantitate suficienta de moneda divizionara;
 sa predea banii farmacistului diriginte;
 sa opreasca bani in casa conform plafonului stabilit;
 sa dea retributia conform statului de plata.

/armacistul diriginte are urmatoarele sarcini:

 sa controleze inopinant registrul de casa;
 sa faca controlul casei;
 sa verifice daca bonierele sint numerotate si datate.

Mi1loacele circulatiei .anesti

uprind:
- numerarul din casa;
- numerarul disponibil in banca;
- numerarul din carnetele de cecuri.
Orice intreprindere efectueaza operatii de incasare si plati cu a%utorul
mi%loacelor banesti sub doua #orme:
- incasari si plati de numerar prin casierie;
- incasari si plati de numerar prin banci.
!oate intreprinderile sint obligate sa-si pastreze banii in casierie, de unde sa-i
depuna in banci.

19
 $imita sumelor ce se pot c"eltui din numerarul din casa sint fixate prin plan de
casa, iar ce depaseste acest plafon se depune zilnic in banca.
=umerarul pentru plata salariilor% primelor se pastreaza 3 zile in casa; daca nu
s-au consumat, se depun in banca.

# MANAGEMENTUL FINANCIAR AL FARMACIEI

"U,LICE

n sens larg, succesul unei farmacii publice depinde, in mare masura, de

capacitatea de a obtine bani dintr-o varietate de surse, in cantitate suficienta, pt. a
ac"izitiona si spri%ini resursele necesare pt. operare. Odata ce banii au fost obtinuti, ii
revine managerului functia de a-i utiliza in modul cel mai eficie nt, pt. a realiza
obiectivele farmaciei.
Obiectivul managementului #inanciar este de a ma"imiza rata returnarii
investitiilor. n astfel de obiectiv ar putea sa para inconsistent, in raport cu
responsabilitatile specialistilor anga%ati in oferta serviciilor de sanatate, insa utilizarea
economica a banilor este benefica societatii, ceea ce constituie un argument demn
de a fi luat in considerare.
n teorie, banii sint in cantitate limitata, iar cererea, de obicei, depaseste
existentul. n competitie pentru resursa limitata numai cei mai eficienti utilizatori ai
banilor vor fi capabili sa-i obtina. Aplicind acest principiu la practica farmaceutica
vom constata ca numai aceia care stiu sa utilizeze banii in mod eficient, sub toate
aspectele, vor reusi in afacere. n oarecare masura, conceptul precedent este un
model la scara mica, a ceea ce se produce in sistemul economic al unei tari, unde
eficienta este recompensata, iar ineficienta sanctionata.
6ensul larg al managementului financiar se aplica nu numai la banii lic"izi, ci
si la toate materialele si serviciile care sint utilizate in functionarea unei farmacii si
sint cumparate cu bani. +iind data o anumita suma, managerul trebuie sa faca toate
calculele si sa ia decizii privind utilizarea banilor pentru atingerea obiectivelor
propuse.
Pot aparea in aceasta privinta conflicte intre obiectivele de baza. De exemplu,
obiectivul maximizarii returnarilor facute pentru investitie ar putea sa contrazica
obiectivul ofertei de servicii complete, ca si in cazul in care trebuie sa fie luata o
decizie in legatura cu vinzarea unui anumit ve"icul farmaceutic (apa distilata, alcool
etilic, glicerina). *esursele financiare investite pentru acest scop reprezinta o
utilizare eficienta a banilor, contravenind obiectivului maximizarii returnarii
investitiilor.

20
 #anagementul lic"iditatilor (bani lic"izi) reprezinta numai o dimensiune a
functiei manageriale in acest domeniu. n sens larg, managementul financiar se
refera, de asemenea, la intrari si iesiri de numerar din cadrul operatiunilor.
Mentinerea balantei banilor necesita e"ersarea #unctiilor manageriale de plani#icare
si control.
$ugetarea este necesara pentru a ne asigura ca vor #i accesibili su#icienti
bani pentru a #ace #ata unor obligatii , cum ar fi: plata unor aconturi, salarii, taxe.
n inteles mai larg, necesarul de lic"iditati poate fi anticipat prin analiza experientei
trecute, combinata cu proiectarea operatiilor viitoare.
ntrarea de lic"iditati poate fi apreciata in acelasi mod. ompararea veniturilor
cu c"eltuielile are o semnificatie mai mult decit teoretica: balantele% atit cele
e"cesive% cit si cele de#icitare% pot avea consecinte ne#aste.
Managerul farmaciei, trebuie sa fie capabil sa controle$e fluxul !anilor .
5una administrare a creditelor si a procedeelor de colectare poate creste intrarile. O
buna planificare a ac"izitionarii de inventar poate exercita un control asupra
desfasurarii acestor obiective. #anagerul poate lua decizii asupra ac"izitionarii unor
mi%loace fixe si ec"ipament, care necesita iesiri de lic"iditati, fie de suma totala, fie in
rate. Dependent de planurile de perspectiva, pentru circulatia banilor, managerul
poate "otari daca sa procedeze sau nu la ac"izitia respectiva. Din acest punct de
vedere ar trebui sa fie cunoscute intrarile pe o perioada de timp si sa fie luate in
considerate obligatiile stabilite pentru aceeasi perioada.
@aca !alanta este sta!ila, atunci !anii "or repre$enta lic*iditati
disponi!ile pentru c*eltuieli.
Daca rezulta un bilant negativ, atunci este de competenta managerului de a
cauta sa creasca intrarile sau sa scada iesirile, pentru a stabiliza balanta. n
timpul perioadelor de lipsa de bani, managementul ar putea fi solicitat sa
obtina fonduri aditionale, prin economisire.
Cunoasterea acestor surse de fonduri este necesara pentru un !un
management al !anilor.

# OPERATII ECONOMICE DIN CADRUL ACTIVITATII UNEI

FARMACII

- intrari de medicamente
- iesiri de medicamente
- inentarierea
- miscarea de numerar
- gestiunea amale<elor
- eidenta elierarilor
- inregistrarea facturilor, ="> 5=ota "ntrare- >ece1tie 7,

 E!TIUNEA FARMACEUTICA

21
>e1re;inta & totalitatea o1eratiilor in legatura cu mani1ularea
mi<loacele materiale si anesti in decursul unui an sau in 1erioada de
functionare a unui gestionar.

"n farmacie, gestiunea este8

- a P>OU(E0O> !A>MACEUT"CE & gestiunea se tine aloric si

cantitati atit la farmaciile cu circuit deschis cit si la farmaciile cu
circuit inchis.
(e refera la intrarea 1roduselor farmaceutice, la de1o;itarea,
1astrarea,
conserarea, elaorarea si elierarea lor.
Aceasta forma de gestiune nu scuteste 1e farmacistul gestionar, de
ras1undere materiala legata de integritatea calitatia si cantitatia.

Veri@carea integritatii gestiunii se face 1rin inentariere si controlul

actelor de gestiune.

"n functie de modul de organi;are, ras1underea materiala este

comuna. Eidenta se tine 1e com1uter.

Cind se 1reda o gestiune este necesara o dis1o;itie scrisa din

1artea conducatorului societatii, 1e a;a careia se face
inentarierea unurilor, se intocmeste un 1roces eral de 1redare-
1rimire care a cu1rinde si arhia farmaciei.

"nainte de o1eratia de inentariere, farmacistul care 1reda

gestiunea, treuie sa dea o declaratie din care sa re;ulte daca au
sau nu8

• ani incasati din in;are,

• unuri in afara f armaciei,

• 1lusuri sau minusuri in farmacie,

• unuri nerece1tionate sau

• facturi nee1ediate,

• unuri neluate in eidenta.

Predarea si 1rimirea se face atit

*calitati cit si

*cantitati.

O1eratia se considera incheiata numai 1rin eri@carea calitatia a

unor unuri din farmacie5 se iau $ 1roe de sustanta care se
controlea;a calitati si cantitati7.

22
 Actiitatea de 1redare- 1rimire se face 1e a;a unui 1roces eral
semnat de comisia de inentariere si in care se semnea;a amanuntit
re;ultatul inentarierii.

>eferitor la dre1turile si oligatiile farmacistului gestionar in ceea

ce 1rieste P>"M">EA, PA(T>A>EAsi E0")E>A>EA medicamentelor8

* la 1rimirea gestiunii farmacistul treuie sa numere, sa cintareasca

, sa eri@ce calitati si cantitati gestiunea 1rimita si sa semne;e de
1rimire si rece1tie. (a consemne;e in acte, eentuale ne1otriiri
intre unurile 1rimite si actele insotitoare.

P>"M">EA de unuri5medicamente7 treuie inregistrata in aceeasi ;i

in ra1ortul de gestiune.

PA(T>A>EA unurilor5medicamentelor7, managerul treuie sa

gestione;e unurile, conform normelor in igoare, a 1reeni
sustragerile, degradarile de medicamente 1rin urmarirea
termenelor de alailitate si asigurarea conditiilor de stocare. (e
or se1ara 1rodusele inBamaile.

E0")E>A>EA medicamentelor se efectuia;a conform documentelor

de elierare5 reteta,factura, =">7. Elierarile de medicamente se
consemnea;a in documentele de gestiune, ;ilnic.

- a )A="0O> & se inregistrea;a in cadrul farmaciei cu circuit deschis,

in cadrul o1eratiilor de in;are cind au loc8
• miscari de numerar
• 1lati
• de1uneri de ani
Aceaste o1eratii se inscriu ;ilnic in registrul de casa, care se refera
strict la gestiunea aneasca, registrul este 1aginat, 1arafat si semnat.

Gestiunea aneasca se inregistrea;a si in com1uter la care este

atasata casa de marcat.

- a MATE>"A0E0O> CO=(UMA)"0E
- a )U=U>"0O> de "=VE=TA>
- a >EG"(T>E0O> si !O>MU0A>E0O> CU >EG"M (PEC"A0 & in ederea

urmaririi in une sa
farmacie treuie conditii
eisteaeidente
actiitatiicores1un;atoare
si a unei corectecare
gestionari,
sa in
reBecte actiitatea tehnico- economica si administratie.
Eidentele sunt8
• registrul de co1iere a retetelor magistrale
• registrul 1entru stu1e@ante
• registrul 1entru toice
• carnetul 1entru elaorari
• condica 1entru eidenta 1roduselor cu termene de alailitate
• inentarul mi<loacelor @e si al oiectelor de inentar
• condica 1entru sugestii si sesi;ari
• registrul unic de control

23
 • registrul de casa
• orderou in;are-incasare-monetare
• <urnal 1entru in;ari
• registrul inentar
• dosare 1entru contractile de munca ale 1ersonalului
• dosare cu statele de salarii
• dosar 1entru eidenta actelor cu regim s1ecial
• ilanturi 1entru Camera de Comert
• @se @scale anuale
• dosar cu legi, hotariri, ordonante
• dosar cu contracte 1entru CA((
• dosar cu cores1ondente
• dosar cu actele societatii & !A>MAC"E"
• dosar cu autori;atiile farmaciei
• inentarele farmaciei
• dosare contaile lunare
• dosare cu instructiuni si @se 1ersonale 1entru P(" si Protectia
Muncii
- a ME"CAME=TE0O> (TUPE!"A=TE si TOD"CE & este o eidenta atit
alorica cit si cantitatia. Pastrarea si de1o;itarea in farmacie se
face la Venena, dula1 incuiat si etichetat cu ca1 de mort,
res1onsail @ind farmacistul manager.
ocumentele8 factura, reteta cu timru sec, 1rocesele erale,

eidenta intrarilor
si de asemenea se si iesirilor
tine 1e un se face aloric
registru in ra1ortul de
se1arate5registrul gestiune
1entru
toice si stu1e@ante7.

"n registru se trece 8

*cantitatea de medicament imediat ce a intrat in farmacie, calculind

si

* stocul de medicamente . Cantitatile se scriu in cifre si litere.

- a AM)A0AE0O> & amala< & material de 1rotectie, de im1achetare a

medicamentelor 1e tim1ul trans1ortului, de 1astrare si uneori
1entru desfacerea catre 1acient.
!unctiile amala<ului - de P>OTEA>E si A("GU>A>E a integritatii
medicamentelor de la 1roducator la ene@ciar5 la locul de consum7

- de P>OMOVA>E

Un amala< un, treuie sa inde1lineasca urmatoarele conditii8

- sa @e confectionat incit sa 1oata re;ista socurilor rutale din tim1ul

trans1ortului si a mani1ularilor
- sa @e ieftin
- sa @e confectionat din materiale usoare si <udicios dimensionate
1entru a @ accesiile la trans1ort si mani1ulare.
Amala<ele sunt8 -

24
 - AM)A0AE MA>!A 5 sunt taaile7 & sunt amala<e
care seresc la desfacerea sau in;area medicamentelor, indeosei
a medicamentelor otinute in farmacie si a caror 1rFt de cost se
recu1erea;a odata cu in;area medicamentului. !ac 1arte sticlele
farmaceutice, sticlele 1icurator, orcane de sticla, cutii de
amino1last. Eidenta se tine aloric la fel cu oricare dintre
1rodusele farmaceutice. Valoarea lor intra in gestiunea gloala a
farmaciei.

(unt considerate amala<e marfa orice amala< care se facturea;a

integral odata cu in;area medicamentului

Amala<ele de la s1ecialitati, sunt netaaile chiar daca ramin in

farmacie du1a dii;area medicamentului. Ele nu se inregistrea;a ca
amala<e marfa iar 1retul lor intra in 1retul de cost al s1ecialitatii.

- -AM)A0AE E T>A=(PO>T & sunt utili;ate la

trans1ortul medicamentelor de oicei in mod re1etat si circula cu
1rFt 1ro1riu.
(eresc 1entru 1rote<area medicamentelor de la 1roducator la
farmacie. Eidenta se tine aloric in ra1ortul de gestiune.

!armacistul isi incarca gestiunea cu aloarea amala<ului 1rin

inregistrarea notei de lirare iar restituirea se face tot 1e a;a de
nota interna de lirare care se com1letea;a. E8 sticle de 'g, saci
de 1lastic si cauciuc

FUNCTIILE DE INVENTARIERE "tipuri si es$riere%

Veri@carea integritatii gestiunii se face 1eriodic 1rin inentariere care

re1re;inta, o1eratia de stailire a realitatii alorice, materiale si
anesti la un moment dat.

"nentarierea re1re;inta 1rocedeul de constatare fa1tica la o anumita

data a eistentei elementelor 1atrimoniale, din 1unct de edere
cantitati, calitati si aloric.

"=VE=TA>U0  document de natura contaila in care sunt trecute toate

mi<loacele economice 1e elemente com1onente, e1rimate su as1ect
cantitati si aloric.

"MPO>TA=TA inentarierii8

• contriuie la infa1tuirea controlului asu1ra integritatii si corectei

gestionari a 1atrimoniului farmaciei

25
 • contriuie la moili;area re;erelor interne, accelerarea ite;ei de
rotatie a mi<loacelor circulante 5medicamente7.
• Contriuie la res1ectarea disci1linei @nanciare.
O)"ECT"VU0 inentarierii8

• inregistrarea 1atrimoniului farmaciei format din alori anesti si

materiale.
(COPU0 inentarierii8

•
asigurareaconstatarea
stailirea, integritatii autului
unor eentuale li1suri din gestiune.
• luarea masurilor 1entru recu1erarea 1aguelor.
>O0U0 inentarierii8

• este de a arata din 1unct de edere material realitatea asoluta.

• constatarea stocului la un moment dat
• rol educational deoarece contriuie la intarirea disci1linei in
munca.

"(TO>"C

Cuintul "=VE=TA> & este de srcine 0atina si ine de la "=VE=TA>"UM

care la rindul sau a inlocuit un termen mai echi folosit in dre1tul
roman si anume >EPE>TO>"UM care re1re;enta un act care se intocmea
la romani in anumite situatii 1rea;ute de lege 5 casatorii, tutele7.

Era o lista in care treuia sa @e scrisa si ealuata in mod amanuntit

aerea unei 1ersonae @;ice.

(e 1re;enta su forma unei liste, a unui catalog sau a unui registru
cu1rin;ind insemnarea tuturor unurilor ce alcatuiesc aerea unei
intre1rinderi, institutii, farmacii.

"nregistrarea tuturor o1eratiilor din farmacie treuie efectuata in

conditii care sa a sigure o de1lina concordanta intre continutul eidentei
si realitatea fa1tei.

Veri@carea concordantei dintre realitate si datele din eidenta se face

1rin o1eratii, mi<loace concrete, cit si 1rin inentariere.

CO="T""0E unei )U=E "=VE=TA>"E>"

0a a;a inentarului treuie sa eiste un P0A= in care sa se arate 8

• ce anume se inentaria;a
• 1erioada inentarierii
• durata inentarierii5 treuie sa @e cit mai scurta7
• modul de organi;are al inentarului
1ersonalul care lucrea;a la inentar treuie sa 8

26
 • @e 1regatit 1rin instructa<
• aloarea unurilor sa nu @e facuta 1rin a1roimare
• inentarierea treuie efectuata 1e teren in mod corect 1rin
eri@care, masurare, cintarirea elementelor
inentariate5 sustante farmaceutice, forme farmaceutice,
oiecte tehnico-medicale7
• in farmacie 1ot aea loc o serie de modi@cari si neconcordante
care nu 1ot @ reBectate in eidenta contaila cind acestea se
1roduc. Eem1lu8

- eecutarea gresita a unor

care 1ot @ desco1erite o1eratii
cu oca;ia de inregistrare ce duc la erori
inentarierii
- unele 1roduse medicamentoase 1ot suferi 1erisailitati5 scaderi
sau cresteri in greutate 1rin ea1orare, uscare, deshidratare,
hidratare datorita unor factori oiectii sau suiectii7
Perisailitatile sunt 1ierderi normale care se 1roduc la unele
sustante cu grad mare de 1uleri;are, 1rin mani1ulare, 1rin
dii;are, cele inBuientate de umiditate, sau cele care au amala<e
fragile.
(ca;amintele treuie sa inde1lineasca urmatoarele conditii8

- 1ierderile sa nu @e cau;ate din negli<enta in conserarea

1roduselor, in minuirea sau de1o;itarea lor.
- 0i1sa san u @e cau;ata de sustrageri
- (a nu @e determinate de factori oiectii5 cistiguri nelegale7
- e1recierea calitatia san u @e cau;ata de e1irarea termenului
de alailitate.

C0A("!"CA>EA "=VE=TA>"E>""

A7 u1a (!E>A de CUP>"=E>E

- inentariere GE=E>A0A- care cu1rinde intreg 1atrimoniul
farmaciei. (e reali;ea;a la s@rsitul anului, sau in mod ece1tional
cind se schima gestionarul5farmacistul sef7.
- inentariere PA>T"A0A- care cu1rinde o 1arte a 1atrimoniului
farmaciei,constatarea eistentei numai a anumitor mi<loace,
1recum si integritatea lor.
)7 u1a "=TE>VA0U0 de T"MP la care se efectuia;a8
- inentariere A=UA0A- in ederea stailirii reale a elementelor

- 1atrimoniale 1entru a @-trecute

inentariere PE>"O"CA in lilant
care are oc in tim1ul anului 1entru
eri@carea eistentei anumitor elemente 1atrimoniale.
- inentariere OCA:"O=A0A- se efectuia;a in cursul anului @ind
determinata de anumite im1re<urari cum ar @ 1redare-1rimire de
gestiune.
- inentariere "=OP"=A=TA- se efectuia;a in cursul anului de catre
conducerea farmaciei.

ETAPE0E "=VE=TA>U0U"

27
 7 Pregatirea inentarului
#7 "nentarierea 1ro1riu-;isa
%7 (tailirea re;ultatelor inentarului
7 "nregistrarea diferentelor in 1lus si aco1erirea celor in minus.

7 P>EGAT">EA "=VE=TA>U0U"

Consta in stailirea oiectului inentarierii si stailirea sferei de

cu1rindere a inentarului.

(e constituie comisia formata din cel 1utin doi memri 1entru care
se da o deci;ie scrisa ce cu1rinde numele

memrilor, data ince1erii si data terminarii inentarului.

"n comisia formata, intra un 1resedinte care este numit de catre

conducerea farmaciei si restul memrilor ce sunt

Anga<ati ai farmaciei 5 farmacisti, asistenti de farmacie7.

P>E(E"=TE0E comisiei are ca AT>")UT""8

- 1rocurarea formularelor necesare o1eratiei de inentariere.

- instruirea memrilor comisiei
- luarea de masuri ca inentarul sa se termine in 1erioada 1ro1usa
- eri@carea functionarii a1aratelor de masurat si cintarit
- eri@carea inregistrarilor daca acestea sunt la ;i, in registrele de
eidenta.
Comisia de inentariere, a da o declaratie scrisa in care se a
mentiona urmatoarele8

- daca in gestiune eista 1lusuri sau unuri a1artinind tertilor.

- daca au fost efectuate o1eratiuni fara res1ectarea normelor
legale.
- daca au documente neinregistrate in eidenta

#7 "=VE=TA>"E>EA P>OP>"U-:"(A
>e1re;inta eta1a care marchia;a ince1erea efectia a
inentarierii, continutul ei il re1re;inta constatarea fa1tica,

descrierea si ealuarea elementelor su1use inentarierii.

Constatarea re1re;inta stailirea 1e cale directa si concreta a
eistentei elementelor 1atrimoniale, a marimii si starii in care se
gasesc ele la data cind are loc inentarierea.

Eistenta elementelor de actie se constata 1ractice 1rin

numarare, masurare, cintarire.

Pe a;a constatarilor facute elementele inentariate se trec in

0"(TE de "=VE=TA>"E>E in care se trec 8 cantitatile, alorile si
caracteristicile 1ro1rii elementelor inentariate.

28
%7 (TA)"0">EA >E:U0TATE0O>

Urmea;a confruntarea documentelor fa1tice cu constatarile din

eidenta contaila 1ro1rie 1entru a se aBa re;ultatele
inentarierii, stailindu-se 1lusurile si minusurile din inentar.

u1a ce se cunosc diferentele in 1lus sau in minus dintre stocul

fa1tic5 cel din com1uter7 si stocul @;ic5 stocul real de 1e raft7 este
necesar stailirea modalitatilor de com1ensare.

7"=>EG"(T>A>EA "!E>E=TE0O> "= P0U( (" ACOPE>">EA CE0O>

"= M"=U(
0istele de inentar se reali;ea;a in doua eem1lare,amele
semnate 1e @ecare 1agina de catre memrii comisiei de
inentariere si de gestionar5 farmacistul manager7.

Alaturi de aceste liste se mai intocmesc 1rocese erale de casare

unde este ca;ul si de asemeni un 1rocess eral in care se
mentionea;a cele constatate in urma inentarului, aratind
1ro1unerile cu 1riire la aco1erirea 1aguelor daca este ca;ul.

0a toate acestea se atasea;a si declaratia com1letata la ince1erea

inentarului 1rin care farmacistul manager mentionea;a acele
intrari si iesiri de medicamente care au fost o1erate inainte de
ince1erea inentarului si daca are stiinta de eistenta unor
1lusuri de medicamente sau alte 1roduse farmaceutice fara acte
doeditoare.

Pe ultima @la a listelor de inentariere farmacistul manager

treuie sa mentione;e daca unurile inentariate se aBa in
1astrarea sa.

aca eista unuri care nu se 1ot inentaria aloric or @ 1use 1e

liste de inentar cantitati.

(tailirea si regulari;area re;ultatelor inentarierii este ultima

eta1a care se inregistrea;a in urma stailirii diferentelor dintre
constatarile fa1tice si inregistrarile din eidenta contaila.

"n ca;ul in care diferenta a1are mai mare in urma constatarilor

fa1tice fata de inscrisuri, acestea se numesc 1lusuri in inentar
care de oicei se inregistrea;a, daca diferenta este nefaoraila
atunci cind constatarile fa1tice sunt mai mici decit inregistrarile
aem de-a face cu un minus in inentar, aceasta li1sa @ind
im1utaila. 0i1surile din inentar treuie e1licate."n urma
inentarierii se 1ot efectua regulari;ari 1rin com1ensari numai din
1unct de edere cantitati a 1lusurilor cu minusurile cu conditia
ca diferentele sa a1ara la acelasi gestionar.

29
 Plusurile se inregistrea;a ca intrari in gestiune 1rin deitarea
conturilor care indica 1lusul res1ectie si creditarea conturilor de
cheltuieli 1e locuri de constatare a 1lusurilor res1ectie.

.Pentru inregistrarea minusurilor in contailitate eista

urmatoarele situatii8

• daca ina a1artine gestionarului se im1uta acestuia la 1rFt cu

amanuntul diferenta dintre 1retul de inregistrare a unurilor
constatate li1sa si 1retul cu amanuntul se irea;a la ugetul
farmaciei.
• "n ca;ul in care la inentariere 1entru li1sa constatata nu s-au
stailit cau;ele, li1surile res1ectie se inregistrea;a in creditul
conturilor de unuri 1rin deitul contului decontari in curs de
lamurire.
Acest ultim cont se inchide in momentul in care s-a stailit cau;a,
cind nu este o 1ersoana inoata li1sa se trece 1e cheltuieli, 1e
locuri de constatare a acesteia, cind este o 1ersoana inoata
aceasta deine deitor si " se im1uta in consecinta..

"n ca; de calamitati naturale li1surile se trec in deitul contului

1ro@t si 1ierderi.

CA:U>" "= C A>E T>E)U"E E!ECTUAT "=VE=TA>U0

• PE>"O"C - cu sco1ul controlului asu1ra integritatii alorilor din

farmacie
• P>EA>E-P>"M">E - gestiune altei 1ersonae
• CA: de !O>TA MAO>A - inundatii, cutremur, furt, incendii
• 0a CE>E>EA O>GA=E0O> de CO=T>O0 - sau alte organe
im1uternicite
• MO"!"CA>" de P>ET
• CA: de E(!""=TA>E a !A>MAC"E" sau cu 1rile<ul

•
COMA(A>"" sau
• T>A=(!O>MA>EA unui PU=CT !A>MACEUT"C

C%. Explica actele legislati"e si normati"e pri"ind acti"itatea farmaceutica

unt preluate din Monitorul 0ficial in care aceste acte normati"e si legislati"e au fost pu!licate

30
 & 0rdinul 134 + 4 5I. 44. si 0rdinul #8 + 443

- 6egea nr. 144+ 1778 pri"ind asistenta de sanatate pu!lica

- 6egea nr. 13+ 1774

- 6egea #4 + 44% pri"ind exercitarea profesiei de asistent medical si

a profesiei de moasa, precum si organi$area si functionarea
0rdinului >sistentilor Medicali si Moaselor din 2omania

- 0rdinul M 99 +1777 completat si modificat de 0rdinul M 1177+

443 pentru apro!area Normelor pri"ind infiintarea si autori$area
unitatilor farmaceutice, precum si a Conditiilor de organi$are si
functionare a acestora

- 6egea nr. 9%+ 11 oct. 1771

- ;2 nr. 97+ 3 48 1779

- MM/ & 0rdin nr. 993 14 47 177

- 6egea nr. %9+ 44# pri"ind drepturile pacientului in 2omania

- 6egea nr. 3#+ 44# & Codul muncii completat si modificat prin
0.<.;. nr. 93+ 443 & M. 0. 39+ 3 4 443

- .;.2. nr. 198+ 443 pri"ind organi$area si functionarea M..

- 0rdinul M..nr. 97+ 44# pri"ind clasificarea pentru eli!erarea

produselor medicamentoase de u$ uman

- Codul de etica si deontologie farmaceutica

- 0rdinul M. . Nr. 89#+ 441 pentru apro!area 2egulilor de !una

practica farmaceutica de distri!utie en'gros a produselor
medicamentoase

- 0rdinul M.. nr. 133+ 44% pentru apro!area 2egulilor de !una

practica farmaceutica

- 0.<.;. nr. 13+ 1777 pri"ind medicamentele de u$ uman completata

si modificata de 6egea ##9+ 44

6E;I </6IMEN?>2E NECE>2E /20FEIEI @E >I?EN? @E F>2M>CIE

- 6egea nr. #43 din 8+49+44% pri"ind Exercitarea profesiei de

farmacist & 0rgani$area si functionarea Colegiului Farmacistilor din
2omania

- 0rdonanta de urgenta nr. 1%% din 8 octom!rie 448 pri"ind

exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de
moasa si a profesiei de asistent medical, precum si organi$area si

31
 functionarea 0rdinului >sistentilor Medicali ;eneralisti, Moaselor si
>sistentilor Medicali din 2omania

- 6egea nr. 99+ 448 a farmaciei. 6egea Farmaciei

- 6egea nr. #9+ 447 pentru modificarea si completarea 6egii

Farmaciei nr. 99+ 448

- 0rdinul nr. #%% din 19 aprilie 414 pentru modificarea Normelor

pri"ind infiintarea, organi$area si functionarea farmaciilor si
drog*eriilor, apro!ate prin 0rdinul ministrului sanatatii nr. 79+ 447
(Monitorul 0ficial nr. 9% din  aprilie 414)

- 0rdinul nr. 3+ 414 pentru apro!area 2egulilor de !una practica

farmaceutica ( Monitorul 0ficial 14 fe!ruarie 414)

6E;I6>?I> B> FI INMIN>?> C<2>N?I602 6> 02E6E @E C <2

32