Ce este prostia ?

Ce este prostia?
Prostia este:
- urmarea altora,
- imitarea altora,
- supunerea fata de altii.
Prostia este:
- sa privesti cu ochii altora,
- sa asimilezi cunostintele lor ca pe cunostintele tale.
De asta punditii (expertii) sunt – aproape intotdeauna – prosti.
Ei sunt niste papagali; ei repeta.
Ei sunt placi de gramofon.
Sunt priceputi la repetat, dar...
ia sa apara o situatie noua,
ceva care nu e scris in cartile lor, si...
sunt dezorientati.
Ei n-au nici o farama de inteligenta.
Inteligenta este
capacitatea de a raspunde – clipa de clipa – vietii,
AŞA CUM SE ÎNTÂMPLĂ EA,
nicidecum conform unui program.
Numai cei lipsiti de inteligenta au un program.
Lor le e frica;
ei stiu ca n-au destula inteligenta de a infrunta viata
AŞA CUM E EA.
Ei trebuie sa fie pregatiti, trebuie sa faca repetitii.
Isi pregatesc raspunsul inainte ca intrebarea sa fie pusa,
si de asta se dovedesc a fi prosti –
pentru ca intrebarea nu e niciodata aceeasi.
Intrebarea e intotdeauna noua.
Fiecare zi aduce cu ea propriile ei probleme, propriile ei provocari,
si fiecare clipa aduce cu ea propriile ei intrebari.
Daca ai in cap raspunsuri de-a gata,
ele nu au nici o legatura cu realitatea
AŞA CUM E EA.

Inteligenta inseamna
sa intri in legatura cu realitatea nefiind pregatit.
Este extraordinar de frumos sa infrunti viata fiind nepregatit.
Viata are atunci noutate, tinerete, prospetime.
Viata are atunci multe surprize.
Iar cand viata are multe surprize,
plictiseala nu se mai instaleaza in tine.

Prostul e mereu plictisit.

E plictisit
din cauza raspunsurilor pe care le-a adunat de la altii
si pe care le tot repeta.
E plictisit
din cauza ca ochii lui sunt atat de plini de cunoastere,
incat nu vede ce se intampla.
El cunoaste prea mult
fara sa cunoasca – de fapt – deloc.
El nu e intelept,
e doar cunoscator.
Cand se uita la un trandafir,
nu se uita la acel trandafir;
în fata ochiilor lui stau
toti trandafirii despre care a citit,
toti trandafirii pe care i-au pictat pictorii –
este o coada mare de amintiri, de informatii.
Trandafirul din fata lui
se pierde in acea coada, in acea multime.
El nu-l vede.
El – pur si simplu – repeta.
Prostia inseamna repetare;
repetarea a ceea ce au spus altii.
Este ieftina, pentru ca nu trebuie sa inveti.
Invatatul presupune multa cazna.
E nevoie de curaj ca sa inveti.
Invatatul inseamna
sa fii gata sa te lepezi de tot ce e vechi,
sa fii gata in permanenta sa accepti noul.
Invatatul presupune o stare de non-egoism.
Si niciodata nu stii unde te va duce invatatul.
Nu se poate prezice
care va fi drumul celui care invata;
viata lui va ramane... imprevizibila.
El insusi nu poate sa prezica
ce se va intampla maine,
unde va fi el maine.
El se misca intr-o stare de ne-cunoastere.
Numai atunci cand
traiesti intr-o permanenta stare de ne-cunoastere –
inveti.
De asta copiii invata frumos.
Cand cresc, inceteaza sa mai invete,
pentru ca aduna cunostinte
si le este mult mai usor sa le repete.
De ce sa-si mai bata capul?
Este mai simplu, mai ieftin
sa urmezi tiparul, sa te misti in cerc.
Dar atunci...
se instaleaza plictiseala.
Prostia si plictiseala
merg mana-n mana!!!
Omul inteligent e
la fel de proaspat ca roua diminetii,
la fel de proaspat ca stelele pe cerul noptii.
Inteligenta este
capacitatea de a renaste iar si iar.
Inteligenta inseamna
sa mori pentru trecut
si sa traiesti in Prezent.
Inteligența inimii
este... Inteligența,
singura inteligență care exista.

Capul este doar un acumulator.

El e mereu vechi, niciodata nou,
niciodata original.
Este bun pentru anumite scopuri;
este foarte bun ca arhiva.
Si, in viata, ai nevoie de asta –
trebuie sa tii minte foarte multe lucruri.
Mintea, capul este un „biocomputer”.
Acumulezi intruna cunostinte in el
si le scoti ori de cate ori ai nevoie de ele.
Capul e bun pentru matematica, pentru calcul,
pentru viata de zi cu zi.
Dar daca crezi ca in astea consta toata viata ta,
vei ramane prost.
Nu vei cunoaste niciodata...
fericirea inimii.
Osho

Pus în pagină:

Willi Tistu
duminică, 29 august 2010