Terapia genica

Aplicarea asupra omului a tehnicilor de inginerie genetica cu finalitate terapeutica,indicate in

mod obisnuit ca terapie genica,este posibila astazi la nivelul celulelor somatice,care compun
tesuturile si organele. Aceasta interventie de terapie genica poate sa fie efectuata asupra
fatului,sau dupa nastere,asupra copilului sau asupra adultului.

Legitimitatea morala a terapiei genice

In mod deosebit,,interventiile asupra celulelor somatice cu finalitate strict terapeutica sunt in

linie de principiu licite din punct de vedere moral”,deoarece sunt menite sa corecteze un defect
genetic sau sa ingrijeasca o patologie. In orice caz,este necesar oricum sa se respecte principiul
conform caruia subiectul tratat nu trebuie sa fie expus la riscuri excesive sau disproportionate
pentru sanatatea si integritatea fizica fata de gravitatea patologiei. In afara de asta,trebuie sa fie
obtinut consensul informat al pacientului sau al unui reprezentant legitim al sau.

In schimb,terapia genica germinala,in starea actuala a cercetarii,nu este admisibila moral

,deoarece inca nu este posibil sa se evite daunele potentiale care deriva din interventie sa se
raspandeasca in urmasi.

Nu terapiei genice germinale

Si mai grava este aplicarea acestei terapii asupra embrionului,deoarece,in afara de a ajunge in
riscurile mentionate deja,ea are nevoie sa fie realizata in contextul fecundarii in vitro,cu toate
obiectiile pe care le comporta aceste proceduri. De aceea,la actualele constiinte,terapia genica
germinala,in toate formele sale,este ilicita din punct de vedere moral.

Nu manipularilor cu scopuri de imbunatatire si potentare

Apoi,in ipoteza de finalitati aplicative ale ingineriei genetice diferite de cea terapeutica,avand
scopul de a utiliza tehnicile de inginerie genetica pentru a realiza manipulari cu scopuri de
imbunatatire si potentare a dotarii genetice,reiese mai ales faptul ca aceste manipulari
favorizeaza o mentalitate eugenetica si introduc o indirecta pecete sociala impotriva celor care nu
poseda calitati apreciate de culturi si societati determinate,care nu constituie in sine specificul
uman.

In aceasta perspectiva ideologica,dupa care omul ar pretinde sa ia locul Creatorului si

implicand,intre altele,o dominare nedreapta a omului asupra omului,nu poate sa fie observata de
o judecata de legitimitate morala.