Cultura fizică recreativă

Cultura fizică recreativă-este partea componenta a culturii fizice care reprezintă odihna
activa a omului realizata prin intermediul practicarii exercitiului fizic,,a sportului’’ pentru
sanatate in scopul recuperarii fortelor ca masa in procesul activitatii profesionale.Elevul
contemporan mai ales din clasele liceale duce o viata sedentara caracterizata prin lipsa de
miscare.Activitatea educationala ii solicita elevului munca intelectuala asidua.Pentru
activitatea didactica desfasurata la scoala si pentru insusirea de studio se cere mult
timp(in mediu 8-10 ore).
Regretabil insa si putin timp liber de care dispune elevul este dedicat desigur nu
exercitiului fizic(calculatorul).
Asadar activitatea cotidiana a elevului e lipsita de miscari si eforturi musculate.Din punct
de vedere stiintific se munceste hipodinamic.
Daca activitatea profesionala a adultului se desfasoara fara intreruperi iar atunci cind
pauzele,recreatiile sint folosite pentru odihna pasiva,fireste astfel de comportament
dauneaza organismului uman.
Psihologic omul devine indispus repede se erita, este nervos, spontan si nechibzuit in
vorbe si actiuni.Din punct de vedere anatomo-psihologic consecintele,,intelectualizarii
vietii” sint foarte grave .Muschii in lipsa efortului fizic se atrofiaza,singele stavineaza in
vene fapt care impiedica,functiile inimii si in general ale sistemului cardiovascular,
respirator,neuromuscular sint dereglate simtitor ca rezultat apar ameteli,discomfort
intestinal,insomnie respiratia cit de mic devine dificila astfel apar diferite boli:
hipertensiunea, gastrita si ulcer stomacal,antroza si obezitate.Este important ca elevul sa
constiintentizeze pe parcursul zilei de munca activitatea profesionala indiosebi
intelectuala trebuie sa fie alternate cu odihna activa.

Odihna activa-neaparat trebuie sa devina un element al organizarii elevului.

La baza odihnei active a omului se afla miscarea se are in vedere miscarea in forma de
munca usoara si plimbarile ,cit si miscarea de exercitii fizice.Persoanele aflate in stare de
remisie pentru inceput pot afectua miscarile mentionate in prima variata,adica cu efort
moderat.
Care sint efectele odihnei active pentru om?

Efectul psihologic consta in faptul ca:

1) omul primeste placere de la ,,bucuria muschilor’’,acestea fiind asgurati cu anumite

portiuni,doze de efort fizic.
2)Optine victorie in ,,duelul” cu lenea si pasivitatea motrica.
3)Crede in materializarea asteptarilor sale (va devein mai sanatos mai calit, mai
rezistent).
4)Isi organizeaza eficient timpul sau liber.
5)Devine mai optimist in viata cotidiana,apar noi interese, motivatii de a realiza noi
proiecte in activitatea sa profesionala.

Efortul fiziologic
a)Efortul fiziologic de a practica exercitii fizice si a sportului consta in faptul ca
practicind sistematic exercitii fizice, omul simnte zi de zi fortificarea organismului sau
obtinuta prin:
- antrenarea organelor
- sistemele organizmului
Fapt ce sporeste functionalitatea lui in intregime.

-Calirea corpului in urma practicarii exercitiilor fizice la aer liber.

-Omul suporta conditiile climaterice nefavorabile ale mediului inconjurator.
-Omul mai putin oboseste la sfirsitului zilei de lucru, totodata reusind sa stabileasca mai
usor pentru urmatoarea zi de lucru.

In ce mod trebuie realizata odihna activa?

Odihna activa in cadrul zilei se organizeaza ca regula in forma de pauze dinamice sau
recreative cu durata de 10-15 min.In timpul practicarii temelor la domiciliu, elevul va
intrerupe studiul la fiecare 40-45 min. efectuind diferite ex.,va efectua o plimbare la aer
curat, dar si un antrenament usor organizat in mod independent,durata antrenamentului
va dispune de cit timp liber ai.La odihna activa in cadrul zilelor de odihna, sarbatori si
vacante sint binevenite organizarea antrenamentelor, de asemenea familia trebuie sa
participle la diferite concursuri sportive.

Retineti conceptul:odihna active la baza careia se afla miscare,efortul fizic efectuat cu

eforturi musculare pronuntate si realizat sistematic contribuie la ivitarea
oboselei,improspatarea fortelor psihologice,totodata sporind capacitatea de munca a
elevului si imunitatea organizmului elevului.Odihna activa este un exemplu si un remediu
activ si efect eficace si inprofilaxia bolii elevului.

Cultura fizica reabilitara

Cultura fizica reabilitara- reprezinta activitatea motrica orientata spre recuperarea

functiilor hipofizice, psihologice si capacitatilor motrice ale omului partial sau in
intregime pierdute sau reduse in urma traumelor,bolilor.Cultura fizica reabilitara satisface
necesitatile in tratarea recuperarea fortelor umane prin intermediul exerctiilor fizice,
masajul, bailor de aburi , procedurilor de apa.Reabilitarea fizica ca forma de activitate cu
caracter corativ si organizeaza in cadrul policlinicilor, dar poate fi realizata si la domiciliu
cu conditia ca:

1)Starea de sanatate nu e grava si permite realizarea unui program motric fara a fi

supravegheat de medic.

2)Dozarea efortului fizic sa fie dupa puterile omului fara a depasi limitele acestuia.

3)Exercitiile fizice nu vor fi riscante, fiind simple din punct de vedere al structurii
biomecanice.
4)In caz de starea de sanatate se agraveaza in urma exercitiilor fizice,omul se va adresa la
medic.

Reabilitatea fizica poate fi utilizata si in practica educatii fizice scolare,cind elevul in

urma suprasolicitarilor pronuntate,necorespunzatoare pregatirii fizice si functionale
sufera dureri musculare sau dereglari in starea de sanatate.

Ce reguli trebuie respectate,indeosebi la practicarea exercitiilor fizice,in cazul

antrenamentelor de reabilitare:

1)Antrenamentul va incepe cu exercitii fizice,destinate segmentelor sau regiunilor

corporale sanatoase.
2)In prima perioada de exersare se vor utiliza exercitii fizice simple, fara obiecte
accesibile pentru executare.
3)Pentru insanatosire rapida,antrenamentele vor avea caracter sistematic.
4)Nu se admite depasirea programului motric stabilit de specialist.
5)Executarea exercitiilor fizice nu vor provaca dureri.

Concluzie:Cultura fizica reabilitara prin specificul mijloacelor sale,ajuta omul sa-si

reabiliteze mai repede sanatatea pentru a putea continua activitatea sa profesionala.

Baia, masajul si sanatatea omului

Baia,ca mijloc igienic,curativ se utilizeaza mai mult de 25 de secole,proprietatile
lecuitoare fiind inalt apreciate de medicina oficiala si cea populara.Ea a fost si este
utilizata atit in scopul profilaxiei bolilor cit si in tratarea lor.Caracteristica de baza a baii
consta in faptul ca ea contribuie la calirea organismului.
Baia cu aburi este un bun antrenament pentru sistem cardiovascular
respirator,neuromuscular si edocrin.Temperat in baie de 60-70 grade,ingreuneaza
mecanismul termoreglarii fapt ce favorizeaza,intensifica circulatia sanguina astfel
ridicind temperatura corpului care poate ajunge pina la 40 de grade in final se activeaza
procesul schimbului de substante.

Dupa cum sa stabili,t preintipina imbatrinirea.Un lucru semnificativ este faptul ca in

urma incalzirii pielii se deschid porii prin care se elimina multa sudoare(de la 500 pina la
1500ml.)care contine saruri de sodium,clorizi,urina daunatoare pentru organismul uman.
Printre alte efecte in urma baii de aburi mai putem mentiona urmatoarele:
1) relaxeaza muschii,lichideaza durerile musculare.
2) Dispare oboseala,apare simtul corpului usor.
3) In locul stresului apar emotii pozitve
4) Omul devine improspatat.

In baia de aburi e foarte folositoare matura de stejar sau mesteacan, care initial trebuie
pregatita astfel:
Matura se scufunda intr-un vas cu apa fierbinte pentru cel putin 20 minute.Se recomanda
de batut corpul cu matura incapind cu a doua sau a treia intrare.Utilizarea maturii nu
numai ca intensifica termoreglarea,circulatia singelui, dar si maseaza excellent
corpul.Evident ca baia cu aburi trebuie folosita cu rationament in caz contrar ea dauneaza
sanatatii omului.
Regulile principale pe care trebuie sa le respectam pentru ca sanatatea noastra sa aiba de
cistigat:
1)Baia cu aburi se va utilize 1;2ori pe saptamina.
2)Numarul intrarilor depinde de starea organismului insa nu mai mult de 3;5 ori.
3)Durata,,sedintelor’’: initial 3-5 minute,majore treptata pina la 10-15 minute.
4)Pe cap in mod obligatoriu pune o caciulita.
5)Nu se va intra in ciupici.
Masajul ,automasajul

La fel ca si baia este cel mai raspindit procedeu utilizat in sistemul tratamentului
bolnavilor.In dependenta de profunzime si viteza efectuarii,masajul poate linisti sau erita
omul.Scopul major al masajului,automasajului este de a restibili,reabilita functiile
sistemelor corporale pierdute in urma traumelor precum si de a lichida
oboseala.Masajul,automasajul contribuie la relaxarea muschilor impietriti,scoate
incordarea psihologica si durerile de cap,lichideaza insomnia.Masajul imbunatateste
circulatia sangvina,intensifica procesele de oxidare,fapt ce contribuie la functionarea
normala a organismului.

Sint cunoscute urmatoarele procedee de masaj:

1)Netezirea-cu acest procedeu incepe si se incheie masajul,automasajul;

2)Frictionarea-mina
care maseaza se deplaseaza atit in directia circulatiei limfii cit si a singelui,cit si in sens
opus acesteia;

3) Framintatul consta in apucarea,intinderea si stoarcerea tesutului muscular;

4)Vibratia consta in miscari oscilatorii efectuate cu capetele degetelor cu marginea
palmelor sau cu pumnul.

Reguli igienice in efectuarea masajului,automasajului:

1)Temperatura camerei in care se efectueaza masajul nu va fi mai putin de 18 grade;
2)miinile trebuie sa fie curate,unghiile taiate,inainte de a incepe procedura de masare
miinile se vor unge cu ulei special si adaugind citeva picaturi de suc de lamiie;
3)Sa nu se faca intreruperi intre procedurile de masare;
4)Toate miscarile de masare se efectuiaza de la periferie spre centru conform directiei
fibrelor muscular;
5)Muschii,corpul in intregime trebuie sa fie relaxat;
6)Se va respecta ritmul miscarilor de masare;
7)Dupa masaj,automasaj se va imbraca haina si se va odihni la cald.

Consecutivitatea automasajului:Labele picioarelor,gambele,fesele, regiunea

lobara,gitul,cutia toracica,abdomenul,miinele.
Durata automasajului pe intregul corp este 10-15 minute,iar a unor regiuni sau segmente
corporale pina la 5 minute.Automasajul bine sa se efectueze dupa executarea unui
complex de exercitii fizice ,realizrea unui usor antrenament de alergari,jocuri sportive.

Atentie:Baia cu aburi,masajul si automasajul nu pot fi folosite in toate cazurile,exista

anumite contraindicatii,de aceea inainte de a efectua o oarecare procedura persoana
trebuie sa consulte medicul.

Pauza dinamică este o activitate complementară cu o dublă necesitate

psihopedagogică: relaxează elevii şi exersează anumite capacităţi psihofizice.
Astfel de activităţi se organizează în cadrul lecţiilor. În esenţă, pauza dinamică este o
activitate centrată pe relaxarea totală a copiilor.

Este foarte important ca în cadrul lecţiilor să se practice pauzele dinamice pentru

relaxarea a diferitor muşchi şi a diferitor componente ale sistemului nervos, astfel
asigurînd în permanenţă condiţiile necesare pentru o muncă eficientă.
Aşa dar,procesul utilizării pauzelor dinamice au un caracter complex şi este necesar să
se respecte anumite cerinţe metodologice, care să ţină cont pe de o parte de
particularităţile fizice şi psihice de vîrstă şcolară mică, iar pe de altă parte de
particularităţile specifice disciplinei respective. De asemenea pauzele dinamice
stimulează pe apatici, îi disciplinează pe cei instabili, creează o buna dispoziție pentru
ca elevii să-și continue activitățile cu efort intelectual. Datorita pauzelor dinamice
copiii claselor I mai rapid și mai ușor se adptează la activitatea de învățare. Atunci cînd
un învățătorul organizează pauze dinamice este necesar să țină cont de :
 succesiunea, diversitastea și unitatea formelor de manifestare a pauzelor
dianmice
 locul pe care îl ocupă în cadrul lecției și corelarea cu evenimentele lecției
 modalitatea de implicare a tuturor elevilor în această activitate
 dozarea timpuli necesar prevăzut pentru relaxarea copiilor.

Pauzele dinamice pot fi clasificate după mai multe criterii: după conținut, după formă,
după sarcina didactică prioritară:
a) după continut – frămîntări de limbă , versuri, căntece
b) după formă – exerciții fizice, declamare însoțită de mișcări , cîntece însoțite de
mișcări
c) după obiective - de însușire , de exersare , de repetare, de aplicare.
Așa cum copilul de vîrstă școlară mică este foarte mobil, iar șederea în bancă timp de
45 min în aceeași poziție îl obosește, plictisește și astfel copilul însușește mai greu
materia de studiu.
De aceea, pe lingă pauzele dinamice în cadrul lecțiilor se mai recomandă și organizarea
de exerciții fizice care urmăresc următoarele obiective:
a) formarea unei ținute frumoase
b) dezvoltarea coordonarii motrice
c) formarea deprinderilor de orientare (întoarceri, răsuciri, deplasări, poziții)
d) dezvoltarea deprinderii de a respira corect
Aceste exerciții fizice practicate la lecții trebuie să fie simple și pe înțelesul copiilor .
Ele antrenează concomitent toți elevii, asigurînd elevilor o stare afectivă ridicată,
importantă din punct de vedee fiziologic și psihologic.
O importanță deosebită o au și mijloacele auxiliare cu efect stimulator și relaxant asupra
copiilor. Dintre acestea fac parte acompaniamentul muzical și tactul sonor.
Lecțiile în care exercițiile se desfășoara după acompaniament muzical au un succes
deosebit , deoarece pe fon muzical copii devin mai veseli și unii din ei imediat prind
ritmul fară a avea nevoie să asculte prea mult melodia, iar ceilalți cu reacții mai prompte
și adecvate,îi vor imita pe aceștea și repede vor intra în ritm .
În acest context, se pot include diverse exercitii fizice: întinderea brațelor în sus, în jos,
lateral în față etc., practicarea săriturilor pe un picor pe altul, pe ambele, sărituri înainte,
înapoi, înclinarea trunchiului înainte, pe spate, lateral, mișcări de flexie și extensie,
mișcări de dans-doi pași ănainte, înapoi etc. Copiii să nu se plictisească , toate indicațiile
oferite la exercițiile fizice trebuie sa-i relaxeze și stimuleze pe elevi. Este necesar ca
învățătorul să nu îi obosească pe elevi, dar să-i pregătească pentru o continuare a
activității intelectuale. Deci exercițiile trebuie să fie ușoare, acordînd o atenție
deosebită exercițiilor respiratorii și de relaxare generală a mușchilor. Doar selectarea
adecvată a exercițiilor duce la realizarea scopului principal, care constă în relaxarea
sistemului nervos al copilului și înlăturarea oboselii, satesfacerea necesității de mișcare
în favoarea însușirii materiei de programă la orice lecție. La fel ca și pauzele dinamice
exercițiile fizice se pot clasifica în:
1. Exerciții pentru brațe și pumni (copii stau ăn picioare )
2. Exercișii pentru destinderea articulașiei mîinii și a degetelor (copii stau așezați în
bănci)
Pauzele dinamice și exercițiile fizice au o strinsă legatură între ele, acestea avînd ca scop
să relaxeze copilul si să-i faciliteze activitatea de învățare

Funcțiile pauzei dinamice

Practica educaţională a demonstrat că în timpul căntecelor însoţite de mişcări se

realizează anumite obiective cum ar fi: ţinuta corectă în timpul cîntării, respiraţia corectă,
emiterea naturală a sunetelor , dicţiunea clară a textului cîntat etc.
Aceste conţinuturi din anumite cîntece prevăd astfel de mişcări: sărituri pe un singur
pecior sau pe ambele, sărituri înainte, întinderea braţelor, îndoirea genchilor etc.
Pentru emitarea ecestor mişcari se propun melodii cu un tact specific . Din cele expuse
mai sus putem determina funcţiile principale ale pauzelor acestea fiind:
 de relaxare
 de descarcare energetica
 de compensare şi trăire intensă
 de satisfacere a nevoii de mişcare şi acţiune
 de satisfacere a nevoii de a se indentifica cu altul şi a se compara cu el.

Aceste funcţii pot fi realizate doar prin corelarea în mod armonios a tututror
mişcărilor ce se afectuează în cadrul declamării poeziilor şi interpretării
căntecelor. Pe lingă funcţiile principale ale pauzei dinamice mai distingem şi functiile
secundare:
 înlăturarea gălăgiei şi a plictiselei la lecţie
 concentrarea atenţiei elevilor
 dezvoltarea senzorială pri producerea diferitelor sunete
 coordonarea mişcărilor
  dezvoltarea forţei muşchilor

Din cele prezentate mai sus derivă cerinţele de bază

varietatea conţinutului activităţilor dinamice trebuie să ofere copiilor posibilitatea
unei relaxări plăcute şi active
exerciţiile relaxante să facă apel la spontanietatea şi la capacitatea de mobilitate a
micilor elevi, folosind tendinţa şi dragostea lor pentru divertisment şi pentru distracţie
pauzele trebuie sa fie foarte atractive şi să contribuie la formarea şi dezvoltarea
deprinderilor de mişcare în corespundere cu tactul sonor.
Atingerea unui nivel înalt de învăţare se datorează în mare măsura de felul în care
elevii participă activ la activitatea respectivă. Calitatea aplicării pauzelor dinamice
este în funcţie de fiecare disciplină, de temele studiate, de particularităţile de vîrstă ale
elevilor precum şi de factorii ce dictează condiţiile din clasă. În astfel de condiţii
învăţătorul va alege acea pauză dinamică care un efect maxim în condiţiile unui
anumit contingent de elevi într-un anturaj concret.
Plasarea puzelor dinamice în strucutra lecţiei constituie un aspect important şi locul
cel mai potrivit al plasării pauzei este la jumătatea lecţiei sau după efectuarea anumitor
sarcini ce au solicitat mai mutl efort intelectual. Însa deseorii elevii dau semne de
oboseală şi plictiseală înaintea timpului stabilit pentru pauza dinamică şi în astfel de
situaţii alegerea rămîne la dorinţa învăţătorului.
De asemenea conţinutul şi formele şi formele de exersare variază în cadrul lecţiei de
la caz la caz poate fi organizată nu o singură pauză dinamică ci două în fucţie de
starea în care se află copiii. Lecţia trebuie să se desfăşoare în aşa fel ca în momentul
relaxării să nu se producă dezordine ci să stimuleze elevilor efortul intelectual.
Cunoaşterea şi exersarea pauzelor dinamice asigură dezvoltarea operaţiilor
intelectuale şi chiar dacă au un caracter relaxant acestea nu pot fi organizate la
întîmplare, deoarece reuşita pauzei depinde de abilităţile deja formate la elevi şi de
metodologia folosită de învăţător. Aceste deprinderi pot fi formate la diferite discipline
aplicînd diverse metode ca: explicaţia, demostraţia, jocul, modelarea etc.
Desfăşurarea pauzei dinamice are loc după modelul prezentat de către învăţător. Este
necesar de evidenţiat ca pauzele dinamice nu prezintă modele absolute, valabile în
orice situaţie ci totul depinde de competenţa profesionala creativă a învîţătorului.
Valoarea educaţională a pauzelor dinamice rezidă faptul că ele îi fac pe elevi să fie
participanţi activi şi cointeresaţi de propria lor relaxare,
constituie elemente de pregătire pentru învăţarea declamării şi scrierii,
sunt legate de capacitatea de exprimare a elevilor, de nivelul auzului fonematic, de
posibilităţile de mînuire a instrumentelor de scris, de coordonarea mişcărilor mîinii în
vederea trasării unor linii, contururi,dezvoltă articularea şi pronunţarea cu claritate,
exactitate, expresivitate şi siguranţă a sunetelor, a grupurilor de sunete şi a cuvintelor
cu dificultăţi în rostire, creează simboluri accesibile, semne atribuite obiectelor etc. În
organizarea activităţii instructiv-educative este necesar să se ţină cont de un anumit
raport între activităţile de învăţare şi activităţile de relaxare. Acest lucru are ca scop
stimularea spontanietăţii copilului şi orientarea lui sistematică spre activităţi serioase,
de asemenea şi dirijarea procesului de învăţare şi a dezvoltării psihofizice a copiilor .
Deci îmbinarea activităţii de învăţare şi relaxare se poate organiza în mod diferit de
la o disciplină la alta, în funcţie de nivelul clasei , de gradul lor de oboseală etc.
Spre exemplu la matematică am putea folosi pauze dinamice ce conţin numărarea
cifrelor
Unu, doi
Tata ară în zăvoi
Trei, patru
Arătura-i gata
Cinci, şase
Seamănă sămînţă-alaeasă
Şase, şapte
Grîul de acum s- a copt
Nouă, zece
Tata cu combina trece
Dintr-o zare-n altă zare
S-avem pîine în hambare
La rostirea numerelor elevii merg pe loc.Imită aratul-țin corpul drept și fac mișcări cu
mîinile,imită semănatul inclină putin corpul si cu o mînă presară sămînță,imită creșterea
grîului ridică incet mîinile în sus.

Astfel elevii în timpul pauzei dinamice nu doar se vor relaxa, dar sub formă de joc vor
recapitula numararea în lanţ a numerelor naturale. După acest exerciţiu de relaxare
copiii îşi vor menţine interesul un timp mai indelungat asupra activităţilor de învăţare.
Prin aceste exerciţii elevii sunt antrenaţi treptat în realizarea sarcinilor intelctuale
complexe.
Aşa fel de pauze dinamice pot fi realizate şi în cadrul orelor de limbă si literatură română,
însă scopul acestui exerciţiu fiind rostirea corectă a cuvintelor, a sunetelor , a grupurilor
de sunete etc.

Pauza simulată
Boc-boc-boc
Ploaia în umbrelă bate:
-Pot să intru?
-Nu se poate.
Boc-boc-boc
Ploaia în asfalt tot bate:
-Pot să intru?
-Nu se poate.
Boc-boc-boc
Ploaia în cîmpie bate:
-Pot să intru ?
-Da! Se poate!
Elevii stau în picioare lîngă bănci și la rosirea versului bat cu degetele în masă,
imitînd răpăitul ploii. În continuare bat cu picioarele în podea și imită răpăitul ploii
pe asfalt. Apoi bat încet cu degetele pe bancă, imitînd ploaia în cîmpie și la rostirea
cuvintelor Da! Se poate!, se așează încet în bănci.
Reflecție personala: După părerea mea pauzele dinamice au o importanță
deosebită în activitatea de învățare, deoarece acestea sunt un mijloc de relaxare
pentru copii și chiar o cale de lărgire a orizotului de cunoștințe. Cu ajutorul
pauzelor dinamice se mărește interesul la copii pentru lecție și se menține
antenția voluntară pe parcursul întregii activități educaționale.
De aici rezultă că este necesar ca la fiecare lecție să se realizeze cîte o pauză
dinamică pentru a nu-l obosi pe elev ci din contra ai capta interes pentru celelalte
lecții.
Iar atunci cînd selectăm o pauză dinamică este necesar să ținem ca cont de faptul
că pauzele dinamice trebuie să fie cit mai ușoare și pe înțelesul copiilor. Atunci
cînd se va ține cont de toate acestea pauza dinamică va atinge obiectivul propus.

Bibliografie: Granaci,L.,Pauze dinamice: ghid pentru cadrele didactice,

Editura Epigraf 2004