CURS 1

 Domeniul studiat;

 Terenuri dificile;

 Tipuri de fundaţii;

 Proiectarea şi execuţia construcţiilor pe TDF;

 Tehnologii şi soluţii moderne de realizare a fundaţiilor.

 Toate construcţiile sunt realizate în baza unui “sistem
structural “ ce reprezintă ansamblul elementelor care asigură
rezistenţa şi stabilitatea acestora sub acţiunea încărcărilor statice,
dinamice şi seismice.
Ca elemente structurale definim : suprastructura (S),
substructura (B), fundaţia (F) şi terenul de fundare (T).
Fundaţia (F) reprezintă ansamblul elementelor
structurale care asigură transmiterea în bune condiţii de
rezistenţă şi stabilitate a sarcinilor exterioare la terenul de
fundare.
Terenul de fundare (T) reprezintă suportul construcţiei,
sau volumul de rocă ori pământ ce resimte influenţa construcţiei
respective, sau în care pot avea loc fenomene cu consecinţe
asupra construcţiei.

3
4
5
 Fundaţii
Fundatii elastice Fundaţii rigide

6
 Fundaţii de tip radier

Radier tip dala Radier general Radier general

groasă ciupercă cu grinzi

7
Fundaţii de adâncime

Fundaţii pe piloţi

Pereţi din piloţi

8
 Cheson deschis

Cheson cu aer
comprimat

9
 Pentru a putea realiza sisteme de fundare directa în
condiţiile unor terenuri dificile, se poate recurge la urmatoarele
metode :

Îmbunătăţirea de suprafaţă prin procedee mecanice;

Îmbunătăţire în adancime a stratului slab cu coloane de balast
sau pamant;
Îmbunătăţirea terenurilor în adancime pe cale dinamica;
Îmbunătăţirea cu ajutorul drenurilor;
Îmbunătăţirea terenurilor slabe prin precomprimare;
Îmbunătăţirea prin procedee chimice;
Îmbunătăţirea prin electro-osmoza;
Îmbunătăţirea terenurilor prin tratamente termice.

11
 CONSOLIDĂRI DE TERENURI SLABE

 piloţi de balast
 coloane de beton slab
 perne de balast
 injecţii de înaltă presiune
 injecţii de lapte de ciment
-injecţii sub platforme ;
-injecţii sub fundaţii ;
-injecţii sub radier ;
-micropiloţi injectaţi ;

12
 Proiectarea geotehnică prin calcul utilizează valori caracteristice ale parametrilor
geotehnici, conform NP 122/2008.
 Valorile de calcul se stabilesc pe baza valorilor caracteristice prin utilizarea
coeficienților de siguranță parțiali.

PROIECTARE GEOTEHNICĂ

 PE BAZĂ DE MĂSURI PRESCRIPTIVE

 PRIN METODA OBSERVAȚIONALĂ
 Starea limită care guvernează pământurile PSU este cauzată de saturarea
acestora prin umezire.
 Aceasta reprezintă starea limită GEO.
 1. Se fundează pe terenul alcătuit din PSU
-fără măsuri suplimentare.
 2.Se fundează pe PSU
- cu măsuri specifice de înlăturare a sensibilității la umezire,
- prin depășirea PSU pe un strat de adâncime insensibil la
umezire.
 Soluțiile de fundare adoptate vor avea în vedere
 - caracteristicile terenului
 - tipul structurii
 - nivelul de risc acceptat
 - costuri
MODALITĂȚI DE FUNDARE

1. FUNDARE DIRECTĂ
- pe teren în stare naturală;
- pe teren pentru care se elimină sensibilitatea la umezire;
- pe teren pentru care s-au luat măsuri de eliminare parțială a umezirii
pământului cât și micşorarea sensibilității construcțiilor la deformarea
terenului.

2. FUNDARE INDIRECTĂ
- prin sistem de fundare de adâncime:
-piloți
-barete
Terenuri cu umflări și contracții mari
PUCM (NP126/2010)

 P.U.C.M. (contractile, expansive sau active) sunt pământuri argiloase care

prezintă proprietatea de a-și modifica sensibil volumul, ca urmare a
variației de umiditate.
 în perioadele secetoase apar în teren crăpături de
contracţie, de obicei sub forma unei reţele poligonale;
 în perioadele ploioase, crăpăturile încep să se închidă.

1,00m
1,00m
Pământurile sărăturate prezintă un comportament special în cadrul terenului de fundare, ce se
caracterizează prin [143]:
 apariţia unei tasări suplimentare, numită tasare sufozionară în cazul unei umeziri de lungă
durată, ca urmare a scăderii compresibilităţii şi rezistenţei la forfecare;
 unele fenomene de variaţie a volumului, în special fenomene de umflare înregistrate la
argilele sărăturate, în cazul creşterii umidităţii;
 o acţiune agresivă asupra elementelor de infrastructură cu care vin în contact, ca urmare a
soluţiilor ce iau naştere în aceste pământuri, în prezenţa apei subterane.
 În cadrul cercetărilor geotehnice realizate pe teren şi în laborator, pentru identificarea şi
caracterizarea unor astfel de pământuri trebuie precizate următoarele aspecte (S.N.I.P.
2.02.01-83) :
 elemente de stratigrafie indicând prezenţa stratului de pământ sărăturat prin grosime,
particularităţi litologice, extinderea acestuia în plan orizontal şi vertical;
 compoziţia chimică a apelor de suprafaţă şi subterane, cât şi caracterul mişcării lor
(gravitaţional, capilar, osmotic), importantă fiind de asemenea şi o prognoză asupra variaţiei
nivelului apei subterane în cazul exploatării viitoarelor construcţii sau a umezirii de lungă
durată a terenului de fundare;
 elemente geometrice privind zona de pământ sărăturat, însoţite de aprecierea gradului de
dispersie a sărurilor şi a solubilităţii lor, o evaluare a capacităţii de schimb ionic a fazei solide
a pământului, în raport cu cationii de schimb;
 caracteristici fizico-mecanice ale pământului care a devenit sărăturat, cât şi efectul levigării
sărurilor asupra acestuia;
 o prognoză asupra potenţialelor procese de sărăturare sau desărăturare ca urmare a influenţei
condiţiilor climatice şi geomorfologice precum şi efectul factorului antropic pe amplasament.
Calculul terenului de fundare alcătuit din pământuri sărăturate se face la
starea limită de deformaţii şi la starea limită de capacitate portantă. Starea de
deformaţie neuniformă în terenul de fundare ce cuprinde un pământ sărăturat,
ca urmare a neomogenităţilor de textură de pe amplasament se poate preveni
prin :
 măsuri de evitare a umezirii terenului de fundare;

 fundarea într-un strat de pământ nesărăturat subiacent;

 procedee mecanice sau/şi chimice de îmbunătăţire a terenului de fundare;

 conformarea structurală a construcţiei pentru o adaptare la deformaţiile

neuniforme din terenul de fundare.
 Pământurile gelive (sensibile la îngheţ) sunt pământurile care în urma
fenomenelor de îngheţ - dezgheţ îşi modifică esenţial structura şi proprietăţile
lor.
După gradul de sensibilitate la îngheţ, stabilit pe baza indicelui de
plasticitate Ip şi a alcătuirii granulometrice, pământurile se clasifică conform
tabelului (SR EN ISO 14688-2/2005).
Tabel -. Clasificarea pământurilor gelive după plasticitate şi granulometrie

Granulozitate
Grupa de
Categoria Procente din
sensibilitate Ip Diametrul
pământului masa uscată a
la îngheţ particulelor
probei
sub 0,002 max. 6
Necoezive, cu
 10 sub 0,2 max. 20
liant argilos
Sensibile sub 0,1 max. 40
Argilă şi argilă - -
 35
grasă
sub 0,002 max. 6
Foarte sensibile Coezive 10 - 35 sub 0,2 max. 20
sub 0,1 max. 40
 Cunoașterea fenomenului de lichefiere presupune analiza stărilor de eforturi
la început și în timpul unei mișcări seismice:
- a unui element de volum de teren
- în interiorul masivului de pământ
 Un teren granular saturat este alcătuit dintr-un ansamblu de particule
conectate intre ele și din apă interstițială. Rezistența este de frecare, depinde
doar de tensiunea medie de contact (σ`) și poate fi exprimată, spre exemplu,
prin relația Mohr-Coulomb:

σ – tensiunea totală; u – presiunea interstițială

Armarea planseului peste
parcarea subterana care se
face cu plase cu ochiuri
patrate cu latura de 15 cm
diametrul de 8mm
Plasele se dispun pe 2 directii
iar pe o latime de 25 de cm
se suprapun
Solutia de fundare este
fundatie de adancime pe
piloti cu radier general si
grinzi de fundare. Armarea
grinzilor si radierului se
face cu bare cu diametru
de 20mm si etrieri de
10mm. Stalpii sunt armati
cu bare de 24 mm si etrieri
de 10
In urma excavatiei s-au
efectuat lucrari pentru
sprijinirea malurilor gropii
de fundare cu ajutorul unor
ciolofane dispuse pentru a
impiedica infiltrarea apei din
precipitatii.
Din 1.5m in 1.5 m s-au dispus
dulapi pentru fixarea
ciolofanului
In urma precipitatiilor si
datorita unei compactari
bune a terenului de
fundare, apa a ramas in
groapa de fundare ea
urmand a fi evacuata cu
ajutorul unor pompe.
Dimensiunile grinzilor de fundare sunt de
H=1.3m si b=1m
Dupa ce s-a armat s-a trecut la montarea
cofrajelor si la turnarea betonului
Dispozitivul pentru forat este un sfredel ce poate
fora pana la 20 de m adancime
 Dupa ce se executa forajul se introduce
armaturile pilotilor realizate din bare
longitudinale cu diametrul de 18 mm si freta de
6 mm.
Carcasele de armatura folosite pentru piloti
Pilotii se toarna cu 0.8-1.1m in afara, iar capatul
lor se va ingloba in radierul general