GENUL EPIC Basmul popular PRASLEA CEL VOINIC $I MERELE DE AUR — apartenen{a Ia genul epic, specia literar’ basm popular ~ caracterizarea personajului principal Basmul este o specie a genului epic, in prozi, de mare intindere, in care se nareaza intdmplari fantastice din viaja unor personaje imaginare, inzestrate cu puteri supranaturale, reprezentand Binele, aflate in lupta cu forfele Raului pe care ajung a le birui in cele din rma. Contextul literar. Praslea cel voinic si merele de aur este 0 creafie populara si aparfine speciei literare a basmului. Textul a fost cules de Petre Ispirescu si publicat in volumul Legendele si basmele romanilor. Titlul constituie un mijloc de caracterizare direct a personajului principal, Praslea, cel mai mic membru al familiei unui impérat, dar si cel mai viteaz. Numele personajului este pus in raport de coordonare copulativa cu obiectele care constituie cauza declansérii actiunii si merele de aur”. ‘Tema este lupta dintre Bine si Riu, personajele simbolizand aveste oud tipuri opuse: Praslea reprezintd Binele si se confrunta cu forjele Réiului, care au tulburat linigtca si armonia comunitifi sale. Vietoria protagonistului are valoare moralizatoare, fortele malefice (cei trei zmei, frafii si, balaurul) sunt pedepsite, distruse, in timp ce Binele, care restabileste echilibrul, isi primeste rasplata Structura schematic’, specificd basmului, este, deci, intlnta saci Structurd — compozitie. Fiind 0 opera epicd, intimplarile sunt relatate de catre un narator si pot fi structurate pe momentele subiectului {in expozitiune sunt fixate coordonatele spafio-temporale si personajele centrale ale basmului. Timpul, vag sugerat, este precizat cu ajutorul formulei de inceput specifice basmului ,A fost odatd ca niciodata”, cu rol de a introduce ascultitorul in spafiul fantastic al narafiunii. ‘Actiunea are un ritm dinamic, alert, urmand a se desfasura pe doud planuri: unul real reprezentat de imparajfia tatalui lui Prislea, iar celdlalt, imaginar, al zmeilor. Dac imparatia lui Praslea este organizata 3 arati ca un spatiu obignuit, cunoscut, ,térdmul celalalt” este unul ‘imaginar, fantastic, unde zmeii arunca buzduganul ,eale de mai multe conace”, un corb vorbitor il ajuté pe eroul central sé il inving pe 19dintre zmei, iar o zgripturoaicd careia ii salvearg i revind pe pamént. CA ak def pe inerige, eur din gradina imparatului si de imposibilitatea de q prinde hotul, desi isi incercasera puterile to coe Desfitsuraren acfiunil prezinté hotsrarea lui Praslea de a-iprinde pe cei eare furau merele si peripetiile prin care trece acesta in atingerea scopului propus: ajunge pe taramul celdlalt; biruie pe cei trei zmei, Ioovitori ai pamantului; salveaza trei fete de imparat care fuseseri sen tul culminant este reprezentat de momentul critic prin care trece Praslea gi de incercarea acestuia de a reveni pe pamant. Datorita bunatifii de care da dovada, reuseste sa se intoarcd acasa cu ajutorul nei zgripturoaice cdreia fi salvase puii de rdutatea unui balaur, ‘Deznodamantul este unul fericit pentru eroul principal, specific basmului. Praslea isi demasca frafii, se casdtoreste cu fata cea mica de imparat, mostenind averea tatilui su, si, ca o noua dovada de generozitate, lasik pedepsirea frafilor pe scama divinitatii ‘Din punct de vedere structural, textul respect caracteristicile basmului, avind o formuld initial’ specifica ,,A fost odata ca niciodata”, care ilustreaza intrarea intr-o lume imaginara, formule mediane care anuni continuarea actiunii ,3i se luptard, se luptara, zi de vara, pand seara” si formula finala care are rolul de a-1 scoate pe cititor/ascultator din lumea fantastica ,si incdlecai pe-o sa $i v-o spusei dumneavoastri aga” Personajele aparjin lumii fabuloase a basmului: unele sunt imaginare (zmeii, balaurul, zgrippuroaica), altele sunt inzestrate cu puter supranaturale (Prislea, corbul), Nivelul morfo — sintactic. Ca in orice basm popular, intalnim si aici elemente de oralitate, ca folosirea perfectului simplu ca timp al relatari oli fu frica”; ,jl vizu"; ,intreba”, Juard” Lanivel morfologic, intalnim elemente de oralitate ca: interjectii ah”, deh”, vocative ,corbule, corbule”, ,,Frumusica mea!” si imperative sda seu in unghiile tale $i pune peste mine”; ,porunceste, rogu-te argintarului”, La nivel sintactic, se observa ordinea neobignuitd a cuvintelor in enunturi: ,cu mare mirare vézu’"; .scoase palogul Praslea”; r0gtte, 0 incercare voi face si eu”; ,adevar graieste gura mea”; ,nepovestit fu mirarea tatdlui sau” intra lexico~ semantic. Cuvintele si expresile utlizate in realize textului apartin registrului popular: merinde”, ,lighioane”, ud inima-n dinji”, a 0 sfecli”. _ Nivelal figurito de stil este reprezentat de procedee artisice specie iteraturii populare, cu rol in atribuirea de insusiri supraomene*personajelor basmului: personificarea ,un corb, insa, le tot da ocol. Proncénind, Vazdndu-l, zmeul ti zise: ’Corbule, corbule! ia seu in unghiile tale si pune peste mine, ca-fi voi da starvul asta fie. Corbule, corbule! fi zive si Prislea~ dacd vei pune peste mine seu, eu ifi voi da trei stérvuri. "Unde da Dumnezew sa cazit un asemenea noroc chior peste mine! Mi-ay satura salagul intreg. (..) Corbul, fard a mai intdrzia, aduse in unghiile sale seu, puse peste viteacul Praslea, $i prinse mai multa putere."; ,iard ea, de bucurie, it stranse in brafe si cat p-aci era sa-l inghifa, dacd nu lar fe acoperit puii si biperbola ,buzduganul, izbind in usd si in masa, se puse in cui. Prastea intreba ce putere are zmeul si fi spuse ca aruncit buzduganul cale de trei conace: atunci, el il aruned $i mai departe, lovindu-1 in piept.”; xi se luptardi/si se luptara,/zi de vard/ pand seara”; ,atunci stranse zmeul in braje, il ridica in sus, si, cand {il lasa jos, il baga pana in genunchi in pamant; se opinti si zmeul, ridied yi el in sus pe Praslea, si lasdndw-l jos, il aga pand la brau: puindw-si toate puterile, Prislea mai stranse 0 data pe zmeu de-i pardi oasele si, aducandu-l, il tranti aga de grozav, de il bagd pana in gdt in pamant, sini i te capul” Epitetul ,piroteala molesitoare”; ,.usor fagdit”; ,preafticuté mahnire”; wluminata faga”, yinima (..) induiogata”; metafora N-auzi tu ce prapastii spun fragii ti in , se faicurd amandoi doud focuri si asa *: Fata, cum vizu furca, it trecu un fier ars prin inima” $i inversiunea ,,cei mai alesi ostasi”: ,rogu-te, (...) mi incere $i eu norocul”; wo incercare de voi face $i eu”; un ugor fiisait”; .Niciodatai n-a simyit imparatul 0 mai mare bucurie™s seu mare mirare vazu"; Cum ai vrut venit-ai™; ,Adevar graieste gura mea”; .puse peste viteazul Prislea”, se ldsd in jos cu. mare ‘weal’; ,spuserd cu preafticuti mahnire”; .Greu lucru micai cerut,”; luminata fayis a mariei-tale"; «jl cunoscu st dansul, méear ©4 foarte mult se schimbase.”, se sui el in scaunul imparajie!” a4 rolul de a da expresivitate operci literare, iar enumeratia ef dete 0 sdgeata, dete doud si cand dete cu a treia, un geamat resi de langd ‘pom si apoio tacere de moarte se ficu; iard el, cum se luming putin, culeve cateva mere din pom, le puse pe o tipsie de aur gi le dase lo ‘atal sau", vazu toate lucrurile schimbate; pamantul Copacii, lighioni altfel faptuite e Tos ateamantul, florile, snag, ighionalfelfaptuite erau p-acolo™, .atunci strénse zmeul raye, il ri Sus, $i, cdnd il lasd jos, il Baga pana in gemunchi in pamint se opin si zmeul,ridicd i el in sus pe Praslea, 91 Kacwaic Jos, i haga pand la brau: puindu-si toate puter Priston at rinse o data pe zmeu de-i pardi oasele $i, aduecmdccl hoe de grocar, def ba dei pardi oasele si, aducdndul, il tranti asa Krvzav: de il baiga pana in gat in pimant, sisi taie capul. hang 21