Sunteți pe pagina 1din 24

1

Cuprins
Introducere………………………………………………………………………..3
I. Aspecte teoretice privind restricția și linia bugetară……………………………..5
I.1 Compartamentul consumatorului și ipostazele comportamentului lui................5
I.2 Caracteristica restricției bugetare și liniei bugetare………………………........7
II. Aspecte analitice privind constituirea liniei bugetare...........................................9
2.1 Analiza coșului minim de consum în Republica Moldova.................................9
2.2 Constituirea liniei bugetare ……………………………………………….....13
III. Aspecte practice privind dezvoltarea bugetară a Republicii Moldova………..17
3.1 Perfecționarea procesului de dezvoltare a economiei R. Moldova și problemele
fundamentale bugetare ale consumatorului………………………………………….17
3.2 Specificul dezvoltării economiei naționale bugetare în Republica Moldova....19
Concluzie……………………………………………………………………………22
Bibliografie …………………………………………………………………………23
Anexe………………………………………………………………………………..24

2
Introducere
Analiza comportamentului consumatorului este una dintre problemele – cheie ale
teoriei economice ce permite înțelegerea modului în care variația veniturilor și prețurilor
influențează modificarea deciziilor indivizilor. Cunoștințele respective vor piermite
conștientizarea procesului de formare a cererii de consum, a nivelului elasticității ei, a
evidenței factorilor de influență asupra dinamicii cererii individuale, precum și
demonstrarea suveranității consumatorului, sau a influenței alegerii lui asupra
comportamentului producătorului.
În teoria economică comportamentului consumatorului reprezintă un proces de
formare a cererii consumatorului pentru diferite bunuri, ce depinde de venitul și
preferințele lui individuale, de nivelel prețurilor. Din urma acestor considerente apare
problema fundamentală a consumatorului care constă în utilizarea optimală a
veniturilor disponibile în condițiile prețurilor existente pe piață, astfel din cauza crizei
economice și politice în care se află Republica Moldova în prezent, consumatorii procură
bunuri doar în limita disponibilitățiilor, și doar uneori mai tinînd cont de propriile
referințe.
O altă problemă, din cadrul acestei lucrări ce prevește restricția și linia bugetară a
consumatorilor, este problema alegerii – proces de formare în limita venitului disponibil
și a prețurilor existente pe piață, a programului de consum (coșul bunurilor de consum).
Deasemenea, voi expune în cadrul acestei teme care sunt motivele, determinantele
consumatorului, principiile și mecanismele de adoptare a deciziilor raționale și de
constituire a liniei bugetare în diferite situații.
În cadrul acestei lucrări am ca scop:
- conștientizarea preferințelor consumatorilor;
- analiza restricției bugetare a consumatorilor;
- constituirea liniei bugetului pentru diferite situații;
- analiza coșului minim de consum pentru a observa care este situația în
Republica Moldova la moment si cum a fost, anume ce s-a schimbat și în ce direcție de
dezvoltare.
- specificul dezvoltării economiei naționale în Republica Moldova.
3
În literatură, despre analiza restricției bugetare și liniei bugetului se studiază, există
diverse opinii ale oamenilor mari, care au contribuit la dezvoltarea lumii înconjurătoare,
în ceea ce privește restricția bugetară sau modul de constituire a liniei bugetului
consumatorilor. Noțiunile de consum și consumator, ca agent economic specific al vietii
economice, au fost analizate de economiștii clasici A. Smith, D. Ricardo, J.B.Say. Ei au
determinat rolul consumatorului în procesul de reproducere, ca agent economic liber și
suveran.
Dar, pentru a studia aceste lucruri practic și anume pentru Republica Moldova nu
pornim tocmai de aici dar de la situția financiară și politică din țară, de la schimbarea
politică care trebuie să fie odată și odată pentru ca lucrurile într-adevăr șă se schimbe spre
bine, aici anume mă refer la sistemul oligarhic de la guvernare care nu numai ca nu
contribuie la dezvoltarea sistemului econimic dar mai și împiedică agenții economici,
întreprinderile mici și mijlocii șă se dezvolte, șă obțină profit real astfel consumatorii să-
și poată construi linia bugetului în funcție de propriul buget dar și preferințe, nu numai
să-si asigure minimul de existență cum este acum în țară.
Structura și conținutul lucrării. Lucrarea cu tema: Analiza restricției bugetare și a
liniei bugetare, este structurată în 3 capitole, inclusiv cuprins, introducere, concluzie și
bibliografie. Primul capitol care se numește aspecte teoretice privind restricția și linia
bugetară, analizez comportamentul consumatorului, ipostazele acestuia, caracteistica
restricției bugetare și liniei bugetare sub aspect teoretic. Al doilea capitol care se numește
aspecte analitice privind constituirea liniei bugetar, studiez despre coșul minim de
consum în Republica Moldova pe ultimii ani, modul în care acești indicatori cresc sau
scad, și felul în care se constituie linia bugetară în dependență de situație. În capitolul trei
aspecte practice privind dezvoltarea bugetară a Republicii Moldova, observ cum se
dezvoltă economia Republicii Moldova, ce probleme există și care ar fi soluționarea
acestora, specificul dezvoltării sitemului bugetar.

4
I. Aspecte teoretice privind restricția și linia bugetară
I.1 Compartamentul consumatorului și ipostazele comportamentului lui
Pentru prima dată, noțiunile de consum și consumator, ca agent economic specific
al vietii economice, au fost analizate de economiștii clasici A. Smith, D. Ricardo, J.B.Say.
Ei au determinat rolul consumatorului în procesul de reproducere, ca agent economic liber
(ia deciziile de sine stătător) și suveran (satisfacerea nevoilor acestuia orientează
producția).
Primul care a introdus conceptul utilitate în cadrul științelor sociale a fost
filosoful englez Jeremy Bentham. El era de părerea că societatea trebuia să fie organizată
pe principiul utilității, utilitate pe care a definit-o drept proprietatea unui obiect de a
produce plăcerea, binele sau fericirea ori de a preveni durerea, răul sau nefericirea.
Mai tirziu neoclasicii L. Walras, S. Jevons și K. Menger, într-o primă linie, urmați
de V. Pereto, E. Bohm-Baverk, Fr. Vieser, au pus bazele teoriei consumatorului rațional.
Consumatorul este un agent economic al cărui obiectiv este maximizarea
satisfacerii nevoilor prin consumul bunurilor achiziționate cu un anumit venit. În realitate,
consumatorii trebuie să aleagă dintr-o diversitate de bunuri existente pe piață. Altfel spus,
consumatorii sunt confruntați cu problema alegerii – proces de formare în limita venitului
disponibil și a prețurilor existente pe piață a programului de consum (coșul bunurilor de
consum)- specificarea unei cantități de diferite bunuri care îi asigură consumatorului o
anumită satisfacție.
În cadrul teoriei alegerii consumatorului sunt analizate motivele și determinantele
comportamentului de consum, principiile și mecanismul adoptării deciziilor de către
consumatorul rațional.
În procesul liberei alegeri, consumatorul va lua următoarele decizii interdependete:
1. Ce să procure? ( să aleagă bunurile preferabile, cu cea mai mare utilitate);
2. Cît să procure? ( ținănd cont de prețurile de pe piață);
3. E posibil să procure bunurile? (pornind de la venitul disponibil și prețurile
existente pe piață).
Alegerea consumatorului reprezentativ (mediu) se bazează pe următoarele ipostaze
reprezentate în figura 1.1.
5
Ipostazele consumatorului

Libertatea de decizie și de Subiectivitatea evaluării bunurilor și a tendinței spre maxim


acțiune a consumatorului

Raționalitatea Caracter limitat al venitului


consumatorului consumatorului

Suveranitatea
consumatorului

Fig.1.1 Ipostazele consumatorului


Ipoteza consumatorului rațional constă în capacitatea alegerii eficiente, adică a
maximizării satisfacerii nevoilor cu venitul disponibil limitat. Consumatorul rațional mai
este numit și ^homo economicus^. În viziunea economistului francez Charles Gide ^homo
economicus^ reprezintă un schelet... care îi permite științei economice să se dezvolte.
Ca ființă rațională, fiecare consumator este interesat de maximizarea satisfacței
obținute din consumul bunurilor echizitionate cu mijloacele sale financiare.
În cazul problemei dinamice a consumatorului, luăm în considerare faptul că,
atunci când ia decizii, consumatorul analizează şi ceea ce crede el că se va întâmpla în
viitor. Consumatorul are o restricţie bugetară în fiecare perioadă de timp.
Asupra comportamentului consumatorului influențează următorii factori:

Social-demografici: (sexul, virsta, clasa socială)


Factori Instituționali: ( obiceiuri și tradiții naționale)

Social economici: ( servicii, impozite, inflație) Psihologici: (motivație, percepție)

6
1.2 Caracteristica restricției bugetare și liniei bugetare
Harta curbelor de indiferențe demonstrează preferințele consumatorului. Ea
orientează decizia lui spre atingere celei mai înalte curbe posibile de indiferență, care-I
conferă un nivel de satisfacție maxim. În același timp, alegerea consumatorului este
limitată de posibilitățile financiare, respectiv comportamentului lui depinde de venitul
disponibil, dar și de nivelul prețurilor bunurilor.
Constrîngerea bugetară sau restricția bugetară relevă ansamblul combinațiilor de
bunuri pe care consumatorul este în stare să le achiziționeze, în limita venitului disponibil
(I) și în raport cu prețurile (Px și Py) existente pe piață.
Restricția bugetară arată care este ansamblul combinațiilor bunurilor pe care un
consumator poate să-și permită să le consume în limita venitului de care dispune, și în
raport cu prețurile practicate la un moment dat pe piață. Ea constă în faptul că cheltuelile
de consum pe care le efectuiază un individ nu pot depăși venitul său, adică: venitul =
cheltuiala pentru procurarea bunului x + cheltuiala pentru procurarea bunului y.
Cind consumatorul folosește integral venitul disponibil pentru procurarea
bunurilor, este aplicată linia bugetului consumatorului. Grafic, ea poate fi ilustrată print-o
dreaptă care exprimă mulțimea combinațiilor de bunuri (X;Y) ce pot fi procurate de un
consumator, ținind cont de venitul disponibil și prețurile bunurilor X și Y.
Din aceste considerente ecuația liniei bugetului poate fi prezentată în felul următor:
I= Px * Qx + Py * Qy, unde:
I – venitul consumatorului;
Px – prețul bunului x;
Py – prețul bunului y.
Pentru a trasa o dreaptă este suficient a cunoaște două puncte extreme ale ei -
puncte de intersecție cu axele de coordonate. Prin transformarea ecuației liniei bugetului
obținem:
Qy = I / Py - Px / Py * Qx;
Qx = I / Px - Py / Px * Qy.
Raportul I/Py arată cantitatea maximă de bunul Y care poate fi procurată de
consummator, cheltuind integral venitul său, iar raportul I/Px reflect cantitatea maximă de
7
bunul X, care poate fi procurată de consumator în limita venitului său. În figura 1.3 este
reprezentat grafic linia bugetului consumatorului.
y

I/Py A

H
B x
O I/Px
Fig. 1.3 Linia bugetului consumatorului
Punctele A și B sunt puncte extreme ale liniei bugetului, care denotă cantitatea
maximă din bunul X sau Y , dacă se renunță la celălalt bun folosind integral venitul (I).
Pe segmental AB se plasează combinațiile pe care consumatorul le poate accepta
pentru cumpărarea diverselor cantități din cele două bunuri (X și Y), folosind intregul
venit.
Punctele situate sub linia bugetului, cum ar fi de exemplu, punctual H, reprezintă
combinațiile dintre cantitățile celor două bunuri X și Y la prețurile Px și Py care nu
depășesc limitele venitului. În situația dată, relația dintre X, Y, Px, Py, și I se preyintp
astfel:
XPx + YPy < I;
Combinațiile situate la dreapat liniei bugetare, punctul K depășesc limitele
venitului consumatorului. În situația aceasta, relația dintre X, Y, Px, Py și I se prezintă
astfel XPx + YPy >I;
Panta liniei bugetului, în mărime absolută este tangentă unghiului ABO a
triunghiului AOB: tg(<AOB)= OA/OB = (I/Py)/(I/Px) = Px/Py.
În sens economic, panta liniei bugetare repreyintă raportul dintre prețurile celor
două bunuri și exprimă cu cît se poate substitui bunul Y cu bunul X sau cît valorează o
unitate de bunul X exprimată în unitățile bunului Y. În sens matematic, panta liniei
bugetului este derivata de ordinul întii a funcției de gradul I: Y = Ax + b.
8
II. Aspecte analitice privind constituirea liniei bugetare
2.1 Analiza coșului minim de consum în Republica Moldova
În Republica Moldova, majoritatatea populației trăiește la limita minimului de
existență. Datele statistice arată că minimul de existență mediu lunar este cu greu acoperit
de veniturile medii lunare disponibile pentru populație. Până în anul 2015, veniturile erau
sub nivelul minimului de existență, iar în ultimii doi ani, se atestă că pe mediu, veniturile
au reușit să acopere integral minimul necesar pentru supraviețuire. Totuși, pe categorii de
populație lucrurile stau diferit.
Biroul Naţional de Statistică informează că în anul 2016 mărimea minimului de
existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1799,2 lei, fiind în creştere faţă
de anul precedent cu 3,8%. Delimitarea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă
relevă diferenţe semnificative, cea mai mare valoare fiind înregistrată pentru populaţia
din oraşe mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2013,5 lei sau cu 14,1% mai mult comparativ
cu minimul de existenţă pentru alte oraşe – 1764,8 lei şi cu 16,8% mai mult comparativ
cu mediul rural – 1723,4 lei.
Tabelul 2.1 Valoarea minimului de existenţă în anul 2016 (medii lunare pe o persoană, lei)

Total Orașe mari Orașe mici Sate

Simestrul I 1813,7 1972,1 1758,4 1767,7

Simestrul II 1784,6 2054,9 1771,2 1679,1

Media anuală 1799,2 2013,5 1764,8 1723,4

Mărimea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă este determinată de


ponderea coşului alimentar, care variază nu doar în dependenţă de semestru, dar şi de
criteriul de dezagregare în profil teritorial.
Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine
populaţiei în vârstă aptă de muncă – 1914,7 lei şi în special bărbaţilor – 2076,9 lei. Cea
mai mare valoare a minimului de existenţă a fost înregistrată în semestrul II pentru bărbaţi
în vârstă aptă de muncă din oraşele mari – 2364,5 lei (vezi anexa, tabelul 1.1).
9
Figura 2.1. Ponderea coșului alimentar în cuantumul minimului de
existență în anul 2016, %
Minimul de existenţă pentru copii constituie în medie 1703,8 lei lunar, cu o
diferenţiere a acestui indicator în dependenţă de vârsta copilului, de la 678,7 lei pentru un
copil în vârstă de până la 1 an până la 1930,0 lei pentru un copil în vârstă de 7-17 ani. În
funcţie de mediu de reşedinţă, minimul de existenţă pentru copii din oraşele mari este cu
17,7% mai mare comparativ cu mediul rural, iar în cazul copiilor în vârstă de 1-6 ani
această diferenţă constituie 20,9%. În cazul copiilor cel mai mare decalaj în valoarea
minimului de existenţă se atestă în semestrul II pentru copiii din oraşe mari şi sate –
23,5%, iar pentru copiii în vârstă de 1-6 ani această diferenţă este de 27,9%.

Figura 2.2. Valoarea minimului de existenţă în anul 2016


10
Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în anul 2016 au constituit în medie pe o
persoană 2060,2 lei şi au depăşit mărimea medie a minimului de existenţă cu 14,5%.
Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat în această perioadă a însumat 5084,0
lei, astfel fiind posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia în vârstă aptă
de muncă de 2,7 ori.
Tabelul 2.2. Co-raportul dintre veniturile populaţiei şi minimul de existenţă în
2014-2016
2014 2015 2016

Veniturile disponibile ale populaţiei, medii lunare


1 767,5 1 956,6 2 060,2
pe o persoană, lei1

Co-raportul dintre veniturile medii lunare


disponibile pe o persoană şi valoarea medie a 108,6 112,8 114,5
minimului de existenţă, %

Salariul mediu lunar pe economie al unui


4 172,0 4 610,9 5 084,0
angajat, lei

Co-raportul dintre salariul mediu lunar pe


economie al unui angajat şi valoarea medie a
2,4 ori 2,5 ori 2,7 ori
minimului de existenţă pentru populaţia în
vârstă aptă de muncă
Co-raportul dintre salariul mediu lunar şi valoarea medie a minimului de existenţă
pentru populaţia în vârstă aptă de muncă diferă în funcţie de activităţile economiei
naţionale. Nivelul maxim de acoperire al minimului de existenţă pentru populaţia aptă de
muncă a fost atins de salariaţii din sectorul informații și comunicații – de 5,8 ori, iar cel
minim în cazul salariaţilor din activități de recreere și de agreement – de 1,6 ori.
Dacă coșul minim de consum în alte țări conține și costul convorbirilor telefonice
mobile și cheltuielile de internet, atunci în Republica Moldova și în alte țări din fosta
Uniune Sovietică coșul minim de consum este mult mai modest. Din aceste considerente,
am ajuns să fim chiar subiect de analiză pe portalul Fundației pentru o Europă Comună,
care apreciază viața oamenilor din statele post-sovietice ca fiind o glumă cruntă.
Astfel, coșul minim de consum în Republica Moldova se calculează prin
însumarea mărimii valorice a coşului alimentar, a cheltuielilor pentru procurarea
mărfurilor industriale şi pentru achitarea serviciilor prestate, precum şi a mărimilor
primelor şi contribuţiilor obligatorii. Fundația pentru o Europă Comună atrage atenția

11
asupra faptului că acest coș nu include nicio cheltuială legată de necesitățile culturale ale
populației, cum ar fi biletele la teatru sau cinema.
Biroul Național de Statistică mai informează și asupra Produsului Intern Brut
pentru ultimii 5 ani, începînd din 2012 – 2016. Produsul Intern Brut este suma
cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private și a organizațiilor private non-profit, a
cheltuielilor brute pentru investiții, a cheltuielilor statului, a investițiilor în scopul
depozitării ca și câștigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri.
Astfel avem informația prezentată în figura 2.3 , în ea vedem cum a evoluat PIB-ul
în ultimii 5 ani

PIB, milioane, lei


160000
140000
134476
120000 112050
121851
100000
99879 PIB, milioane, lei
87847
80000
60000
40000
20000
0
2012 2013 2014 2015 2016

Dar pe măsură de PIB-ul crește în ultimii 5 ani, investițiile scad considerabil.


Cauzele sunt mai multe - arată economiştii. Dacă vorbim despre investiţiile private,
atunci investitorii sunt încă reticenţi când privesc cifrele consumului, dar sunt temători şi
faţă de schimbările fiscale. Dacă vorbim despre investiţiile publice, atunci trebuie arătat
că politica guvernului de a se menţine în ţinta de deficit sacrificând investiţiile în
detrimentul altor cheltuieli a condus la diminuarea investiţiilor nete în economia
naţională.
Se reduce sursa principală de creștere. Este vorba de transferurile bănești din partea
cetățenilor RM aflați peste hotare. Evident, dacă scăderea a început cu aproximativ doi în
urmă și continuă până în prezent, prognozarea unei creșteri nu are sens. Este clar că acest

12
lucru nu se va întâmpla, deoarece veniturile care asigură consumul sunt în scădere,
situația dată ducînd la inflație pe plan național.

2.2 Constituirea liniei bugetare


Pentru trasarea liniei bugetului, presupunem că un student dispune de un venit I =
30 lei, pe care il va cheltui zilnic pe două bunuri: accesul la internet și servicii xerox. Se
cunosc prețurile: accesul la internet pe oră (Px) constitue 6 lei, iar prețul serviciilor Xerox
pentru o pagină (Py) constitue 0,30 lei. Posibilitățile de achitare a bunurilor nominaliyate
sunt prezentate în tabelul nr. 2.3.
Tabelul 2.3 Combinații de consum egale după cheltueli totale.

Posibilitățile de achitare a
X (acces la internet, ore) Y(servicii Xerox, pag.)
bunurilor

A 0 100
B 1 80
C 2 60
D 3 40
E 4 20
F 5 0

Posibilitățile alternative A și F reprezintă extremele liniei bugetului. În cazul A,


studentul va cheltui tot venitul disponibil (30lei) pentru serviciile Xerox (100 pagini), iar
în cazul F, tot venitul este cheltuit pentru accesul la internet (5 ore). Grafic, linia
bugetului pentru studentul dat reprezintă segmental cu extremitățile A și F situate în
spațiul bidemensional pe axele OX și OY, reprezentate mai jos.
Pe segmenetul AF se găsește mulțimea combinațiilor pe care studentul le poate
procura, folosind integral venitul din condițiile prețurilor existente. Figura OAF
constituie zona în care consumatorul iși poate stabili posibilitățile de consum.
Punctele situate sub linia bugetului, de exemplu, punctual N, reprezintă
combinațiile ce nu depășesc disponibiliatatea venitului. Combinațiile de bunuri situate
13
deasupra liniei bugetului, de exemplu, M, depășesc venitul consumatorului și nu sunt
accesibile pentru consumator.

Fig. 2.3 Linia bugetului


Cunoscînd că prețul Y este egal cu 0,30 lei, iar venitul disponibil este egal cu 30
lei, cantitatea de bunul Y(sau alternativa A) constituie 100 de pagini xeroxate(30/0,30).
Panta liniei bugetului este: -Px/Py = -6/0,30 = -20.
Studentul poate substitui o oră de acces la internet cu 20 de pagini xeroxate, deci o
oră acces la internet costă 20 pagini xeroxat. Un asemenea raport de schimb este reflectat
de o constîngere sau restricție bugetară cu panta -20.
Linia bugetului iși poate schimba poziția, ca urmare a variației venitului
consumatorului sau a prețurilor. Orice modificare a veniturilor consumatorilor, precum și
a prețurilor bunurilor de consum determină o nouă linie bugetară și, respectiv, o nouă
zonă de consum. În continuare voi analiza influența modificării venitului disponibil(I) și
a prețului (Px sau Py) asupra liniei bugetului.
Consecințele modificării venitului disponibil a consumatorului. Modificarea
venitului consumatorului va influența cantitățile de bunuri consumate, dacă venitul
consumatorului crește, linia bugetului se va deplasa în sus, paralel cu linia inițială, și
consumatorul va putea procura o cantitate mai mare de bunuri. Deoarece raportul

14
prețurilor nu se modifică, nu se schimbă nici panta liniei bugetare. În condițiile reducerii
venitului, linia bugetului se va deplasa în jos, paralel cu cea inițială.
Deci, în cazul studentului, linia inițială a acestuia, corespunzătoare venitului de 30
lei, prețul pentru o oră acces la internet (Px) de 6 lei și a prețului servicii xerox pentru o
pagină(Py) de 0,30 lei este AF. Presupunem că venitul studentului crește pînă la 42 lei,
iar prețurile rămîn constante. În aceste condiții el are posibilitatea să excludă accesul la
internet la 7 ore (42/6) sau să xeroxeze 140 pagini (42/0,30). Linia bugetară AF se va
deplasa în sus, în poziția JK. Și invers, dacă venitul va scădea pănă la 21 lei, accesul la
internet se va micșora pînă la 3,5 ore (21/6), iar serviciile xerox vor constitui 70 pagini
(21/0,30). Noua linie a bugetului este MN.

Fig. 2.4 Dinamica liniei bugetului în cazul modificării venitului disponibil.

Consecințele modificării prețului unui bun. Scăderea prețului bunului X duce la


scăderea pantei liniei bugetului, în mărime absolută. Astfel, panta noii linii a bugetului va
fi mai mică decît cea a liniei inițiale, segmental OY rîmînînd constant. Iar în limita cînd
Px=0, panta dreptei bugetare va fi zero, ceea ce semnifică faptul că consumatorul
cumpără doar bunul X.

15
La creșterea prețului bunului X, valoarea absolută a apantei liniei bugetului crește
comparative cu valoarea absolută a pantei liniei inițiale segmental OY rămînînd constant.
Modelul poziționării liniei bugetului în cazul modificării prețului unui bun. La
micșorarea prețului pentru acces la internet de la 6 lei pînă la 3 lei, prețul serviciilor
Xerox pentru o pagină fiind constant de 0, 30 lei, apare posibiliatatea, în limita venitului
(I=30lei), de a dubla (de la 5 pînă la 10 ore) accesul la internet. Ca urmare a variaței
prețului, linia bugetului iși va schimba poziția față de axa OX, respectiv se va modifica și
panta ei.
Valoarea absolută a apantei liniei bugetare scade de la 20 pînă la 10 pentru noua
linie bugetar AH ( tg ( <AHO) = Px/Py = 3*0,30 = 10).
În cayul creșterii prețului pentru acces la internet de la 6 pînă la 12 lei, accesul la
internet scade de 2 ori (de la 5 pînă la 2,5 ore). Noua linie a bugetului se va deplasa în
maniera ilustrată mai jos.
Valoarea absolută a pantei noii linii bugetare AN crește și va constitui 40.
(tg(<ANO) = Px/Py = 12/0,30 = 40).

Fig 2.5 Linia bugetului în cazul modificării prețului unui bun.

16
III. Aspecte practice privind dezvoltarea bugetară a Republicii Moldova
3.1 Perfecționarea procesului de dezvoltare a economiei R. Moldova și
problemele fundamentale bugetare ale consumatorului
Un component aparte în structura noului mecanism de dezvoltare a economiei
naţionale îl constituie excluderea din acest mecanism a sistemului monopolist, oligarhic
şi politic care agravează rezolvarea problemelor creşterii, impunând societăţii ambiţiile
politice şi pretenţiile sale, şi contribuie la extinderea datoriilor statului. Excluderea
sistemului de oligopol şi oligarhic de sub masca mecanismului de democratizare şi
dezvoltare economică va conduce la stimularea businessului mic şi mijlociu şi la
restabilirea încrederii consumatorilor în structurile acestui mecanism. Drept rezultat,
societatea civilă îşi va activiza acţiunile, influenţând nu numai politic dar şi economic
faţă de ceea ce se petrece în jur. Totodată, se va consolida structura naţională a sistemului
economic stimulând şi reînviind activităţile micului business, se va combate
monopolismul şi se va exclude utilizarea potenţialului social-economic în interesele unui
grup oligarhic, politic şi economic.
Una din direcţiile de dezvoltare economică (în condiţiile crizei mondiale) include
următoarele componente: reducerea ratei dobânzii, micşorarea ratei de impozitare,
creşterea consumului guvernamental, creşterea esenţială a masei monetare pentru
susţinerea consumului public şi stimularea investiţiilor. Drept exemplu, administraţia
SUA, în condiţiile crizei economico-financiare, au micşorat esenţial ratele dobânzii de la
6% la 0,25% anual şi, totodată, au mărit esenţial masa monetară. Ca reacţie la această
strategie, în SUA, stocurile de mărfuri au început să se diminueze esenţial, atfel
consumatorii ținînd cont de preferințele lor își satisfac nevoile achiziționînd mărfuri. O
astfel de strategie preluată din SUA aș propune și pentru Republica Moldova.
La noi, în Republica Moldova s-au depus eforturi minime pentru perfecționarea
sistemului, tehnologiilor și inovațiilor sau mai bine zis a progresului tehnic, astfel lumea
nu se dezvoltă, consumatorii aleg bunuri în limita bugetului pe care îl dețin, deseori ne
mai ținînd cont de propriile preferințe.
17
Problema fundamentală a consumatorului constă în utilizarea optimală a
veniturilor disponibile în condițiile prețurilor existente pe piață, ținînd cont de
preferințele individuale. El atinge situația de echilibru atunci cind găsește combinația
optimă care va satisface simultan preferințele și posibilitățile. Aceasta înseamnă că
situația dată confirmă satisfacția absolută și complexă, ea este doar cea mai bună din
posibilitățile accesibile.
Alegerea rațională a consumatorului o voi sintetiza în următorul tabel:
Tabelul 3.1 Alegerea rațională a consumatorului.
Întrebare Problema căruia îi Ilustrarea grafică
răspunde

Ce vor consumatorii? Preferințe Harta curbelor de infiferență

Ce pot consumatorii? Constrîngeri Linia bugetului

Ce fac consumatorii? Alegerea combinației Punctul de echilibru al


optime de consum consumatorului

Grafic, acestă situație se va constitui acolo unde preferințele consumatorului,


descrise prin harta curbelor de indiferență, se voi întilni cu posibilitățile reprezentate de
linia bugetului. Prin punctul prin care linia bugetului este tangentă la una dintre curbele
de indiferență a consumatorului se determină punctul de echilibru (optimal) al
consumatorului. Echilibrul consumatorului reprezintă acea stare, care-i conferă acestuia
utilitatea totală maximă de la utilizarea integrală a venitului.
O altă problemă de bază a consumatorului este problema alegerii. În procesul
alegerii consumatorul acționează în conformitate cu preferințele sale. În esența sa ele
caracterizează diferite sisteme valorice individuale pentru anumite bunuri în raport cu
nivelul utilității totale.
În concluzie, dacă unui consumator i se propun două coșuri de bunuri, dintre toate
cele posibile, el va alege acel coș care va corespunde preferințelor sale. Cînd se consumă
un bun, se obține un beneficiu sau o satisfacție . Economiștii numesc această satisfacție

18
utilitate și consideră că atunci cînd consumatorul alege între diverse bunuri, el tinde șă
obțină cea mai înaltă utilitate în raport cu venitul său.

3.2 Specificul dezvoltării economiei naționale bugetare în Republica Moldova.


În acest sens, trebuie de evidenţiat faptul că pentru R. Moldova sunt caracteristice
direcţii şi surse de antidezvoltare economică. Printre acestea specificăm dezvoltarea
bazată pe consum şi pe remitenţe. Luând în consideraţie acest specific, este posibil uşor
de argumentat că actuala aşa-numita creştere economică din R. Moldova este vremelnică,
dar nicidecum durabilă. Începând cu anul 2000, în Republica Moldova a avut loc o
dezvoltare bazată pe consum, ca rezultat al măririi salariilor şi pensiilor, pe remiteri din
alte ţări. Astfel de tip şi direcţie de dezvoltare în perioada anilor 2000-2010 a atins
creşterea nominal si inflationista a PIB în medie cu 5,1% anual. În anii 2000-2004 rata
nominal de creştere a fost de 7,1%, iar în 2005-2006 de 5,2%. Dar aceste rate de creştere
înaltă din aceşti ani mai favorabili reprezintă efectele nominale de creştere si de revenire
din criza anilor 1998 şi 2008 unde au fost înregistrate crize economice regionale şi
globale. Pe parcursul anilor 2000-2014 au fost înregistrate şi rate anuale mai mari în
special pe termen scurt şi rate anuale mai mici în perioadele de corecţie sau de eventuale
crize (a se vede strategia de dezvoltare Moldova-2020). În general acest tip şi direcţie de
creştere a condus la „tocarea”, „mâncarea” resurselor, la creşterea sărăciei, la adâncirea
crizei socialeconomice şi politice.
Creşterea economică durabilă, bazată pe consumul statului şi a populaţiei, se
explică prin incapacitatea populaţiei de a realiza economii şi, respectiv, incapacitatea
statului de a dispune de resurse financiare şi operaţionale suficiente pentru realizarea
unor investiţii publice eficiente. De asemenea, consumul este factor temporar în
posibilitatea de a menţine un nivel ridicat al serviciilor şi produselor efectuate în stat.
Productivitatea şi calitatea produselor fiind în incapacitate de a fi stimulată încontinuu de
consumul populaţiei.
Analizând cel de-al doilea element şi direcţie de dezvoltare economică, necesită un
studiu adiţional al vulnerabilităţii acestei direcţii faţă de procesele economice interne şi
externe. Este evident faptul că economia naţională nu-şi poate menţine o dezvoltare
19
economică durabilă bazată doar pe sursele remitenţelor, pentru că de asemenea acesta, în
primul rând, este un fenomen temporar şi, în al doilea rând, aceste transferuri constituie
soluția temporară pentru „economia bolnavă a ţării”. Cu toate acestea, trebuie să
menţionăm că ponderea transferurilor din străinătate în PIB-ul moldovenesc este de 38%,
R. Moldova fiind pe primul loc în lume ce se dezvoltă pe baza remitenţelor transferate de
peste hotare.
În opinia noastra una dintre direcțiile importante de dezvoltare a tehnologiilor noi
si inovațiilor eficiente în R. Moldova constă în susţinerea sectorului real şi stimularea
exportului, micşorarea deficitului comercial. Actualmente, economia națională se află
într-o situaţie foarte dificilă, creată de creşterea deficitului comercial (acest deficit
alcătuieşte cca 3,0 mld. USD), sau altfel spus, incapacitatea de a promova exporturile în
dauna volumului mare de import. Acesta este un exemplu în plus privind incapacitatea
ţării noastre de a dezvolta tehnologii noi si de a asigura competitivitatea produselor
autohtone pe pieţele europene şi internaţionale, completate cu utilizarea unor instrumente
ineficiente în promovarea bunurilor şi serviciilor moldoveneşti peste hotare. În cazul în
care analiza atinge subiectul nivelului inflaţiei, trebuie de menţionat că în conformitate cu
ideile economiştilor contemporani (Summers şi Heston), indicatorul dat are un impact
semnificativ asupra proceselor de inovație si de creştere economică, fiind un factor
important în gradul de fluctuaţie a preţurilor, a credibilităţii investitorilor autohtoni şi
străini şi a nivelului de trai al populaţiei.
Pentru R. Moldova, în anul 2010 a fost un progres ce ține de micșorarea nivelului
de inflație, aceasta înregistrînd un proces de diminuare cu 0,4 puncte procentuale, însă cu
toate acestea, inflația nu a atins nivelul de o singura cifră, o prevedere care este
recomandată nu doar de instituția FMI, dar și de reprezentanții teoriilor economice
moderne. Încă după furtul din 2009-2015 mld de la BEM inflaţia şi preţurile au crescut
esenţial care a condus, cum dega s-a menționat,la distrugerea businessului mic şi
mijlociu. De aceea, o direcţie importantă de dezvoltare a tehnologiilor noi si inovațiilor
constă în supravegherea echilibrului monetar şi combaterea furturilor din sistemul bancar.
Direcţiile principale şi caracteristicile dezvoltării economice:

20
- reducerea considerabilă a cotelor la impozite şi taxe, acordarea unor facilităţi
fiscale (facilităţi la dezvoltarea tehnologiilor noi si inovațiilor);
- orientarea companiilor prioritar spre acumularea investiţiilor de capital şi
stimularea de către stat a implementării tehnologiilor noi;
- reducerea cheltuielilor guvernamentale pentru necesităţile sociale şi limitarea
acestor necesităţi din fondurile centrale odată cu sporirea considerabilă a cheltuielilor
pentru realizarea programelor de retehnologizare cu „scop final relativ avantajoase” şi
crearea unor locuri suplimentare de muncă;
- limitarea reglementării administrative de către stat a activităţii antreprenoriale şi
acordarea unor facilităţi pentru dezvoltarea tehnologiilor noi;
- promovarea unei politici creditar-monetare moderate prin manipularea ofertei de
mijloace băneşti şi ratei bancare;
- orientarea spre menţinerea ratei inflaţiei mai jos de rata creşterii PIB.
În R. Moldova, cauza principală constă nu în surplusul de mărfuri, ci invers, în
deficitul de mărfuri cauzat de constrângerea capacităţilor de producţie autohtonă cauzată
de politicile economice nechibzuite şi n-au valorificat principiile promovate de teoriile
economice. Dezechilibrul economic în R. Moldova predomină sub forma Suma M <
Suma B, de unde reiese că suma de bani (B) în circulaţie, veniturile populaţiei şi volumul
remitenţelor este cu mult mai mare decât stocul mărfurilor (M) autohtone. Apogeul
acestui dezechilibru a fost atins în timpul guvernării regimului comunist, care a reprodus,
în linii mari, sistemul sovietic de dirijare, unde predomina deficitul de mărfuri şi
surplusul de bani. Acest dezechilibru a fost compensat de importul imens al mărfurilor,
iar 70% din buget a fost format din impozitele şi tarifele vamale. Această tendinţă se
manifestă până în prezent. Ritmul creşterii cheltuielilor bugetare în R. Moldova este de 3-
5 ori mai mare decît în ţările dezvoltate, iar ritmul creşterii investiţiilor – de 3,5 ori mai
mic decît în aceste ţări

21
Concluzie
Reieșind din analiza restricției bugetare și a liniei bugetare a consumatorilor, dar și
din specificul dezvoltării economiei în Republica Moldova am ajuns la concluzia că
lipsa unei planificări strategice a politicilor economice în Republica Moldova a condus la
aprofundarea instabilităţii şi a dezechilibrelor în economia naţională, la creşterea
nivelului de vulnerabilitate şi constrângere de ordin social și din acestă cauză suferă toată
populația țării, toți suntem consumatori.
Deasemenea, studiind date informative și din alte țări am observat că în țările dezvoltate
diminuarea fluxului de investiții sunt cauzate de supraîncălzirii economiei, de apariția
dificultăților în realizarea mărfurilor și de predominarea dezechilibrului în economie,
unde cererea de bunuri finale este mai mică decît oferta venitului și desigur de prețul de
ofertă a producției, astfel înfluențînd consumatorii de bunuri și servicii.
Dar, în ceea ce privește situația Republicii Moldova, reieșind și din cele expuse în toată
lucarea dată am format niște proprii concluzii și și anume:
1. Se constată necesitatea elaborării şi adoptării unei Strategii de supravegere a
dezechilibrelor și de dezvoltare social-economică pe termen mediu și lung, care ar servi
drept un program de depăşire a perioadei de instabilitate economică.
2. Trecerea definitivă la un sistem economic mixt de piață al cărui rol este de a
crea climatul necesar pentru defuzia prin acționare și dezvoltare a proprietăţii private şi a
activităţilor conexe;
3. Crearea unui climat favorabil pentru întreprinzătorii mici sau pentru micul
business, care contribuie foarte mult la dezvoltarea economiei prin servicii și mărfuri,
astfel consumatorii au de unde allege;
4. Una din principalele condiţii de amelioarare a situaţiei în economie o constitue
integrarea în UE, creşterea economică şi reducerea sărăciei. În acest context, unul dintre
factorii determinanţi este adaptarea sistemului economic naţional la criteriile şi rigorile
Uniunii Europene, fapt care ar trebui să contribuie la obţinerea unor rezultate efective în
domeniul creşterii nivelului de trai al populaţiei şi la liberalizarea activităţii economice.
22
Bibliografie

1. Maria Hămuraru, Victoria Țăruș, Valeriu Capzîsu – Teorie Economică.


Microeconomie, ed. a IV-a – Chișinău 2013;
2. Dumitru Moldovanu – Curs de teorie economică, ed. a I-a – Chișinău 1007;
3. Teoria Economică. Curs – Chisinău, Ed. ARC;
4. Vasile Robu – Analiza economico-financiară – Ed. a II –a , 2010;
5. Aurelia Tomșa – Teoria Economică. CURS – Chișinău, 2010;
6. Alina Halerr – Politici Economice, Economie universitară;
7. Dăianu D. Echilibrul economic și moneda: keynesism si monetarism, Ed.
Humanitas, București, 1993.
8. Biroul Național de Statistică;
9. www.academia.edu;
10.www.agora.md
11. www. uasm.md

23
Anexe

24