PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

EDUCATOARE: Teșuică Laura Georgiana

GRUPA: mare
TEMA DE STUDIU: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: ”VITAMINE, DE LA CINE?” (fructe de toamna)
TEMA ACTIVITĂŢII: STRUGURELE
DOMENII EXPERIENŢIALE: DS; DEC
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
DURATA: o zi
LOCUL DESFĂŞURĂRII: sala de grupă
SCOPUL ACTIVITATII:
 Formarea capacităţii de a observa și descrie caracteristicile strugurelui (structura ciorchinelui şi a
boabei, mirosul, gustul specific, culoarea, forma, numărul şi aşezarea boabelor);
 Îmbogăţirea şi activizarea vocabularului cu urmatoarele cuvinte: ciorchine, miez, sâmbure, zemos;
 Formarea deprinderii de a folosi punctul ca element de limbaj plastic în redarea temei propuse, prin
tehnica dactilopicturii ;
 Educarea vointei, a atentiei, a spiritului de ordine şi a spiritului critic.

CATEGORII DE ACTIVITĂȚI ABORDATE:

I. ADP-ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

1. RUTINE:
- Primirea copiilor;
- Întâlnirea de dimineaţă (Salutul, Prezenţa, Calendarul naturii, Porția zilnică este de cel puțin două
fructe);
- Micul dejun;
- Deprinderi de igienă;
- Plecarea acasă;
2. TRANZITII:
- Moment de înviorare- ”Ca să cresc flăcău voinic!”
- Joc de atenție “Cosul rupt”
Regulile jocului:
Se formează un grup de 8-10 copii. Fiecare copil îşi alege un jeton cu un fruct de toamna, pe care îl
prinde la gât cu şnur. Este ales un copil-cumpărător, ceilalţi copii-fructe stau în cerc. Cumpărătorul, cu
un coş în mână, ocoleşte cercul şi spune: “Am plecat la piaţă să cumpăr…un măr, o pară etc”. copilul-
fruct numit se aşează după cumpărător şi-l urmează. Cumpărătorul cere alt fruct şi aşa mai departe, se
repetă jocul de 3-4 ori. La comanda “Coşul s-a rupt” fructele cumpărate trebuie să-şi ocupe rapid locul
în cerc. Cel neatent va fi scos din joc o tură.

II. ALA1-JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI DIDACTICE ALESE:

Comportamente urmărite:
1. ȘTIINȚĂ: ”Așază fructele în șir crescător!”
- Să formeze șiruri crescătoare după mărime;
2. ARTA: “Strugurele”-mototolire, lipire
- Să intuiască materialul pregătit pentru activitate și tema;
- Să observe şi să reproducă realist imaginea strugurelui, folosind tehnica mototolirii;
 III. ADE-ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE:
1. DS-CUNOAŞTEREA MEDIULUI: Observare “Strugurele”
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1: să observe strugurele utilizând simţurile: văz, miros, gust, tactil;
O2:să identifice caracteristicile strugurelui: culoare (galben-verzui, albastru-violet, mov), formă
(rotundă, ovală), miros specific (parfumat), gust (dulce);
O3: să enumere părţile componente ale fructului (ciorchine, boabe) şi boabei (pieliţă, miez, seminţe);
O4: să introducă în propoiții cuvintele noi: ciorchine, miez, sâmbure, zemos;
O5: să precizeze modul de consum, precum și importanta consumării strugurilor pentru sanatate;
O6: să enumere reguli de igienă referitoare la consumul strugurilor.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode si procedee: conversatia euristica, observaţia, învăţarea prin descoperire, metoda Lotus,
problematizarea , comparaţia;
Material didactic folosit: coş cu diferite feluri de struguri (struguri de culori şi forme diferite, cu o
dispunere mai deasă sau mai rară a boabelor pe ciorchine), struguri pentru fiecare copil, , frunze de viţă de
vie, farfurii din plastic, servetele
2. DEC-EDUCAŢIE PLASTICĂ-Dactilopictură-“Strugurele”
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1: să denumească culorile boabelor de strugure;
O2: să execute punctul ca element plastic prin tehnica dactilopicturii, pentru redarea temei propuse;
O3: să facă ordine după ce au terminat lucrările;
O4: să realizeze lucrări estetice;
05: să evalueze corespunzător lucrarea unui coleg, ținând cont de următoarele criterii: respectarea
temei, acuratețea lucrării, executarea corectă a punctului și dispunerea boabelor sub formă de ciorchine;
STRATEGII DIDACTICE:
Metode si procedee: conversatia, observaţia, explicatia, demonstraţia, exercitiul
Material didactic folosit: planşă demonstrativă, coli, acuarele, pahare cu apa, servetele

IV ALA2- UMPLEM COȘURI CU FRUCTE - ștafetă

BIBLIOGRAFIE:
-Curriculum pentru învăţământul preşcolar-Prezentare şi explicitări, Ed. Didactica Published House, Bucuresti
2009
-Revista Învăţământul Preşcolar 1-2/2009
-Laborator prescolar–ghid metodologic, editia a II-a, – editura V& Integral, Bucuresti, 2002
-Caiet de abilităţi practice cu joc şi distracţie, Bojneag Maria, Bărboni Elena, Ed. Tehno Art, 2008
FINALITATEA ZILEI:
Alcatuirea unei expozitii cu lucrarile efectuate de catre copii, sub pretextul oferirii unui cadou Zânei
Toamna.
 SCENARIUL ZILEI

Se asigura conditiile optime pentru desfasurarea programului zilnic-pregatirea sectoarelor, a

materialelor didactice necesare.
ALA - JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI DIDACTICE ALESE:
Dupa sosirea copiilor la grădiniţă, sunt lasaţi sa observe fiecare centru de activitate deschis, după
care işi vor exprima dorinta de a lucra unde doresc.
Știință: ”Așază fructele în șir crescător!” Pe mese sunt jetoane cu fructe de diferite mărimi ( 5
mărimi).Copiii trebuie să formeze șiruri crescătoare după mărime.
Artă : “Strugurele”-mototolire, lipire copiii vor mototoli hârtia creponată şi o vor lipi pe
şabloanele primite realizând imaginea ciorchinelui;
ADP: - INTALNIREA DE DIMINEATA
Folosind batai din palme si numaratul in ordine inversa de la 10-1 se va face trecerea la colţul
întâlnirii de dimineata
Salutul: ”Bună dimineaţa copii! Bine ati venit! O să petrecem o nouă zi frumoasă împreună la
grădiniţă”
Prezenţa o vor face copiii alegându-şi fiecare cartonașul cu numele şi aşezându-l la locul special
pentru cei prezenti, iar cartonaşele rămase se vor pune în buzunarul pentru absenţi.
Calendarul naturii
o În ce zi a săptămânii suntem?
o Ce dată este azi? Ce lună?
o Ce anotimp? Cum este vremea afara?
- Împărtăşirea cu ceilalţi: “Porția zilnică este de cel puțin două fructe” – fiecare copil alege două
jetoane , cu fructe pe care ar dori să le mănânce în acea zi și le denumește
Noutăţi/Evenimente/Ştirea zilei
o Scrisoare de la Zâna Toamnă și prezentarea surpriză a materialului
o Tema zilei: “Strugurele”
TRANZIȚIE- Joc de atenție “Cosul rupt”
Regulile jocului:
Fiecare copil îşi alege un jeton cu un fruct de toamna, pe care îl prinde la gât cu şnur. Este ales un
copil-cumpărător, ceilalţi copii-fructe stau în cerc. Cumpărătorul, cu un coş în mână, ocoleşte cercul şi
spune: “Am plecat la piaţă să cumpăr…un măr, o pară etc”. copilul-fruct numit se aşează după
cumpărător şi-l urmează. Cumpărătorul cere alt fruct şi aşa mai departe, se repetă jocul de 3-4 ori. La
comanda “Coşul s-a rupt” fructele cumpărate trebuie să-şi ocupe rapid locul în cerc. Cel neatent va fi
scos din joc o tură.
După tranziție copiii ia o pauză scurtă pentru a bea apă sau a merge la toaletă apoi vom desfășura
activitatea de cunoaștere a mediului- “Strugurele”- observare.
Urmează exersarea deprinderilor de igienă (curățenie la locul de muncă și spălatul mâinilor), apoi
micul dejun.
Sub pretextul răsplătirii Toamnei pentru cadoul făcut (strugurii pentru copii care au fost observați și
mâncați), se va desfășura activitatea de pictură- “Strugurele” prin tehnica dctilopicturii.
Se realizează expoziția cu lucrările copiilor, apoi se desfășoară ștafeta ” Umplem coșuri cu
fructe” în aer liber- Copiii sunt așezați pe două șiruri. La 10 metri de capătul fiecărui șir se află câte un coș
gol, iar lângă fiecare șir se află tot atâtea fructe câți copii sunt. Fiecare copil, pe rând, ia un fruct din plasă,
aleargă până la coș și pune fructul în el. Câștigă echipa care termină prima de pus fructele în coș. Se joacă
atâta timp cât prezintă interes pentru copii.
Până la plecarea acasă se desfășoară alte jocuri de mișcare în aer liber.
 EVENIMENTUL CONTINUTUL STIINTIFIC STRATEGII EVALUAREA
DIDACTIC DIDACTICE
1. MOMENT -Mesele vor fi dispuse in careu deschis fara sa fie unite intre ele.
ORGANIZATORIC Materialul educatoarei va fi pe o masa in fata careului – se va
imparti materialul distributiv
2. CAPTAREA ATENTIEI Atentia copiilor va fi atrasa de materialul surpriza -prezentarea Inductiv-euristice Observarea curentă
unui coş cu struguri; Conversatia
-Ce fructe am eu in cos? Expunerea

3.ANUNTAREA TEMEI SI -Voi anunta tema prezentand strugurele de codita ciorchinului. Conversatia Observarea curentă
ENUNTAREA -Eu m-am gândit să discutăm astăzi despre fructul pe care-l am
OBIECTIVELOR in coş. Acesta se numeste strugure.
-Sunt sigura ca vă place, deoarece mi-aţi spus la intalnirea de
dimineata că este unul dintre fructele preferate de voi.

4. OBSERVAREA DIRIJATĂ Priviţi acum pe mesele voastre şi spuneţi ce aveţi în farfurioare?

-Observaţi strugurele din farfurie! Conversaţia Observarea
-Din ce este format? răspunsurilor
-Le prezint copiilor un cotor de ciorchine (fara boabe); Acesta ce Observatia
este?
Strugurele este format dintr-un ciorchine pe care sunt asezate mai (farfurioare cu
multe boabe . struguri)
-Cu ce seamna ciorchinele?
Ciorchinele seamana cu o crenguta pe care sunt prinse alte
crengute mai mici.La capatul fiecareia se afla un bob de strugure.
-Unde creste el? (el creste pe tulpina vitei de vie) Invatarea prin
-Priviti strugurele! Unde se afla mai multe boabe – in partea de descoperire
langa codita sau in partea de jos?
-Asezarea lor este neregulata; in partea de langa codita sunt mai
multe, apoi din ce in ce mai putine si se termina in partea de jos
cu numai 1-2 boabe;
-Ce culoare au boabele de strugure din fata noastra?
-Cu ce seamana boabele unui strugure ? Ce forma au?
-Boabele au aceeasi marime?
SINTEZA PARTIALA 1 -Voi sintetiza cele observate: culoarea boabelor poate fi : verde si
violet. Forma este rotunda si ovala , iar marimea poate sa difere.
Se trece la observarea structurii boabelor:
-Fiecare copil va primi pe servetel cate 2 boabe de strugure taiate
 in doua.
-Din ce este format bobul de strugure din soiul de masa? (coaja,
miez, seminte)
-Dar bobul de strugure din soiul pentru vin? (coaja, miez,
seminte) Se aseamana cu cel de masa? (se aseamana)
-Care este diferenta intre aceste doua boabe? (marimea) Cei mari
fac parte din soiul de masa iar cei mici din soiul pentru vin. Conversaţia
-Gustati cele doua boabe! Au același gust? (nu)
-Spre deosebire de boabele mici, care sunt zemoase, cele mari
sunt mai carnoase.
-Ce gust are miezul strugurelui? (dulce sau dulce-acrişor uneori)
-Cum sunt samburii? (mici, tari, cafenii)
-Ce simtiti cand apropiati boaba de nas?
Strugurele are un miros placut, parfumat.
SINTEZA PARTIALA 2 -Cine poate spune ce știe despre boabele de strugure?
-De ce cultiva omul struguri?
(sunt hranitori si bogati in vitamine)
-Ce fac oamenii din zeama de struguri? Din zeama lor rezulta
prin presare mustul apoi vinul si otetul.
-De ce le plac copiilor asa de mult struguri? Obsevatia
(sunt dulci, gustosi) Strategii
-Cum mai pastram strugurii pentru iarna ? (compot, gem) evaluative
SINTEZA FINALA Se face fixarea cunostintelor prin întrebări. stimulative
Aprecieri verbale
5. OBTINEREA Copiii completează oral enunțuri lacunare. Conversatia Analiza
PERFORMANTEI raspunsurilor

6. EVALUAREA Fișă de evaluare- Colorează adecvat strugurii! Aprecieri verbale

Tranziție- ” Ca să cresc flăcău voinic”

 EVENIMENTUL CONTINUTUL STIINTIFIC STRATEGII EVALUAREA
DIDACTIC DIDACTICE
1. MOMENT Pentru asigurarea unei bune desfăşurări a activităţii se vor lua următoarele Analiza
ORGANIZATORIC măsuri: comportamentul
 aerisirea sălii de grupă ui
 aranjarea mobilierului în „sistem clasă”
 aşezarea panoului cu modelele educatoarei în faţa clasei
 intrarea ordonată a copiilor în sala de grupă
 controlul ţinutei şi a poziţiei copiilor pe scăunele
2. CAPTAREA Se va realiza cu ajutorul poeziei „Ciorchinele de strugure” pe care Zâna Toamnă
ATENTIEI le-a trimis-o, împreună cu rugămintea de a-i pregăti niște struguri frumoși pentru
parda toamnei la care trebuie să participe.
„Boabe mari şi arătoase,
Şi gustoase şi zemoase, Conversaţia
Pe ciorchine s-au făcut,
Şi în vie au crescut.
Struguri dulci şi coloraţi,
Galbeni, verzi sau violeţi,
Ne dau mustul aşteptat,
Şi-apoi vinul aromat”.

Deci Toamna vrea să pictam „Strugurele”. Ce spuneți?

3.ANUNTAREA  Ce v-am pregătit pe măsuţe? (denumesc materialele)
TEMEI SI Avem pensule? (nu)
ENUNTAREA  Cu ce vom picta? (vom picta cu degetele)
OBIECTIVELOR
Le voi prezenta copiilor planşa model.
 Unde este aşezat strugurele? (în mijlocul foii)
4.DIRIJAREA  Ce culori pot avea strugurii? (mov închis, verzi sau galbeni) Conversaţia
ÎNVĂȚĂRII
 Toate boabele sunt la fel de mari? (nu, unele sunt mai mari şi altele sunt mai
Analiza
mici)
răspunsurilor
 Ce formă au boabele? (unii struguri au boabele rotunde iar alţii au boabele
ovale).
 Ce am mai pictat în afară de boabe? (codiţă, frunze) Conversaţia
 Ce culori au frunzele? Dar codița? (verzi, ruginii, maro)
 Unde am pictat mai multe boabe? (în partea de sus, lângă codiță)
Acum să fiţi atenţi pentru că vă voi arăta cum pictăm. Înmuiem degetul arătător,
 de la mâna cu care scriem, în apă şi apoi în culoarea cu care vrem să facem
strugurele. Ne uităm bine de unde trebuie să începem, să nu fie prea sus (ca să nu
mai avem loc pentru frunză) dar nici prea jos. Punem degetul pe foaie şi apăsăm
puţin, ridicăm degetul şi iarăşi îl punem pe foaie şi tot aşa până nu mai are culoare.
Boabele le pictăm una lângă alta, foarte apropiate sau lipite. După ce am terminat de
pictat boabele, putem picta şi o codiţă (cu maro) şi o frunză (cu verde sau cu maro).
Dacă doriţi să faceţi un strugure cu boabele mov puteţi combina albastru cu roşu şi
veţi obţine mov.
Vom avea grijă să nu stropim lucrarea cu apă, să nu punem prea multă apă pe
deget. Vom lucra cât mai curat. V-am pregătit şi şerveţele cu care vă puteţi şterge.
Exerciții de încălzire a musculaturii mîinilor: Conversaţia
„Închidem şi deschidem pumnii”, „Cântăm la pian”, „Plouă”
Ce vom picta astăzi? ( noi vom picta „Strugurele”) Demonstraţia
Voi da semnalul de începere a lucrului: puteţi începe! Spor la lucru!
5.OBȚINEREA În timp ce copiii lucrează voi trece pe la ei şi voi da indicaţii individuale, acolo Analiza lucrării
PERFORMANȚEI unde este cazul. De asemenea voi urmări poziţia copiilor pe scaune: să nu fie prea
aplecaţi pe foaia de hârtie, să nu-şi deranjeze colegii.
Cu trei minute înainte de epuizarea timpului afectat activităţii voi da semnalul Exerciţiul
prevestitor, apoi pe cel de încetare a lucrului.
Voi expune lucrările pe două măsuțe şi voi fixa criteriile de analiză a lucrărilor:
Au terminat lucrarea?
Au respectat tema?
6.EVALUAREA Lucrarea este îngrijită, curată?
Boabele sunt executate corect?
Culorile sunt adecvate?
Voi chema câte un copil care va aprecia o lucrare pe baza criteriilor fixate mai Analiza
devreme. lucrărilor

La final voi face aprecieri individuale și colective.După activitate lucrările vor fi Conversaţia
7.ÎNCHEIEREA expuse pe panoul din clasă pentru a putea fi văzute de părinţi și apreciate de Zâna Aprecieri verbale
ACTIVITĂȚII Toamnă.