Aşadar, teritoriul are următoarele componente: - suprafaţa terestră cuprinsă între graniţele ţării; -

apele interioare; - marea teritorială având lăţimea de 12 mile marine în larg de la liniile de

bază;

- subsolul; - spaţiul aerian până la limita spaţiului cosmic; - infracţiune săvârşită pe teritoriul ţării; -
navele şi aeronavele române (conform art. 143 C. pen.); - insulele artificiale din zona economică
exclusivă a României. c. Excepţii de la principiul teritorialităţii: - imunitatea de jurisdicţie (art. 8 C.
pen.), de care beneficiază reprezentanţii diplomatici ai statelor străine sau alte persoane care, în
conformitate cu convenţiile internaţionale, nu sunt supuse jurisdicţiei penale a statului român; -
infracţiuni săvârşite de personalul armatelor străine aflate în trecere sau staţionate pe teritoriul
României, în acest caz aplicându-se legea statului căruia îi aparţin acele trupe; - infracţiuni săvârşite
în sediile misiunilor diplomatice, reglementate prin Convenţia de la Viena din 1961; -infracţiuni
săvârşite la bordul navelor sau aeronavelor străine aflate pe teritoriul nostru (nave guvernamentale şi
cele comerciale care se află doar în trecere prin teritoriul nostru); excepţii (există situaţii când se
aplică legea penală română), şi anume:

12

• când infracţiunea a fost săvârşită de un cetăţean român sau apatrid cu domiciliul în România; • când
s-au săvârşit infracţiuni contra siguranţei statului sau împotriva unui cetăţean român; • când
infracţiunea a tulburat ordinea publică în România; • când s-au săvârşit infracţiuni privind traficul de
droguri; • când se cere expres de către căpitanul navei; - imunitatea prezidenţială, parlamentară şi
guvernamentală (preşedintele nu poate fi pus sub acuzare în timpul exercitării mandatului, cu o
singură excepţie, în cazul trădării; senatorii, deputaţii, miniştrii, alţi demnitari, în cazurile şi
condiţiile prevăzute