Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dr. Cristina Căpuşă: Dializa este o metodă de tratament prin care sunt înlocuite
unele dintre funcţiile rinichilor. Cu toate că implică modificarea modului de viaţă
al pacientului, dializa nu trebuie privită drept o sperietoare, aşa cum deseori se
întâmplă. Nu este o dramă, după cum nu este nici o soluţie de vindecare, ci este
doar o altă modalitate de tratament necesară în anumite etape ale Bolii cronice de
rinichi, atunci când funcţiile rinichilor scad sub 10%.
Dr. Cristina Căpuşă: Scopul ambelor modalităţi de dializă este acelaşi: înlocuirea
funcţiei de eliminare a toxinelor (ştiut fiind că rinichii sunt principalul organ
excretor al organismului) şi a celei de menţinere a echilibrelor apei şi electroliţilor,
pe care rinichii bolnavi cu incapacitate avansată de funcţionare nu mai pot să le
exercite suficient pentru a nu pune în pericol viaţa pacientului. Ambele metode de
tratament utilizează un substitut al membranei de filtrare a rinichilor.
Practic, cu ajutorul unui aparat sângele pacientului este treptat scos din organism şi
adus în contact cu membrana dializorului, iar după „curăţarea” sa (adică după
intervalul în care au fost realizate eliminarea apei în exces şi a toxinelor prin
membrana semipermeabilă pe baza proceselor fizice de difuziune conform
diferenţelor de concentraţie şi de ultrafiltrare conform diferenţelor de presiune
dintre sânge şi lichidul de dializă) este reintrodus în pacient.
În fiecare minut aproximativ 250-350mL de sânge suferă acest proces, iar întreaga
cantitate de 5L de sânge este dializat într-un interval de 4-5 ore (pentru eficienţă
este necesară trecerea repetată prin aparat). Aceasta este o şedinţă de hemodializă,
care trebuie repetată de trei ori pe săptămână, toată viaţa sau până la efectuarea
unui transplant renal. În principiu, necesită prezenţa pacientului la centrul de
dializă pe perioada şedinţelor de hemodializă. Asigură o înlocuire eficientă a
funcţiei de excreţie a rinichiului însă într-un mod intermitent – câte 4-5 ore la
fiecare 48 sau 72 de ore.
Procesul se repetă de 3-4 ori pe zi, zilnic şi este efectuat de către pacient la
domiciliu. Practic, procesele de excreţie şi echilibrare a echilibrelor au loc
continuu, 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână, ceea ce este mai aproape de
funcţionarea normală a rinichilor, dar eficienţa de eliminare a toxinelor este ceva
mai redusă decât în cazl hemodializei.
Dr. Cristina Căpuşă: Aşa cum spuneam, dializa este necesară atunci când rinichii
sunt incapabili de a-şi asigura funcţiile, adică atunci când diferite boli cronice de
rinichi au ajuns în stadiul de insuficienţă renală avansată.
Funcţiile rinichilor sunt apreciate cel mai uşor prin estimarea filtratului glomerular
folosind ecuaţii matematice bazate pe nivelul măsurat al creatininei din sânge, o
analiză de rutină care poate fi efectuată la orice laborator.
CSÎD: Care sunt bolile de rinichi care pot fi tratate prin dializă?
Dr. Cristina Căpuşă: Bolile rinichilor care pot evolua către insuficienţa renală
sunt numeroase şi au cauze extrem de diverse, unele cunoscute, iar altele mai puţin
clare.
Cele mai frecvente sunt: complicaţiile renale ale diabetului zaharat, hipertensiunii
arteriale, bolilor vasculare aterosclerotice, ale unor boli imunologice precum
lupusul eritematos sistemic sau vasculitele, precum şi boli primitive ale rinichilor
(glomerulonefrite, boli de rinichi toxice sau metabolice, pielonefrite cronice, boli
ereditare precum polichistoza renală).
Situaţia este similară şi în România, unde prevalenţa acesteia a fost raportată la 10-
11%, adică în jur de 2 milioane de oameni.
Trebuie subliniat însă că nu toţi aceştia ajung în stadiul în care au nevoie de dializă.
Dimpotrivă, procentul celor care evoluează către acest stadiu este mic, sub 0,1%.
În restul cazurilor fie evoluţia bolii este stopată prin metode medicamentoase de
tratament, fie survine decesul din cauza altor boli asociate, mai ales cardio-
vasculare. Ca urmare, în tratament prin dializă se află în jur de 10 000 de persoane
în România.
CSÎD: Există un anumit regim alimentar sau de sport care trebuie respectat de către
pacienţii care fac dializă?
CSÎD: Există efecte adverse ale dializei? Dacă da, cum se manifestă?
Dr. Cristina Căpuşă: Nici un tratament cunoscut până în prezent nu este lipsit de
posibile efecte adverse, nici măcar cele naturiste. Astfel că, dializa poate fi la
originea unor reacţii nedorite.
Pe de o parte pot apare complicaţii ale căii de abord (fie cateterul pentru dializă
peritoneală, fie conexiunea dintre o arteră şi o venă de la nivelul membrului
superior, denumită fistulă arterio-venoasă, care este calea de acces vascular pentru
hemodializă) manifestate prin sângerări sau infecţii locale. Pe de altă parte, tehnica
însăşi poate determina complicaţii, deşi acestea sunt mult mai rare cu noile aparate
moderne de dializă.
Dr. Cristina Căpuşă: Pacienţii dializaţi sunt trataţi prin centrele de dializă
teritoriale, în prezent peste 130 în toată ţara. Pentru hemodializă pacienţii vin la
centru de trei ori pe săptămână şi rămân acolo pe durata şedinţei de hemodializă,
iar pentru dializa peritoneală – tratamentul îl efectuează pacientul la domiciliu
zilnic şi se prezintă o dată pe lună la centru pentru evaluare clinică şi de laborator,
precum şi pentru ridicarea materialelor de care are nevoie pentru desfăşurarea
procedeului.
Dr. Cristina Căpuşă: Costurile tratamentului prin dializă sunt foarte mari şi cu
toate că nu sunt resimţite direct de bolnav deoarece sunt integral acoperite prin
programul naţional de supleere a funcţiilor rinichiului, ele sunt un factor de
suprasolicitare a sistemului de asigurări de sănătate. Situaţie care este oriunde în
lume, nu doar la noi.
Spitalizarea mai poate fi necesară atunci când apar compicaţii ale bolii cronice de
rinichi, acutizări ale bolilor asociate sau complicaţii legate de metoda de dializă,
situaţii în care durata spitalizării depinde de motivul internării.