LITERATURA:

Genul liric

 cuprinde totalitatea speciilor, in care este evidenta intentia autorului de a

comunica direct emotii, stari, sentimente, conceptii, viziunea proprie prin intermediul
descrieii literare.
 elemente comune tuturor speciilor lirice sunt:
1. descrierea literara
2. eul liric
3. intentia autorului de a se confensa (marturisi)
a. marcile subiectivitatii:verbe si forme pronominale de persoana I
(sg/pl)
b. invocatia construita cu ajutorul vocativelor
c. interjectiile
1. exclamatiile si interogatiile retorice
2. comunicarea ideilor prin limbaj figurat si imagini artistice
3. versul
 campul lexical si sfera semantica sunt relevante prin tema
abordata de poet
 titlul textului se inscrie intr-o anumita sfera semantica, sugerand
si el tema aleasa
 sunt prezente coordonatele spatiale si temporale
Motivul literar este elementul cu frecventa mare in literatura sau in creatia unui
autor.
 cromatismul tabloului se realizeaza prin utilizarea adjectivelor
care denumesc culori
Aliteratie conta in repetitia unor consoane sau silabe intregi din radacina
cuvantelor.
 prin aliteratie se creaza imagini artistice auditive care confera
verosimilitate tabloului
Asonanta consta in repetarea unei vocale accentuate.
Oximoronul este o fgura de stil foarte plastica, foarte sugestiva prin care o realitate
este definita prin asocierea unor termeni antimonici(antonime).
Specii lirice:
1. pastelul
2. doina
3. imnul
4. oda
5. psalmul
6. elegia (este o specie lirica in care domina sentimentele de tristete,
de melancolie).
 GENUL EPIC:
Basmul

 este o naratiune in proza de mare intindere si cu personaje multe

care au cel mai adesea forte naturale, unele reprezentand binele si altele raul
 tema basmului : lupta dinte bine si rau
 actiune: simpla
 personaje: cu insusiri supranaturale si reprezinta lupta binelui cu
cea a raului
 apar obiecte miraculoase, substante miraculoase, ajutoarele care
il ajuta pe protagonist, fiinte supranaturale, animale fabuloase
 elementele reale se impletesc cu elemetele fantastice
 actiunea se desfasoara atat in lumea noastra cat si pe taramul
celelalt
 timul si spatiul sunt imaginare, neprecizate
 finalul basmului este de obicei fericit
 creatie de intinderi mari
 apar motive specifice basmului: motivul promisiunii, motivul
incalcarii promisiunii, motivul drumului, motivul luptei, motivul animalelor,
motivul obstacolelor, motivul victoriei
 apar cifre cu semnificatie magica: 3, 7, 12
 apar formule sepcifice basmului:
1. initiale: anunta intrarea in lumea fantastica: ,, A fost odata ca
niciodata..."
2. mediane: este semnalata continuarea actiunii: ,,Ca cuvantul din
poveste inainte mai mult este, cale lunga sa ajunga..." , ,, Si se luptara zi de vara
pana-n seara"
3. finale: ,,scoate ascultatorii din lumea fantastica: ,,Trecui si eu pe
acolo si statui de ma veselii la nunta, de unde luai o bucata de botoc, s-un picior de
iepure schip, si incalecai p-o sa, si v-am spus povestea asa."

Particularitatile basmului

 specie a epicii populare sau culte, demari dimensiuni care

abordeaza tema lupei dintre bine si rau
 personajele basmului sunt reale si fabuloase; o parte reprezinta
fortele binelui, o alta, fortele raului
 basmul are o structura specifica, marcata de formulele stereotipe
initiale, mediana si finala
 intotdeauna, actiune basmului se desfasoara cronologic si se
finalizeaza cu triumful binelui, are o intriga bine precizata si un final fericit
 modul principal de expunere este naratiunea la persoana a III-a
 dialogu si descrierea sunt mijloace artistice
 timpul actiunii este mitic iar spatiul este foarte vast; actiunea
debuteaza pe taramul nostru, contiuna pe taramul celalat si se incheie cu intoarcerea
protagonistului pe taramul nostru
 protagonistul basmului are, de regula, aceleasi trasaturi pozitive
 protagonistul este real prin originea pamanteasca si fabulos prin
calitatile supraomenesti; este unic si exceptional
 parcurge intotdeauna un drum initiatic,plin de probe care le
invinge
 este capabil sa se metamorfozeze
 are intotdeauna ajutoare
 intelege graiul animalelor
 foloseste obiecte cu functie magica
 de cele mai multe ori este eponim (imprumuta numele lui
basmului)
 basmul are o serie de motive literare secifice:
- motvul drumului initiatic
- motivul testamentului
- motivul recompensei
- motivul animalului nazdravan/credincios
- motivul calauzei (calul nazdravan)
- motivul probelor
- motivul obiectelor cu functie magica
- motivul nuntii imparatesti
- motivul cifrelor cu semnificatie magica
- motivul finalului fericit
- rascrucea
- cantatul cocosilor
- miezul noptii
- aurul, arama, argintul
- soarele, luna, steaua
- invidia
- orfanul, mama vitreg
- imparatul fara urmasi
- nasterea conditionala/miraculoasa
- moartea initiatica (periodica)
 - apa vie si apa moarta

Fabula

 este o specia a epicii culte, in proza sau in versuri, prin care

autorul, utilizand mastile animaliere, satirizeaza defecte tipic omenesti cu
scopul de a le indrepta
 are un caracter moralizator (educatic)
 procedeul central este alegoria
 Alegoria este un procedeu literar complex, prin care se povesteste
o intamplare care se refera la o alta realitate decat cea aparenta.
 are un caracter alegoric; ea areca figurata de stil, personificarea
 personajele fabulei - vietati, plante, diverse obiecte personificate
- sunt de fapt masti in spatele carora se ascund caractere omenesti
 intotdeauna, personajele sun tipuri umane:
- tipul omului naiv
- tipul lingusitorului
- tiul omului vicleac/prefacut/ipocrit
- tipul laudarosului
-tipul omului profitor
- tipul conducatorului tiran
- tipul demagogului/mincinosului
 atitudinea autorului fata de personaje este critica
 moduri de expunere utilizate in fabula:
- naratiunea - ca mod caracteristic
- dialogul si descrierea - ca mijloace artistice
 are o structura specifica prin care se deosebeste; este alcatuita din textul
propriu-zis (intamplarea alegorica) si o morala
 morala poate fi:
- explicita (este formulata de autor, in final)
- implicita (cand cititorul e deduce din textul alegoric)

Mijloace de caracterizare

A. caracterizate DIRECTA
- DESCRIERE facuta de narator sau de un alt personaj
 - AUTOCARACTERIZARE
B. caracterizare INDIRECTA
- NARAREA faptelor, intamlarilor
- CARACTERIZAREA PRIN LIMBAJ (dialog/monolog)
- DESCRIEREA MEDIULUI DE VIATA
- RELATIILE CU ALTE PERSONAJE

GRAMATICA:

Functii sintactice:
 Subiect (S) - cine?/ce? + PV
 Predicat verbal (PV) - ce face? + S
 Predicat nominal (PN) - ce este?/cum este?/ al cui este?/ al
catelea este? + S
 Atribut (A) - care?/ce fel de?/a/al/ai/ale cui?/ cati?/cate?
+ substantiv/pronume/numeral
 Complement direct (c.d.) - pe cine?/ce? + verb
 Complement indirect (c.i.) - cui?/pentru cine/ce?/catre cine/ce?
etc
 Complement circumstantial de mod (c.c.m.) - cum? + verb?
 Complement circumstantial de timp (c.c.t.) - cand?/de
cand?/pana cand?/cat timp? + verb
 Complement circumstantial de loc (c.c.l.) - unde?/de unde?/pana
unde? + verb
 Complement de cauza (c.cz.) - din ce cauza?/din ce pricina? +
verb
 Complement de scop (c.sc.) - cu ce scop? + verb
 Complement de agent (c.ag.) - de catre cine? + verb

Propozitia predicativa (PR):

Regenti: verb copulativ:
 a fi
 a parea
 a deveni
 a se face
 a iesi
 a junge
 a ramane
 a reprezenta
 a semnifica
 a se numi

Propozitia subiectiva (SB):

Regenti:
 orice verb personal sau locutiune verbala cand in propozitia lui nu apare S
 adverb predicativ si locutiunde adverbiala predicativa: fireste ca, poate ca,
desigur ca etc
 verbe personale/unipersonale: a placea, a trebui, a se cuveni, a-i conveni
 orice verb impersonal cu forma se...
 expresia verbala impersonala (vb. cop. ,,a fi" + adv. sau vb la supin): e
bine, e clar, e rau, e necesar, e limpede, e de presupus, e de necrezut, e de
banuit etc.

Porpozitia atributiva (AT):

Regenti:
 substantiv
 pronume
 numeral
AT poate fi:
 determinata: obligatorie in context, nu de izoleaza pri [,]
 explicita: facultativa in context, se izoleaza prin [,]

Propozitia completiva directa (CD):

Regenti:
 verb si locutiune verbale
 interjectie predicativa

Propozitia completiva indirecta (CI):

Regenti:
 verb si locutiune verbala
 adjectiv
 adverb
 interjectie

Propozitia circumstantiala de loc (CL):

Regenti:
 verb si locutiune verbala
 interjectie
 adverb

Propozitia circumstantiala de timp (CT):

 Regenti:
 verb si locutiune verbala
 interjectie
 adjectiv
 adverb si locutiune verbala

Propozitia completiva de mod (CM):

Regenti:
 verb
 adjectiv
 adverb

Propozitia completiva de cauza (CZ):

Regenti:
 verb si locutiune verbala
 adjectiv

Propozitie circumstantiala de scop:

Regenti:
 verb si locutiune verbala
 interjectie

Propozitia circumtantiala conditionala (CDT):

Regenti:
 verb si locutiune verbala
 interjectie

Propozitia circumstantiala concensiva (CSV):

Regenti:
 verb si locutiune verbala
 interjectie
 adjectiv
CSV are conective specializate: de, sa, daca, ca, oricat, oriunde,
oricum, oricine.
Pentru a verifica CSV, le inlocuim fie cu DESI fie cu CHIAR DACA
Propozitia circumstantiala consecutiva (CNS):
Regenti:
 verb si locutiune verbala
 adjectiv
CNS are conectiv specializat : INCAT