NP082-2004 Vant PDF

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA INS...
Page 1 of 44
COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTĂRII ŞI ACŢIUNI ASUPRA

CONSTRUCŢIILOR. ACŢIUNEA VÂNTULUI
INDICATIV NP 082-04
Cuprins
* Scop
* Reprezentarea acţiunii vântului
* Presiunea vântului pe suprafeţe, w(z)
* Forţe din vânt, Fw
* Viteza de referinţă a vântului, Uref
* Presiunea de referinţă, qref
* Rugozitatea terenului (categorii)
* Variaţia vitezei medii a vântului cu înălţimea. Factorul de ugozitate, cr(z)
* Intensitatea turbulenţei, I(z)
* Factorul de rafală, cg(z)
* Factorul de expunere, ce(z)
* Coeficienţi aerodinamici de presiune, cp şi de forţa, cf
* ANEXA A - Zonarea acţiunii vântului asupra construcţiilor pe teritoriul României
* ANEXA B - Metoda simplificată de calcul dinamic la vânt conform EC 1
* ANEXA C - Reguli pentru solicitările din vârtejuri
1. Scop
Codul cuprinde principiile, elementele şi datele de bază necesare pentru proiectarea la vânt a construcţiilor în
România, în acord cu dezvoltările din codurile avansate: codul european de vânt (Eurocodul 1, Partea 2-4),
documentul ISO referitor la acţiunea vântului şi codul american ASCE 7, 2000.
Sunt indicate metodele şi procedurile practice de evaluare a forţelor din vânt pe construcţii şi structuri uzuale,
adoptându-se pentru reprezentarea acţiunii vântului modelul din Eurocode 1.
Sunt detaliaţi factorii de rugozitate, de rafală, de expunere, de răspuns dinamic la vânt precum şi coeficienţii
aerodinamici pentru construcţii cu forme uzuale după formatul şi datele de bază din Eurocodul 1, cu luarea în
considerare a informaţiei meteorologice INMH existente la INCERC.
Prima versiune a prezentului cod a fost elaborată de către UTCB şi IPCT între anii 1995-1996, forma actuală
fiind finalizată la UTCB în anii 2001-2002.
Codul constituie un pas înainte în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din
Comunitatea Europeană, îmbunătăţind nivelul de înţelegere şi de reprezentare a efectelor statice şi dinamice
ale acţiunii vântului pe construcţii şi structuri în România.
Codul se referă la structuri şi construcţii curente (cu înălţimi şi deschideri sub 200 m) şi la elementele lor
componente.
Proiectarea structurilor şi a construcţiilor speciale ca tip şi complexitate şi a podurilor suspendate/hobanate nu

este decât în parte acoperită de prevederile prezentului cod.
Pentru proiectarea la vânt a structurilor cu un grad ridicat de risc în caz de accident este necesară luarea unor
măsuri de siguranţă suplimentare celor din prezentul cod.
[top]
mk:@MSITStore:D:\MATRIX\calccons.chm::/np082-2004.htm 2/27/2007
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA INS... Page 2 of 44
2. Reprezentarea acţiunii vântului
2.1. În cele ce urmează se stabilesc elementele de bază şi metodele ce pot fi utilizate pentru evaluarea
acţiunii şi efectelor vântului asupra construcţiilor şi structurilor curente.
2.2. Efectele vântului asupra construcţiilor şi structurilor depind de proprietăţile vântului (viteza medie,
caracteristicile turbulenţei, etc.), de forma, dimensiunile şi orientarea construcţiei (structurii) faţă de direcţia
vântului, de proprietăţile dinamice ale structurii, de amplasamentul structurii în mediul natural şi construit
învecinat, etc.
2.3. Atât viteza vântului cât şi răspunsul structurii la vânt sunt modelate ca mărimi aleatoare.
2.4. Acţiunea vântului este evaluată fie de presiunea vântului fie de forţele produse de vânt pe construcţii şi
structuri.
Presiunile sau forţele din vânt acţionează normal pe suprafaţa expusă, în anumite cazuri trebuiesc
considerate suplimentar şi forţele de frecare orizontale, tangenţiale.
2.5. Răspunsul structurilor şi construcţiilor la vânt poate fi clasificat în următoarele tipuri:
- răspuns static sau cvasistatic
- răspuns stochastic rezonant datorită turbulenţei şi curgerii aerului în spatele structurii
- răspuns rezonant provocat de vârtejuri
- galopare
- fluter
- răspuns provocat de interferenţa unor construcţii vecine amplasamentului construcţiei.
2.6. Răspunsul total pe direcţia vântului datorită turbulenţei poate fi considerat suma dintre:
(i) o componentă care acţionează cvasistatic şi
(ii) o componentă rezonantă fluctuantă provocată de acele fluctuaţii ale excitaţiei având frecvenţa în
vecinătatea frecvenţelor proprii ale structurii.
Pentru majoritatea structurilor având frecvenţa fundamentală sub 1Hz, componenta rezonantă este neglijabilă
şi răspunsul la vânt poate fi simplificat considerat static.
Pentru majoritatea structurilor cu răspuns dinamic la vânt, ponderea componentei rezonante corespunzând
frecvenţei fundamentale a structurii este de obicei dominantă faţă de ponderile celorlalte componente ce
corespund frecvenţelor modurilor superioare de vibraţie.
2.7. Acţiunea vântului considerată în proiectarea structurilor poate produce:
(i) Forţe excesive şi instabilitate pentru structură în ansamblu şi pentru elementele sale componente
(ii) Deplasări şi rotiri excesive ale structurii şi elementelor structurale
(iii) Forţe dinamice repetate ce pot cauza oboseala elementelor structurale
(iv) Instabilitate aerodinamică în care caz mişcarea structurii în vânt produce forte aerodinamice care
amplifică mişcarea şi
(v) Mişcări ale căror caracteristici pot cauza disconfortul ocupanţilor structurii.
2.8. Efectele vântului pe structurile neuzuale ca tip, complexitate şi dimensiuni, pe structurile cu înălţime
(clădiri, antene) sau deschideri (poduri) de peste 200 m şi pe antenele ancorate şi pe podurile suspendate nu
sunt decât parţial evaluate în acest cod şi necesită studii speciale de ingineria vântului.
2.9. Pentru încercări experimentale în tunele de vânt acţiunea vântului trebuie modelată astfel încât să fie
respectate (i) profilul vitezelor medii şi (ii) caracteristicile turbulenţei care corespund amplasamentului real al
construcţiei.
[top]
3. Presiunea vântului pe suprafeţe, w(z)
3.1. Presiunea vântului la înălţimea z deasupra terenului, pe suprafeţele rigide exterioare sau interioare ale
structurii se determină cu relaţia:
w(z) = qrefce(z)cp (1)
unde: qref - este presiunea de referinţă a vântului, definită în Cap. 6
ce(z) - factorul de expunere la înălţimea z deasupra terenului, definit în Cap. 11
cp - coeficientul aerodinamic de presiune (cpe pentru suprafeţe exterioare şi cpi pentru suprafeţe interioare),
conform Cap. 12 din prezentul cod.
3.2. Presiunea totală a vântului pe un element este suma algebrică a presiunilor (orientate către suprafaţă) şi
sucţiunilor (orientate dinspre suprafaţă) pe cele 2 feţe ale elementului.
3.3. Presiunile sunt considerate cu semnul (+) iar sucţiunile cu semnul (-).
[top]
4. Forţe din vânt, Fw
4.1. Forţa din vânt acţionând asupra unei structuri sau asupra unui element structural poate fi determinată în
2 feluri:
(i) ca forţă globală sau
(ii) prin sumarea presiunilor acţionând pe suprafeţele (rigide) ale structurii.
4.2. Forţa din vânt va fi evaluată pentru cea mai defavorabilă direcţie a vântului faţă de structură.
4.3. Forţa globală pe direcţia vântului, Fw, pe o arie de construcţie de referinţă orientată perpendicular pe
direcţia vântului (Aref), se determină cu relaţia generală:
Fw = qref ce(z) cf cd Aref (2)
unde:cg(z) - este factorul de rafală definit în funcţie de intensitatea turbulenţei vântului în Cap. 10
cf - coeficientul aerodinamic de forţă, conform Cap. 12
cd - coeficientul de răspuns dinamic la vânt al construcţiei, Cap. 14 şi Anexa B restul simbolurilor fiind definite
în legătura cu relaţia (1).
4.4. Efectele de torsiune generală datorită acţiunii oblice a vântului sau datorită rafalelor necorelate ale
vântului acţionând pe structuri cvasi paralelipipedice pot fi evaluate simplificat considerând aplicarea forţei Fw
cu o excentricitate
e = b / 10 (3)
unde b este dimensiunea laturii secţiunii transversale a construcţiei orientată (cvasi) perpendicular direcţiei
vântului.
4.5. Forţa de frecare din vânt sumată pe suprafeţe expuse de dimensiuni mari se obţine din expresia:
Ffr = [qref ce(z)] cfr Afr (4)
unde: cfr - este coeficientul de frecare
Afr - aria de construcţie verticală, orizontală, etc. orientată paralel direcţiei vântului.
4.6. Valorile coeficientului de frecare în funcţie de rugozitatea suprafeţei pereţilor sau acoperişurilor pot fi
luate astfel:
- Suprafeţe netede (oţel, beton) cfr = 0.01
- Suprafeţe rugoase (beton) cfr = 0.02
- Suprafeţe cu nervuri cfr = 0.04
[top]
5. Viteza de referinţă a vântului, Uref
5.1. Viteza de referinţă a vântului este viteza vântului mediată pe o durată de 10 min., determinată la o
înălţime de 10, în câmp deschis (lungime de rugozitate z0 = 0.03 m) şi având o probabilitate de depăşire într-
un an de 0.02 (intervalul mediu de recurenţă 50 de ani).
5.2. Medierea vitezei vântului pe o durată de 10 min. conduce la o definiţie stabilă a vitezei vântului pe o
suprafaţă mai mare decât cea a construcţiei şi pe o perioadă de timp suficientă pentru dezvoltarea integrală a
răspunsului dinamic al structurii.
Pentru teren deschis se recomandă următoarele relaţii de conversie între vitezele vântului mediate pe diferite
intervale de timp:
(5)
5.3. Acţiunea vântului este presupusă orizontală şi direcţională. Factorul direcţional este egal cu 1,0 în
absenţa exprimării direcţionale.
5.4. Viteza vântului având 0,02 probabilitate de depăşire într-un an (viteza caracteristică) se determină din
analiza statistică a maximelor anuale ale vitezei.
Datele trebuie să fie omogene în privinţa expunerii la vânt (câmp deschis, etc.) şi a timpului de mediere.
Numărul de ani pentru care există înregistrări trebuie să fie comparabil cu cel al perioadei medii de revenire
asociată vitezei caracteristice. Pentru zonarea acţiunii vântului se recomandă utilizarea unui singur tip de
repartiţie.
5.5. Dintre repartiţiile statistice de valori extreme care sunt adecvate maximelor anuale ale vitezei vântului se
recomandă repartiţia Fisher-Tippet de tipul I, Gumbel, pentru maxime.
În această repartiţie viteza maximă anuală având probabilitatea de nedepăşire p = 0.98 este:
(6)
unde m1 şi σ sunt respectiv media şi abaterea standard a setului de viteze maxime, iar V = σ1/m1 este
1 1
coeficientul de variaţie al maximelor anuale.
5.6. Viteza de referinţă a vântului pentru o probabilitate anuală de nedepăşire diferită de 0.98 poate fi stabilită
cu expresia:
(7)
Coeficientul de variaţie al vitezelor maxime anuale ale vântului este, în funcţie de climat, în intervalul 0.10-
0.35.
5.7. Repartiţia maximelor în N ani ale vitezei vântului este deasemenea o repartiţie Gumbel.
[top]
6. Presiunea de referinţă, qref
6.1. Presiunea de referinţă este presiunea vântului calculată din viteza de referinţă:
(8)
în care ρ este densitatea aerului ce variază în funcţie de altitudine, temperatură, latitudine şi anotimp.
Pentru aerul standard ρ = 1.25 kg/m3 şi presiunea de referinţă, în Pascali, este data de relaţia:
(9)
6.2. Relaţiile de conversie între presiunile vântului în teren deschis determinate pentru diferite intervale de
mediere se obţin din relaţia (5):
(10)
6.3. Presiunea de referinţă a vântului în România determinată din viteza de referinţă mediată pe 10 min. şi
având 50 ani intervalul mediu de recurenţă este indicată în Harta de zonare şi în Tabelul din Anexa A.
Pentru zone neacoperite suficient prin datele de viteze din Hărţile şi Tabelul din Anexa A (în special zonele de
munte) se recomandă consultarea INMH pentru obţinerea de date primare şi a instituţiilor de specialitate din
domeniul construcţiilor pentru analiza acestor date.
[top]
7. Rugozitatea terenului (categorii)
7.1. Rugozitatea suprafeţei terenului este descrisă aerodinamic de lungimea de rugozitate z0 în metri. Ea
reprezintă o măsură a mărimii vârtejurilor vântului turbulent la suprafaţa terenului. Alternativ, rugozitatea
terenului poate fi descrisă şi prin coeficientul k definit în funcţie de lungimea de rugozitate z0 prin expresia:
(11)
unde k = 0.4 este constanta lui von Karman.
7.2. În Tabelul 1 categoriile de teren sunt clasificate în funcţie de valoarea lungimii de rugozitate z0.
Trebuie considerată de asemenea şi variaţia rugozităţii terenului cu direcţia vântului.
Tabelul 1.
Lungimea de rugozitate z0, în metri, pentru diverse categorii de teren 1) 2)
z0, (m)
Categoria
Descrierea terenului
terenului Valoare
interval
de cod
I. Mare, lacuri Arii expuse vânturilor venind

dinspre suprafeţe întinse de
apă;
0,003-0,01 0,01
Teren plat Teren plat (sau uşor ondulat)
cu obstacole rare nu mai
înalte de 1.5 m
II. Câmp deschis Terenuri agricole şi cu iarbă;

0,03-0,07 0,05
Terenuri cu obstacole sin-
gulare nu mai înalte de 10 m.
III. Zone cu Zone cu densitate redusă a

densitate redusă construcţiilor şi zone 0,1-0,4 0,3
a construcţiilor împădurite
IV. Zone urbane Zone urbane dens construite,

în care cel puţin 15% din
suprafaţă este acoperită cu
construcţii având mai mult de
15 m înălţime. 0,8-1,2 1,0
Păduri cu înălţime medie a

Păduri
arborilor de cca. 15m.
1) Valorile mai mici ale lui z0 provoacă valori mai mari ale vitezei medii a vântului.
2)Pentru aplicarea categoriilor de rugozitate III şi IV, terenurile respective trebuiesc dezvoltate pe direcţia
vântului pe o distanţă de cel puţin 500 m şi respectiv 800 m în faţa construcţiei.
[top]
8. Variaţia vitezei medii a vântului cu înălţimea. Factorul de ugozitate, cr(z)
8.1. Variaţia vitezei medii a vântului cu înălţimea deasupra terenului datorită rugozităţii suprafeţei acestuia
este cel mai bine descrisă de o lege logaritmică. Pentru o categorie de teren specificată prin caracteristică de
rugozitate z0, legea logaritmică, scrisă în forma standard, este: (12)
în care: z - este înălţimea deasupra terenului
zr - înălţime de referinţă
Uz - viteza medie a vântului la înălţimea z
U(zr) - viteza medie a vântului la înălţimea zr.
8.2. Profilul vitezelor medii ale vântului pentru diferite categorii de teren în funcţie de viteza de referinţă Uref se
exprimă din următoarea relaţie empirică ce dă viteza medie a vântului la înălţimea z deasupra terenului având
rugozitatea z0, în funcţie de viteza medie a vântului la înălţimea zref = 10 m în câmp deschis:
(13)
Valorile kr(z0) sunt indicate în Tabelul 2.
Tabelul 2.
Factorul kr(z0) pentru diferite categorii de teren
Zone urbane
Mare, lacuri. Zone cu dens
Categoria Câmp densitate construite.
terenului deschis redusă a
Teren plat construcţiilor
păduri
kr(z0) 0,17 0,19 0,22 0,24
8.3. Raportul dintre viteza medie la 10 m în diverse categorii de teren, U(10) şi viteza medie la 10 m în câmp
deschis, Uref:
(14)
este dat în Tabelul 3, împreună cu rapoartele corespunzătoare pentru presiuni.
Tabelul 3.
Raportul între viteza (presiunea) medie a vântului la 10 m pentru diferite categorii de teren şi viteza
(presiunea) de referinţă
Zone urbane
Mare,lacuri. Zone cu dens
păduri
U(10)/Uref 1,18 1,00 0,77 0,55
q(10)/qref 1,40 1,00 0,60 0,30
8.4. Factorul de rugozitate, cr(z) defineşte variaţia presiunii medii a vântului cu înălţimea deasupra terenului
pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate z0) în funcţie de presiunea de
referinţă:
(15)
8.5. Profilul logaritmic este valabil pentru vânturi moderate şi puternice (viteza medie > 10 m/s) în atmosferă
neutrală (unde corecţia termică verticală a aerului poate fi neglijată).
Deşi profilul logaritmic este valabil pe toată înălţimea stratului limită atmosferic, utilizarea sa este
recomandabilă în special pe primii 200 m de la suprafaţa terenului (cca. 0.1 din înălţimea stratului limită
atmosferic).
Pentru înălţimi de peste 200 m se pot adăuga termeni suplimentari în ec. (12) sau se pot utiliza alte profile.
[top]
9. Intensitatea turbulenţei, I(z)
9.1. Intensitatea turbulenţei este coeficientul de variaţie al fluctuaţiilor vitezei în jurul vitezei medii, Fig. 3.
Intensitatea turbulenţei la înălţimea z deasupra terenului se calculează din raportul între rădăcina pătrată din
valoarea medie pătratică a fluctuaţiilor faţă de medie ale vitezei pe direcţia vântului, u(z,t) şi viteza medie a
vântului la înălţimea z, U(z):
(16)
Fig. 2 Procesul stochastic al vitezei vantului la înălţimea z deasupra terenului, U(z,t)
Intensitatea turbulenţei la înălţimea z poate fi scrisă în forma generală:
(17)
9.2. Potrivit măsurătorilor, valorile lui beta variază cu rugozitatea suprafeţei terenului (z0, m) şi sunt
considerate, simplificat, independente de înălţimea deasupra terenului z, Tabelul 4:
(18)
Tabelul 4.
Valori ale lui β
Zone urbane
Mare,lacuri. Zone cu dens
păduri
2,73 2,65 2,35 2,12
9.3. Intensitatea turbulenţei vântului la înălţimea de referinţă de 10 m, este:
(19)
Variaţia intensităţii turbulenţei cu înălţimea deasupra terenului pentru diferite rugozităţi (categorii de teren)
este reprezentată în Fig. 4, pentru valorile z recomandate în Tabelul 2.
0
9.4. Pentru câmp deschis intensitatea turbulenţei I(z) poate fi aproximată de relaţia:
(20)
[top]
10. Factorul de rafală, cg(z)
10.1. Factorul de rafală este raportul dintre presiunea de vârf (produsă de rafalele vântului) şi presiunea
medie (produsă de viteza medie a vântului):
(21)
în care: Q(z) - este valoarea medie a presiunii produsă de viteza medie a vântului
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA I... Page 10 of 44
- rădăcina pătrată din valoarea medie pătratică a fluctuaţiilor faţă de medie ale presiunii pe
direcţia vântului
Vq - coeficientul de variaţie al fluctuaţiilor presiunii, aproximativ egal cu dublul coeficientului de variaţie al

fluctuaţiilor vitezei: V≅2 I(z)
g - factorul de vârf.
Factorul de rafală la înălţimea z deasupra terenului este o funcţie liniară de intensitatea turbulenţei, deci o
funcţie descrescătoare cu înălţimea deasupra terenului.
10.2. Valoarea medie a factorului de vârf este 3.2, iar abaterea standard a factorului este 0.4.
În utilizarea practică a ec. (21) valoarea recomandată a factorului de vârf este g = 3.5.
10.3. Valorile factorului de rafală depind în mod esenţial de intervalul de timp de mediere a vitezei de referinţă
a vântului. Întrucât:
(22)
din relaţia (10) se pot scrie următoarele relaţii simplificate de conversie:
(23)
10.4. Factorul de rafală pentru viteza vântului mediată pe 10 min., categoriile de rugozitate z0 din Tabelul 2 şi
g = 3.5 este reprezentat în Fig. 4.
10.5. Valoarea maximă a presiunii vântului la înălţimea z deasupra terenului poate fi evaluată cu expresia:
(24)
[top]
11. Factorul de expunere, ce(z)
11.1. Factorul de expunere sau combinat ce(z) este produsul dintre factorul de rafală şi factorul de rugozitate:
(25)
şi după caz, şi factorul topografic:
(26)
11.2. Pentru ct(z) = 1.0 factorul de expunere pentru 10 min. interval de mediere a vitezei vântului se defineşte
ca produsul dintre factorul de rafală şi factorul de rugozitate corespunzător vitezei mediate pe 10 min. El este
reprezentat (cu datele din Fig. 1 şi Fig. 4) pentru diferite categorii de teren (rugozitate) în Fig. 5.
Factorul topografic ct(z) evaluează creşterea vitezei medii a vântului peste dealuri izolate şi alte accidente de
topografice (nu peste dealurile ample din regiunile muntoase). Se aplică vitezei vântului de la baza dealului
sau a coastei.
El trebuie luat în considerare pentru amplasamente situate la o distanţă mai mică de jumătate din lungimea
pantei dealului măsurată de la creasta sau de 1.5 ori înălţimea falezei.
Factorul topografic este definit astfel:
ct = 1 pentru 9; 9; Φ < 0,05
ct = 1+2sΦ pentru 0,05 < Φ < 0,05 (26)
ct = 1+0,6s pentru 9; 9; Φ < 0,05
unde: s este un factor scalat în funcţie de lungimea efectivă a pantei expuse vântului:
s = s (z/Le; x/Le)
Φ - H/L,
Le - lungimea efectivă a pantei expuse vântului, definită în Tabelul 5.
Lu - lungimea reală a pantei expuse vântului
Ld - lungimea reală a pantei ne-expuse acţiunii vântului
H - înălţimea efectivă a obstacolului
x - distanţa pe orizontală de la amplasament la creasta dealului sau a falezei
z - distanţa pe verticală măsurată de la nivelul amplasamentului
Tabelul 5.
Valorile lungimii efective a pantei expuse vântului, Le
Panta, Φ = H/L
Lină (0,05 < Φ < 0.3) Abruptă (Φ > 0.3)
Le = L u Le = H / 0.3
În vale, ct(z) poate fi considerat 1.0 dacă nu se aşteaptă creşteri ale vitezei vântului datorate efectului de tunel
de vânt. Pentru structuri situate în văi sau pentru poduri rezemate pe versanţii abrupţi ai unor văi ar trebui
luată în considerare orice creştere a vitezei vântului cauzată de efectul de tunel de vânt.
[top]
12. Coeficienţi aerodinamici de presiune, cp şi de forţa, cf
12.1. Elemente generale
Coeficienţii aerodinamici se aplică fie presiunii medii, fie presiunii de vârf a vântului.
Coeficienţii aerodinamici depind de: geometria şi dimensiunile construcţiei, de unghiul de atac al vântului
(poziţia relativă a corpului în curentul de aer), de categoria de rugozitate a suprafeţei terenului la baza
construcţiilor, de numărul Reynolds, etc.
În anumite cazuri coeficienţii aerodinamici pentru presiunile exterioare trebuie combinaţi cu cei pentru
presiunile interne.
Există două moduri de evaluare a efectelor vântului asupra corpurilor rigide: (i) utilizând coeficienţi de
presiune şi (ii) utilizând coeficienţi de forţă.
În primul caz, forţa din vânt este rezultatul sumării forţelor aerodinamice perpendiculare pe o anumită
suprafaţă. Abordarea este specifică pentru părţi şi elemente ale structurilor.
În al doilea caz, forţa din vânt este produsul a trei factori: presiunea vântului pe un plan perpendicular pe
direcţia sa, coeficientul de forţă global al construcţiei şi aria frontală a acesteia. Abordarea este utilizată în
cadrul procedurilor de calcul a răspunsului structural.
În capitolul 12 se prezintă coeficienţii aerodinamici pentru următoarele tipuri de structuri, elemente structurale
şi componente: clădiri (12.2), copertine (12.3), pereţi verticali, garduri şi panouri pentru reclame (12.4),
elemente structurale cu secţiune rectangulară (12.5), elemente structurale cu secţiuni cu muchii ascuţite
(12.6), elemente structurale cu secţiune poligonală regulată (12.7), cilindri circulari (12.8), sfere (12.9),
structuri cu zăbrele (12.10), steaguri (12.11); şi zvelteţea efectivă şi factori de reducere în funcţie de zvelteţe
(12.12).
Dacă sarcina din zăpadă sau gheaţă este importantă, aria de referinţă va fi aria care corespunde grosimii
stratului de zăpadă sau gheaţă.
12.2. Clădiri
12.2.1. Elemente generale
(1) Coeficienţii de presiune, c , pentru clădiri şi părţi individuale din clădiri depind de mărimea ariei expuse -
pe
A. Ei sunt daţi în tabele, pentru arii expuse A de 1m2 şi 10m2, pentru configuraţii tipice de clădiri, sub notaţiile
cpe,1, respectiv cpe,10. Pentru alte arii expuse variaţia valorilor poate fi obţinută din Fig. 6.
Notă: Aria expusă este acea arie a structurii prin care se transmite acţiunea vântului în secţiunea care este de
calculat.
(2) Valorile cpe, 10 şi cpe, 1 din Tabelele 6 - 11 sunt date pentru direcţiile ortogonale ale vântului de 00, 900 şi
1800, dar reprezintă cele mai mari valori obţinute într-o marjă direcţională a vântului de θ = ±450 faţă de
direcţia ortogonală relevantă a vântului.
(3) Valorile sunt aplicabile numai pentru clădiri.
12.2.2. Pereţi verticali ai clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan
(1) Înălţimea de referinţă, ze, pentru zidurile verticale ale clădirilor rectangulare în plan depinde de raportul h/b
şi este dată în Fig. 7 pentru următoarele trei cazuri:
(a) pentru clădirile la care înălţimea h este mai mică decât b se va considera o singură zonă.
(b) pentru clădirile la care înălţimea h este mai mare decât b, dar mai mică decât 2b se vor considera două
zone: o zonă inferioară extinzându-se de la nivelul terenului până la o înălţime egală cu b şi o zonă
superioară.
(c) pentru clădiri la care înălţimea h este mai mare de 2b se vor considera mai multe zone astfel: o zonă
inferioară extinzându-se de la nivelul terenului până la o înălţime egală cu b; o zonă superioară extinzându-se
în jos de la vârful clădirii pe o lungime b; o zonă de mijloc, între zonele precedente, divizată în benzi
orizontale cu o lăţime de maximum b.
(2) Coeficienţii presiunii cpe, 10 şi cpe, 1 pentru zonele A, B, C, D şi E definiţi în Fig. 8 sunt daţi în Tabelul 6 în
funcţie de raportul de d/h. Valorile intermediare pot fi obţinute prin interpolare liniară.
(3) Forţele de frecare vor fi considerate numai pentru clădirile lungi (vezi 4.5).
Tabelul 6.
Coeficienţii de presiune pentru pereţii verticali ai clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan
Zona A B, B* C D E
d/h cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
≤1 -1.0 -1.3 -0.8 -1.0 -0.5 +0.8 +1.0 -0.3
≥4 -1.0 -1.3 -0.8 -1.0 -0.5 +0.6 +1.0 -0.3
12.2.3. Acoperişuri plate
(1) Acoperişurile vor fi considerate plate dacă panta lor este în intervalul de ±40.
(2) Acoperişurile vor fi divizate în zonele indicate în Fig. 9
(3) Înălţimea de referinţă ze va fi considerată ca fiind h.
(4) Coeficienţii presiunilor pentru fiecare zonă sunt daţi în Tabelul 7.
(5) Pentru acoperişurile lungi se vor considera forţele de frecare (vezi 4.5)
Note: (i) pentru acoperişurile cu margini, în cazurile B şi C se poate interpela linear pentru obţinerea valorilor
intermediare pentru hp/h şi r/h.
(ii) pentru acoperişurile cu margini, în cazul D se poate interpela linear între α = 300, 450 şi 600. Pentru α >
600 se interpelează linear între valorile corespunzătoare pentru α = 600 şi valorile corespunzătoare cazului A.
(iii) Pentru zona I se vor considera valorile cu ambele semne.
Tabelul 7.
Coeficienţi de presiune pentru acoperişuri plate
Zona
Caz F G H I
cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe
A -1,8 -2,5 -1,2 -2,0 -0,7 -1,2 ±0,2
hp/h=0,025 -1,6 -2,2 -1,1 -1,8 -0,7 -1,2 ±0,2
B hp/h=0,05 -1,4 -2,0 -0,9 -1,6 -0,7 -1,2 ±0,2
hp/h=0,10 -1,2 -1,8 -0,8 -1,4 -0,7 -1,2 ±0,2
r/h=0,05 -1,0 -1,5 -1,2 -1,8 -0,4 ±0,2
C r/h=0,10 -0,7 -1,2 -0,8 -1,4 -0,3 ±0,2
r/h=0,20 -0,5 -0,8 -0,5 -0,8 -0,3 ±0,2
α=0,025 -1,0 -1,5 -1,0 -1,5 -0,3 ±0,2
D α =0,025 -1,2 -1,8 -1,3 -1,9 -0,4 ±0,2
α =0,025 -1,3 -1,9 -1,3 -1,9 -0,5 ±0,2
12.2.4. Acoperişuri cu o singură pantă
(1) Acoperişul va fi divizat în zone conform Fig. 10.
(2) Înălţimea de referinţă va fi considerată ca fiind h.
(5) Pentru colţurile alungite ale acoperişului (vezi Fig. 10) zona R este supusă aceleiaşi presiuni ca şi peretele
vertical corespunzător. Această regulă este aplicabilă şi pentru acoperişuri de alte tipuri.
Tabelul 8.
Coeficienţi de presiune pentru acoperişuri cu o singură pantă
Zone pentru direcţia vântului θ = 00 Zone pentru direcţia vântului θ = 1800
panta F G H F G H
α cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 c
50 -1,7 -2,5 -1,2 -2,0 -0,6 -1,2 -2,3 -2,5 -1,3 -2,0 -0,8 -
-0,9 -2,0 -0,8 -1,5 +0,3

150 -2,5 -2,8 -1,3 -2,0 -0,9 -
+0,2 +0,2 +0,2
-0,5 -1,5 -0,5 -1,5 -0,2

300 -1,1 -2,3 -0,8 -1,5 -0,8
+0,7 +0,7 +0,4
450 +0,7 +0,7 +0,6 -0,6 -1,3 -0,5 -0,7
600 +0,7 +0,7 +0,7 -0,5 -1,0 -0,5 -0,5
750 +0,7 +0,7 +0,8 -0,5 -1,0 -0,5 -0,5
Zone pentru direcţia vântului θ = 900
panta F G H I
cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
50 -1,6 -2,2 -1,8 2,0 -0,6 -1,2 -0,5
150 -1,3 -2,0 -1,9 -2,5 -0,8 -1,2 -0,7 -1,2
300 -1,2 -2,0 -1,5 -2,0 -1,0 -1,3 -0,8 -1,2
450 -1,2 -2,0 -1,4 -2,0 -1,0 -1,3 -0,9 -1,2
600 -1,2 -2,0 -1,2 -2,0 -1,0 -1,3 -0,7 -1,2
750 -1,2 -2,0 -1,2 -2,0 -1,0 -1,3 -0,5
Note: (i) Pentru θ = 00 valorile presiunii schimbă rapid semnul în jurul unui unghi ascuţit de α = 150 – 300 şi
de aceea sunt date atât valori pozitive cât şi negative.
(ii) Pentru unghiurile ascuţite intermediare se poate interpela linear între valorile de acelaşi semn.
12.2.5. Acoperişuri cu două pante
(2) Înălţimea de referinţă z(e) va fi considerată ca fiind h.
Tabelul 9
Coeficienţii de presiune pentru acoperişuri cu două pante
panta F G H I J
α cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe
-450 -0,6 -0,6 -0,8 -0,7 -1,0 -1
-300 -1,1 -2,0 -0,8 -1,5 -0,8 -0,6 -0,8 -1
-150 -2,5 -2,8 -1,3 -2,0 -0,9 -1,2 -0,5 -0,7 -1
-50 -2,3 -2,5 -1,2 -2,0 -0,8 -1,2 -0,3 -0,3
50 -1,7 -2,5 -1,2 -2,0 -0,6 -1,2 -0,3 -0,3
-0,9 -2,0 -0,8 -1,5 -0,3

150 -0,4 -1,0 -1
+0,2 +0,2 +0,2
-0,5 -1,5 -0,5 -1,5 0,2

300 -0,4 -0,5
+0,7 +0,7 +0,4
450 +0,7 +0,7 +0,6 -0,2 -0,3
600 +0,7 +0,7 +0,7 -0,2 -0,3
750 +0,8 +0,8 +0,8 -0,2 -0,3
panta F G H I
α cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
-450 -1,4 -2,0 -1,2 -2,0 -1,0 -1,3 -0,9 -1,2
-300 -1,5 -2,1 -1,2 -2,0 -1,0 -1,3 -0,9 -1,2
-150 -1,9 -2,5 -1,2 -2,0 -0,8 -1,2 -0,9 -1,2
-50 -1,8 -2,5 -1,2 -2,0 -0,7 -1,2 -0,6 -1,2
50 -1,6 -2,2 -1,3 -2,0 -0,7 -1,2 -0,5
150 -1,3 -2,0 -1,3 -2,0 -0,6 -1,2 -0,5
300 -1,1 -1,5 -1,4 -2,0 -0,8 -1,2 -0,5
450 -1,1 -1,5 -1,4 -2,0 -0,9 -1,2 -0,5
600 -1,1 -1,5 -1,2 -2,0 -0,8 -1,0 -0,5
750 -1,1 -1,5 -1,2 -2,0 -0,8 -1,0 -0,5
Note: (i) Pentru θ = 00, pe panta expusă vântului, valorile presiunii schimbă rapid semnul în jurul unui unghi
ascuţit de α = 150 – 300 şi de aceea sunt date atât valori pozitive cât şi negative.
(ii) Pentru unghiurile ascuţite intermediare se poate interpela linear între valorile de acelaşi semn. Pentru
situaţii între α = +50 şi α = -50 se utilizeazγ datele pentru acoperişurile plate.
12.2.6. Acoperişuri cu patru pante
Tabelul 10.
Coeficienţii de presiune pentru acoperişuri cu două pante
Unghiul Zone pentru direcţia vântului θ = 00 şi θ = 900

de pa-
ntă α
0
pt θ=00 F G H I J K L
şi α90
pt
cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 c
θ=900
+50 -1,7 -2,5 -1,2 -2,0 -0,6 -1,2 -0,3 -0,6 -0,6 -1,2 -
-0,9 -2,0 -0,8 -1,5 -0,3

+150 -0,5 -1,0 -1,5 -1,2 -2,0 -1,4 -
+0,2 +0,2 +0,2
-0,5 -1,5 -0,5 -1,5 -0,2

+300 -0,4 -0,7 -1,2 -0,5 -1,4 -
+0,5 +0,7 +0,4
+450 +0,7 +0,7 +0,6 -0,3 -0,6 -0,3 -1,3 -
+600 +0,7 +0,7 +0,7 -0,3 -0,6 -0,3 -1,3 -
+750 +0,8 +0,8 +0,8 -0,3 -0,6 -0,3 -1,3 -
Note: (i) Pentru θ = 00, pe panta expusă vântului, valorile presiunii schimbă rapid semnul în jurul unui unghi
ascuţit de α = 150- 300 şi de aceea sunt date atât valori pozitive cât şi negative.
(ii) Pentru unghiurile ascuţite intermediare se poate interpela linear între valorile de acelaşi semn. Pentru
situaţii între α = +50 şi α = -50 se utilizează datele pentru acoperişurile plate.
(iii) Unghiul ascuţit al pantei expuse vântului va domina coeficienţii de presiune.
12.2.7. Acoperişuri multiple
(1) Pentru fiecare deschidere a unui acoperiş cu deschideri multiple coeficienţii de presiune se stabilesc
conform 12.2.4 - acoperişuri cu o singură pantă - modificându-se în funcţie de forma acoperişului conform Fig.
13.
12.2.8. Acoperişuri cilindrice şi cupole
(1) Aceasta secţiune se aplică acoperişurilor cilindrice şi cupolelor.
(2) Acoperişul va fi divizat în zone conform Fig. 14 şi Fig. 15.
(3) Înălţimea de referinţă ze va fi considerată ca fiind: ze = h + f/2
(4) Coeficienţii presiunilor pentru pereţi vor fi luaţi cf. 12.2.2.
12.2.9. Presiuni interioare
(1) Coeficientul presiunii interioare cpi pentru clădiri fără partiţionări interioare este dat în Fig. 18 şi depinde de
raportul golurilor µ definit ca:
µ = (∑suprafeţelor golurilor de pe laturile opuse şi paralele cu direcţia vântului / ∑suprafeţelor golurilor de pe

laturile expuse, opuse şi paralele cu direcţia vântului)
(2) Înălţimea de referinţă z , în absenţa partiţionărilor interioare şi a planşeelor, este înălţimea medie a
i
golurilor cu o distribuţie omogenă a înălţimii golului predominant. Un gol este definit ca dominant dacă raportul
dintre suprafaţa sa şi a restului de goluri este mai mare de 10.
(3) Înălţimea de referinţă z pentru clădiri fără partiţionări interioare dar compartimentate prin planşee
i
interioare este înălţimea medie a nivelului considerat.
(4) Pentru o clădire cu planul aproximativ pătrat şi o distribuţie omogenă a golurilor se va utiliza valoarea cpi =
-0.25.
(5) Pentru orice combinaţie de goluri posibile se va considera cea mai defavorabilă valoare.
(6) Pentru clădirile închise cu partiţionări interioare şi goluri prevăzute cu ferestre se pot utiliza valorile
extreme: cpi = 0.8 sau cpi = -0.5
(7) În Fig. 18 sucţiunea maximă este considerată c = -0.5 (punctul cel mai de jos de pe curbă). Dacă în zonă
pi
există unul sau mai multe goluri dominante cu o sucţiune mai intensă decât -0.5, curba continuă descendent
spre o valoare mai mică.
(8) Presiunile interioare şi exterioare sunt considerate simultane.
(9) Coeficientul presiunii interioare pentru un siloz deschis este:
cpi = 0.8
Înălţimea de referinţă zi este egală cu înălţimea silozului.
Fig. 16 Coeficienţi de presiune interioară cpi pentru clădiri cu goluri în pereţi
12.2.10. Presiuni pe pereţi exteriori sau acoperişuri cu mai mult de un strat de închidere
(1) În cazul pereţilor exteriori sau acoperişurilor cu mai mult de un strat de închidere, forţa din vânt este
calculată separat pentru fiecare strat de închidere după cum urmează:
(i) Forţa din vânt pe stratul cel mai impermeabil:
Presiunea netă acţionând normal pe stratul cel mai puţin permeabil la aer este diferenţa presiunilor pe fiecare
faţă a peretelui sau acoperişului considerând semnele lor (vezi 5.4). Dacă permeabilitatea stratului exterior
este mai mică decât de 3 ori permeabilitatea stratului de aer, se va utiliza pentru toată suprafaţa peretelui sau
acoperişului valoarea medie a lui c , această valoare fiind cea mai defavorabilă.
pin
(ii) Forţa din vânt pe alte straturi:
În cazul unui strat secundar pe faţa exterioară sau interioară a celui mai puţin permeabil strat, coeficientul c
pin
în stratul de aer intermediar este dat în Tabelul 11 în funcţie de permeabilitatea la aer a straturilor.
Dacă ambele straturi sunt impermeabile, coeficientul c

pin este dat în funcţie de deformabilitatea straturilor, de
grosimea stratului de aer şi de alte elemente (de exemplu cazul 4) în Tabelul 11.
(2) Dacă valoarea c variază pe suprafaţa stratului exterior, valorile lui c indicate în cazul (1) în Tabelul 11
pe pin
sunt aplicabile numai dacă permeabilitatea stratului exterior este de 3 ori mai mare decât permeabilitatea
laterală a stratului de aer.
(3) Dacă accesele aerului pun stratul de aer în, comunicaţie cu alte laturi ale clădirii decât latura pe care este
situat peretele, valorile cpin indicate în cazurile (1) şi (3) nu sunt aplicabile. În particular, în apropierea colţului
unei clădiri:
(i) dacă extremitatea stratului de aer este deschisă valoarea lui cpin nu este aplicabilă (Fig. 17a).
(ii) dacă extremitatea stratului de aer este închisă valoarea lui cpin este aplicabilă (Fig. 17b).
12.3. Copertine
(i) Copertinele sunt acoperişuri ale construcţiilor care nu au închideri verticale, de exemplu staţiile de benzină.
(ii) Gradul de blocare este descris în Fig. 18. El depinde de raportul de soliditate fi care se defineşte ca fiind
raportul dintre aria posibilelor obstrucţii de sub copertină şi aria copertinei, cu observaţia că ambele arii sunt
normale la direcţia vântului.
Tabelul 11.
Coeficienţi de presiune interioară cpin în stratul de aer interior unui perete sau a unui acoperiş
cpin
Învelitoare Învelitoare Alte condiţii şi
exterioară interioară etanşeizări Idem înv
Calculul acţiunii vântului asupra învelitoarei
toare
exterioare
interioa
Suprapresiune µe≥1% cpia=1/3cpe

exterioară
cpe<0
Permeabilă Impermeabilă (1)Fără acces µe<1% cpia=0
de aer la cpin = 1/3
(panouri µe≥ µi extremităţi µ
e Sucţiune µe≥0,1% cpia=2/3cpe
juxtapuse cu exterioară
îmbinări cpe<0
deschise şi µe<0,1% Vezi (4) / (5)
cu
dimensiuni (2)
mici în raport Permeabilă Regula egalizării scurgerilor
cu cele ale
construcţiei) 3 µ> µ >
µe
i e
sau (1) dacă acest caz e
µi/2 mai defavorabil
µi
(3)Fără acces
de aer la
Permeabilă extremităţi
Impermeabilă cpin = cpi cpin = 1/3
µe≥ µi µe
µi
(4)Cu acces
de aer la
Finisaj extremităţi
impermeabil cpin = cpe sau cpi în volumul interior cu care comunică fluxu
sau panouri Impermeabile
cu îmbinări µe intrare al aerului (posibil printr-o parte permeabilă)
impermeabile
µi
(5)Fără acces
de aer la
Rigide Flexibile extremităţi
Vezi (5.3
Substitu
(5.1) µ cpin = cpi exterioar
e
cu interio
Flexibile Flexibile sau inv
µi
rigide rigide
(5.2)
flexibile rigide
(5.3)
grosimea Corespunzător rigidităţilor respective; dacă rigidităţile su
stratului de egale: cpin=(cpe+cpi)/2
aer d>5mm
Grosimea d≤
5mm
cpin=cu cea mai mică valoare cpe pe exteriorul
µe peretelui sau acoperişului
µi
Sau grosimea cpin = c

d>5mm cu
Efect de sucţiune (cu condiţia ca
partiţionări
impermeabilitatea peretelui exterior şi interior
impermeabile
sau a acoperişului sau orice partiţionare
impermeabilă a stratului de aer să fie
µe menţinută sub deformaţia acestora)
µi
Notă: Procentajul golurilor µ, este suma suprafeţelor golurilor împărţită la aria totală a porţiunii de perete
(interior sau exterior) considerată.
(iii) Valorile nete ale coeficienţilor de presiune sunt date în Tabelele 12, 13 şi 14 pentru φ = 0 şi φ = 1.
Valorile intermediare se obţin prin interpolare liniară.
(iv) După obstacol, valorile nete ale coeficienţilor de presiune sunt cele corespunzătoare cazului φ = 0.
(v) Coeficienţii globali reprezintă forţa rezultantă. Coeficienţii locali reprezintă forţa locală maximă pentru
diferite direcţii ale vântului.
(vi) Copertinele vor fi capabile să preia încărcările maxime antigravitaţionale după cum urmează:
- pentru copertine cu o singură pantă, Tabelul 12, centrul de presiune se va lua la ¼ din dimensiunea
corespunzătoare direcţiei vântului, Fig. 19;
- pentru copertine cu două pante, Tabelul 13, centrul de presiune se va lua în centrul fiecărei pante, Fig. 20;
în plus, o copertină cu două pante se va proiecta astfel încât să poată prelua o situaţie de încărcare în care
una dintre pante preia încărcarea maximă, iar cealaltă pantă este neîncărcată;
- pentru copertine cu două pante repetitive, Figura 21, fiecare deschidere va fi calculată prin aplicarea
factorilor de reducere din Tabelul 14, la valorile coeficienţilor de presiune din Tabelul 13.
(vii) Se vor considera şi forţele de frecare (vezi 4.5).
Tabelul12.
Valori ale coeficienţilor de presiune pentru copertine cu o singură pantă
Panta Coeficientul ϕ Coeficienţi Coeficienţi locali

globali
α
Minimum ϕ +0,2 +0,5 +1,8 +1,1
0 Minimum ϕ =0 -0,5 -0,6 -1,3 -1,4
Minimum ϕ =1 -1,3 -1,5 -1,8 -2,2
Minimum ϕ +0,4 +0,8 +2,1 +1,3
5 Minimum ϕ =0 -0,7 -1,1 -1,7 -1,8
Minimum ϕ =1 -1,4 -1,6 -2,2 -2,5
Minimum ϕ +0,5 +1,2 +2,4 +1,6
10 Minimum ϕ =0 -0,9 -1,5 -2,0 -2,1
Minimum ϕ =1 -1,4 -2,1 -2,6 -2,7
Minimum ϕ +0,7 +1,4 +2,7 +1,8
15 Minimum ϕ =0 -1,1 -1,8 -2,4 -2,5
Minimum ϕ =1 -1,4 -1,6 -2,9 -3,0
Minimum ϕ +0,8 +1,7 +2,9 +2,1
20 Minimum ϕ =0 -1,3 -2,2 -2,8 -2,9
Minimum ϕ =1 -1,4 -1,6 -2,9 -3,0
Minimum ϕ +1,0 +2,0 +3,1 +2,3

25
Minimum ϕ =0 -1,6 -2,6 -3,2 -3,2
Minimum ϕ =1 -1,4 -1,5 -2,5 -2,8
Minimum ϕ +1,2 +2,2 +2,2 +2,4
30 Minimum ϕ =0 -1,8 -3,0 -3,0 -3,6
Minimum ϕ =1 -1,4 -1,5 -1,5 -2,7
Note: (i) + în jos; - în sus
(ii) zref = h
Tabelul 13.
Valori ale coeficienţilor de presiune pentru copertine cu două plane
Panta Coeficientul ϕ Coeficienţi Coeficienţi locali

globali
α
Minimum ϕ -0,7 +0,8 +1,6 +0,6 +1,7
-20 Minimum ϕ =0 -0,7 -0,9 -1,3 -1,6 -0,6
Minimum ϕ =1 -1,3 -1,5 -2,4 -2,4 -0,6
Minimum ϕ +0,5 +0,6 +1,5 +0,7 +1,4
-15 Minimum ϕ =0 -0,6 -0,8 -1,3 -1,6 -0,6
Minimum ϕ =1 -1,4 -1,6 -2,7 -2,6 -0,6
Minimum ϕ +0,4 +0,6 +1,4 +0,8 +1,1
-10 Minimum ϕ =0 -0,6 -0,8 -1,3 -1,5 -0,6
Minimum ϕ =1 -1,4 -1,6 -2,7 -2,6 -0,6
Minimum ϕ +0,3 +0,5 +1,5 +0,8 +0,8

-5
Minimum ϕ =0 -0,5 -0,7 -1,3 -1,6 -0,6
Minimum ϕ =1 -1,3 -1,5 -2,4 -2,4 -0,6
Minimum ϕ +0,3 +0,6 +1,8 +1,3 +0,8
+5 Minimum ϕ =0 -0,6 -0,6 -1,4 -1,4 -0,6
Minimum ϕ =1 -1,4 -1,3 -2,0 -1,8 -0,6
Minimum ϕ +0,4 +0,7 +1,8 +1,4 +0,4
+10 Minimum ϕ =0 -0,7 -0,7 -1,5 -1,4 -1,1
Minimum ϕ =1 -1,3 -1,3 -2,0 -1,8 -1,5
Minimum ϕ +0,4 +0,9 +1,9 +1,4 +0,4
+15 Minimum ϕ =0 -0,8 -0,9 -1,7 -1,4 -1,4
Minimum ϕ =1 -1,3 -1,4 -2,2 -1,6 -1,8
Minimum ϕ +0,6
+1,1 +1,9 +1,5 +0,4
-0,9
+20 Minimum ϕ =0 -1,2 -1,8 -1,4 -2,0
-1,3
Minimum ϕ =1 -1,4 -2,2 -1,6 -2,1
Minimum ϕ +0,7 +1,2 +1,9 +1,6 +0,5
+25 Minimum ϕ =0 -1,0 -1,4 -1,9 -1,4 -2,0
Minimum ϕ =1 -1,3 -1,4 -2,0 -1,5 -2,1
Minimum ϕ +0,9 +1,3 +1,9 +1,6 +0,7
+30 Minimum ϕ =0 -1,0 -1,4 -1,9 -1,4 -2,0
Minimum ϕ =1 -1,3 -1,4 -1,8 -1,4 -2,0
Note: (i) + în jos; - în sus
(ii) zref = h
Tabelul 14.
Valori ale coeficienţilor de presiune pentru copertine cu două pante repetitive
Valori pentru orice ϕ

Număr de
Poziţia
deschideri Coeficient global Coeficientul global
maxim (în jos) minim (în sus)
1 Deschideri de capăt 1,00 0,81
2 A doua deschidere 0,87 0,64
3 A treia şi următoarele deschideri 0,68 0,63
(viii) Încărcările pe fiecare pantă a copertinelor cu două pante repetitive, Fig. 21, se determină prin aplicarea
factorilor din Tabelul 14 la coeficienţii globali corespunzători copertinelor cu două pante izolate.
12.4. Pereţi verticali izolaţi, garduri şi panouri publicitare
12.4.1. Pereţi verticali izolaţi.
(i) Peretele trebuie împărţit conform Fig. 22.
(ii) Valorile nete ale coeficienţilor de presiune cp, net pentru ziduri şi parapete izolate, cu sau fără colţuri, sunt
indicate în Tabelul 15 pentru două valori ale coeficientului de umplere (soliditate); ϕ = 1 înseamnă pereţi plini,
iar ϕ = 0.8 înseamnă pereţi care au 20% goluri. Aria de referinţă este în ambele cazuri aria totală.
(iii) O interpolare liniară poate fi utilizată în intervalul 0.8 < ϕ < 1. Pentru ziduri având ϕ < 0.8, coeficienţii
aerodinamici trebuiesc obţinuţi ca pentru suprafeţele cu zăbrele (pct. 12.10).
(iv) Factorul de zvelteţe ψλ (pct. 12.13) poate fi aplicat.
(v) Înălţimea de referinţă z se consideră a fi h.

e
Tabelul 15.
Coeficienţi de presiune pentru pereţi verticali izolaţi
Solidaritate Zona A B C D
ϕ =1 cu colţuri 3,4 2,1 1,7 1,2
fără colţuri 2,1 1,8 1,4 1,2
ϕ =0,8 1,2 1,2 1,2 1,2
12.4.2. Coeficienţi de presiune pentru garduri şi împrejmuiri cu goluri
(i) Gardurile şi împrejmuirile având ϕ ≤ 0.8 trebuiesc calculate ca suprafeţe zăbrelite folosind indicaţiile de la
punctul 12.10.
12.4.3. Factori de ecranare
(i) Dacă pe direcţia vântului avem alţi pereţi sau alte panouri care au o înălţime egală sau mai mare decât
peretele sau panoul de înălţime h, un factor suplimentar de ecranare poate fi folosit pentru obţinerea
coeficientului de presiune net. Valoarea factorului de ecranare depinde de spaţiul dintre pereţi şi de valoarea
coeficientului fi a peretelui sau panoului protector. Valorile sunt reprezentate ca o hartă de contur în Fig. 23.
Coeficientul de presiune pentru peretele ecranat este dat de:
(27)
(ii) Factorul de zvelteţe ψ de la punctul 12.13. poate fi aplicat.

λ
(iii) Pentru fiecare perete ecranat, zonele de capăt având o lungime egală cu înălţimea h a peretelui vor fi
calculate pentru încărcarea completă din vânt, luând în considerare efectul direcţiei vântului.
12.4.4. Panouri publicitare
(i) Coeficienţii de forţă pentru panourile publicitare separate de suprafaţa terenului de cel puţin d/4 din înălţime
(Fig. 24), sunt daţi de:
(28)
unde: ψ este factorul de zvelteţe (pct. 12.13).

λ
(ii) Forţa rezultantă normală pe panou trebuie aplicată la înălţimea centrului panoului, cu o excentricitate:
(29)
Nota: (i) înălţimea de referinţă: ze = zg + d/2
(ii) aria de referinţă: Aref = bd
(iii) zg ≥ d/4 dacă nu este considerată ca zid marginal
12.5. Elemente structurale cu secţiuni rectangulare
(i) Coeficientul de forţa cf pentru elemente structurale cu secţiune rectangulară şi cu vântul suflând
perpendicular pe o faţă este dat de:
(30)
unde:
cf,0 este coeficientul de forţă pentru secţiuni rectangulare cu colţuri ascuţite şi cu valoarea zvelteţii lambda
infinită (λ = l/b, l = lungimea, b = lăţimea elementului), Fig. 25
ψr - factorul de reducere pentru secţiuni pătrate cu colţuri rotunjite. ψr depinde de numărul Reynolds. Limitele
superioare aproximative ale valorilor lui ψr sunt date în Fig. 26
ψ λ - factorul de reducere pentru elemente cu o valoare finită a zvelteţii (pct. 12.13)
(ii) Aria de referinţă Aref este:
(31)
Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea deasupra suprafeţei terenului a elementului considerat.
(iii) Pentru secţiunile subţiri (d/b < 0.2) creşterea forţelor la anumite unghiuri de atac ale vântului poate atinge
25% (de exemplu, vezi pct. 12.4.4).
12.6. Elemente structurale cu secţiuni cu muchii ascuţite
(i) Coeficientul de forţă cf al elementelor structurale cu secţiuni cu muchii ascuţite (Fig. 27) este dat de:
(32)
unde: cf,0 este coeficientul de forţă al elementelor structurale cu valoarea zvelteţii λ infinită (λ = l/b, l =
lungimea, b = lăţimea elementului). Pentru toate secţiunile şi pentru ambele direcţii ale vântului: cf,0 = 2.0.
ψλ - factorul de zvelteţe.
(ii) Ariile de referinţă sunt:
pe direcţia x: A
ref, x = 1xb
pe direcţia y: Aref, y = 1 x d
(iii) În toate cazurile înălţimea de referinţă z este egală cu înălţimea deasupra suprafeţei terenului a
e
secţiunilor considerate.
12.7. Elemente structurale cu secţiune poligonală regulată
(i) Coeficientul de forţă cf pentru elemente cu secţiune poligonală regulată cu 5 sau mai multe feţe este dat
de:
(33)
unde: cf,0 este coeficientul de forţă al elementelor structurale cu valoarea zvelteţii lambda infinită (λ = l/b, l =
lungimea, b = diametrul cercului circumscris, pct. Fig. 28) definit în Tabelul 16.
ψ λ - factorul de zvelteţe (pct. 12.13)
(ii) Aria de referinţă Aref este:
(34)
(iii) Înălţimea de referinţă z este egală cu înălţimea deasupra suprafeţei terenului a secţiunii considerate.
e
Tabelul 16.
Coeficientul de forţă c pentru secţiuni poligonale regulate

f,01
Finisarea Numărul
Număr cf,o
Secţiunea suprafeţei şi Reznolds. R (1)
de laturi e
colţurilor
5 pentagon Toate tipurile Toate valorile 1,8
6 hexagon Toate tipurile Toate valorile 1,6
octogon
Suprafaţă netedă Re≤2,4x105 1,45
r/b<0,75 (2) Re≥3x105 1,3
8 Suprafaţă netedă Re≤2x105 1,3
r/b≥0,75 (2) Re≥7x105 1,1
10 decagon Toate tipurile Toate valorile 1,3
Suprafaţă netedă 2x105<Re≤

0,9
(3) colţuri rotunjite 1,2x105
12 dodecagon Re<2x105 1,3

Toate celelalte
tipuri
Re≤4x105 1,1
Ca la
Suprafaţă netedă
Re<2x105 cilindrii
(3) colţuri rotunjite
circulari
16
2x105<Re≤
0.7
1,2x105
Ca la
Suprafaţă netedă Re<2x105 cilindrii
(3) colţuri rotunjite
circulari
18
2x105<Re≤
0.7
1,2x105
Notă: (1) Numărul Reynolds, Re, este definit la pct. 12.8 (2) r = raza de racordare a colţului, b = diametrul (3)
Conform testelor în tunelul de vânt pentru elemente de oţel galvanizat şi cu o secţiune cu b = 0,3 m şi r = 0.06
b.
12.8. Cilindri circulari
12.8.1. Coeficienţi de presiune
(i) Coeficienţii de presiune pentru structuri cu secţiuni circulare depind de numărul Reynolds, Re definit astfel:
(35)
unde: b este diametrul
ν - vâscozitatea cinematică a aerului (ν=15x10-6 m2/s)
vm (ze) – viteza medie a vântului la înălţimea echivalentă a structurii
(ii) Coeficienţii de presiune cpe pentru cilindri circulari sunt daţi sub forma generală:
(36)
unde: cp,0 este coeficient extern de presiune pentru valoarea infinită a zvelteţii, vezi pct. (iii)
ψ λ α - factorul de zvelteţe, vezi pct. (iv)
(iii) Valorile coeficientului extern de presiune cp,0 este dat în funcţie de unghiul α în Fig. 29 pentru diferite
valori ale numărului Reynolds.
(iv) Factorul de zvelteţe ψλ α este:
ψ λ α = 1 pentru 00≤ α ≤ α A
3600-α ≤ α ≤ 3600 (37)

A
ψ λ α = ψ λ ; pentru α A≤ α ≤ 3600-α A
unde: α defineşte punctul de separare a curgerii, Fig. 29

A
Notă: (a) Valorile intermediare pot fi obţinute prin interpolare liniară
(b) Valori tipice pentru Fig. 29 sunt date în tabelul de mai jos
Re α min cpo,min αA cpo,h
5x105 85 -2,2 135 -0,4
2x105 80 -1,9 120 -0,7
107 75 -1,5 105 -0,8
unde:
α min caracterizează poziţia unde se realizează minimul presiunii pe suprafaţa cilindrului
cpo,min - valoarea coeficientului de presiune minim
α A - poziţia punctului de separare a curgerii
cpo,h - coeficientul de presiune de referinţă.
(c) Datele din figură se bazează pe o rugozitate echivalentă a cilindrului, k/b mai mică de 5 x 10-4. Valori tipice
ale rugozităţii k sunt date în Tabelul 17.
(v) Aria de referinţă Aref este:
(38)
(vi) Înălţimea de referinţă z este egală cu înălţimea cilindrului deasupra suprafeţei terenului.
e
12.8.2. Coeficienţii de forţă
(i) Coeficienţii de forţă cf, pentru un cilindru circular finit sunt daţi de:
(39)
unde:
cf,0 este coeficientul de forţă pentru cilindri cu zvelteţe infinită (Fig. 30)
(ii) Valori ale rugozităţii k sunt date în Tabelul 17.
(iii) Pentru cabluri împletite cf,0 este egal cu 1.2 pentru orice valori ale nr. Reynolds, Re.
(iv) Aria de referinţă A este:

ref
(40)
Tabelul 17.
Rugozitatea k
Tipul de suprafaţă Rugozitatea k (mm)
Sticlă 0,0015
Metal polizat 0,002
Vopsea fină 0,006
Vopsea stropită 0,02
Oţel lucios 0,05
Fier 0,2
Oţel galvanizat 0,2
Beton neted 0,2
Beton rugos 1,0
Rugină 2,0
Zidărie 3,0
(v) Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea cilindrului deasupra suprafeţei terenului.
(vi) Pentru cilindri în vecinătatea unei suprafeţe plane cu o valoare a distanţei zg/b < 1,5 (Fig. 31) este
necesară o analiză suplimentară.
12.9. Sfere
(i) Coeficientul de forţă pe direcţia vântului, c

f,x pentru sfere este dat în Fig. 32 ca funcţie de numărul Reynolds
(pct. 12.8.1) şi de rugozitatea echivalentă k/b (Tabelul 17).
(ii) Valorile din Fig. 32 sunt limitate pentru valori zg > b/2, unde zg este distanţa de la sferă la suprafaţa plană,
iar b este diametrul, Fig. 33. Pentru zg < b/2 coeficientul de forţă cf,x va fi multiplicat cu 1,6.
(iii) Coeficientul de forţă pe direcţie verticală, c

f,z pentru sfere va fi considerat astfel:
cf,z = 0 pentru zg>b/2 (41)
cf,z = +0.6 pentru zg<b/2
(iv) În ambele cazuri aria de referinţă A este:

ref
(42)
(v) Înălţimea de referinţă va fi luată astfel:
ze = zg + b/2 (43)
12.10. Structuri cu zăbrele şi eşafodaje
(i) Coeficientul de forţă, cf pentru structuri zăbrelite şi schele este dat de: (44)
unde: cf,0 este coeficientul de forţă pentru structuri cu zăbrele şi eşafodaje având zvelteţea lambda infinită (λ
= l/b, l = lungimea, b = lăţimea elementului, Fig. 34) este dat de Fig. 35-37 în funcţie de valoarea coeficientului
de umplere, fi, pct. (iii) şi de numărul Reynolds, Re
Re - numărul Reynolds dat de ecuaţia (21) şi este calculat utilizând diametrul b

i
ψsc - factorul de reducere pentru eşafodaje fără suprafeţe pline, dar afectate de faţadele pline ale clădirii (Fig.
38), calculat în funcţie de factorul de obstrucţie Φ(B)
ψλ - factorul de zvelteţe (pct. 12.13)
(ii) Factorul de obstrucţie este dat de:
(45)
unde:
AB,n - este aria netă a feţei
AB,g - aria totală a feţei
(iii) Factorul de umplere, fi este definit astfel:
unde:
A este suma proiecţiilor ariilor elementelor structurii pe un plan perpendicular pe direcţia vântului
. Pentru structuri spaţiale se va determina mărimea A, numai pentru prima faţă expusă
vântului.
Ac - aria totală a structurii proiectată pe un plan perpendicular pe direcţia vântului.
l - lungimea structurii cu zăbrele.
b - lăţimea structurii cu zăbrele.
bi li - lăţimea şi lungimea elementelor i ale structurii.
Agi - aria guseului i.
(iv) Aria de referinţă A este definită astfel:

ref
Aref = A
(v) Înălţimea de referinţă z este egală cu înălţimea structurii deasupra suprafeţei terenului.
e
Fig. 36 Coeficientul de forţă cf,0 pentru structuri spaţiale cu zăbrele având elemente cu muchii ascuţite în
funcţie de factorul de umplere ψ
12.11. Steaguri
(i) Coeficienţii de forţă, cf şi aria de referinţă Aref pentru steaguri sunt daţi în Tabelul 18.
(ii) Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea steagului deasupra suprafeţei terenului.
Tabelul 18.
Coeficienţii de forţă c pentru steaguri

f
Steaguri Aref cf
h.l
(a) 0,5 h . l
(b) h . l
unde: mf este masa unităţii de arie a steagului
ρ - densitatea aerului
ze - înălţimea steagului deasupra suprafeţei terenului
ψ λ - coeficientul de zvelteţe
λ - zvelteţea h/l
Notă: Ecuaţia dată pentru steaguri nefixate include forţele dinamice datorate fluturării steagului.
12.12. Coeficienţi de frecare
(i) Coeficienţii de frecare c pentru ziduri lungi şi suprafeţele de acoperiş sunt daţi la punctul 4.6 în funcţie de
fr
tipul suprafeţei.
(ii) Ariile de referinţă măturate de vânt Aref sunt indicate în Fig. 39.
(iii) Înălţimea de referinţă z va fi luată în considerare după cum este indicat în Fig. 39.
e
12.13. Zvelteţea efectivă lambda, şi factorul de zvelteţe ψ λ
(i) Zvelteţea efectivă λ , este definită în Tabelul 19.
(ii) Factorul de zvelteţe ψλ , în funcţie de zvelteţea efectivă λ , şi pentru diferite valori ale factorului de
umplere ϕ este dat în Fig. 40.
(iii) Factorul de umplere este dat de relaţia (Fig. 41):
(45)
unde: A este suma proiecţiilor ariilor elementelor
Ac - aria totală A = l x b
c
Tabelul 19.
Zvelteţea efectivă λ , pentru cilindri, secţiuni poligonale, secţiuni rectangulare, panouri publice,
elemente structurale cu secţiuni cu muchii ascuţite şi structuri cu zăbrele
Poziţia structurii, vânt perpendicular pe aria Zvelteţea efectivă,

Nr.
expusă λ
1 l/b
3 l/b≤ 70
5 l/b≥ 70
[top]
ANEXA A
Zonarea acţiunii vântului asupra construcţiilor pe teritoriul României
Generaţia de standarde de acţiuni din anii '70 din ţările avansate a introdus conceptele specifice teoriei
statistice a valorilor extreme şi a definit intensităţile acţiunilor din hazard natural (cutremur, vânt, zăpadă ş.a.)
cu anumite intervale medii de recurenţă (perioade medii de revenire), în ani.
Practica internaţională utilizează valori caracteristice ale acţiunilor din vânt şi zăpada având intervalul mediu
de recurenţă T = 50 ani. Aceste valori au probabilitatea de depăşire 2% într-un an şi 64% în 50 ani. Desigur,
calitatea rezultatelor obţinute în analiza statistică a valorilor extreme depinde în primul rând de calitatea
informaţiei statistice primare - seria statistică de extreme maxime anuale măsurate, dar - nu în ultimul rând - şi
de acurateţea procedurilor de calcul probabilistic adoptate.
Rezultatele analizei statistice a maximelor anuale ale vitezei vântului (mediată pe 1-2 min.) la 10 m deasupra
terenului, măsurată în staţiile meteorologice ale Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie, au fost
ordonate în Tabelul A.1 structurate după modelul codului american ASCE 7 în coloane de date cuprinzând:
(i) Denumirea staţiei meteorologice (alfabetic)
(ii) Numărul anilor de observaţie
(iii) Valoarea maximă observată
(iv) Media maximelor anuale
(v) Coeficientul de variaţie
(vi) Valori caracteristice având intervalul mediu de recurenţă T = 50 ani, calculate în repartiţia Gumbel, pentru
maxime.
Selectarea acestei repartiţii s-a argumentat prin:
(i) Corelaţia între coeficienţii de oblicitate şi de variaţie ai maximelor anuale în 120 staţii meteorologice din
România pe o durata de 20-50 ani;
(ii) Recomandarea utilizării acestei repartiţii în ultimele 3 ediţii ale standardului american ASCE 7-88, 93 şi
2000, Minimum Design Loads for Buildings and Other Structures, în Documentele Joint Committee on
Structural Safety, Wind loads, 1995, 2000 şi în Documentul ISO/TC 98/SC3/WG 2/N 129 rev, Draft for DP
4354, Wind Actions on Structures;
(iii) Consecinţele numerice ale tipului repartiţiei asupra valorilor caracteristice având intervale medii de
recurenţă mari (T ≥ 100 ani).
Valorile recomandate în Hărţile de zonare pentru maximele anuale ale vitezei şi presiunii vântului la 10 m
deasupra terenului având 50 ani interval mediu de recurenţă sunt:
- Viteze mediate pe 1 min: 31, 35 şi 41 m/s - Viteze mediate pe 10 min: Uk = 25.8, 28.9 şi 34.2 m/s- Presiuni
mediate pe 1 min: 0.6, 0.75 şi 1.0 kPa - Presiuni mediate pe 10 min: Qk = 0.4, 0.5 şi 0.7 kPa
unde s-a ţinut seama de datele din tabelul A.1.
Pentru fiecare staţie meteorologică, rezultatele analizelor statistice efectuate au fost consemnate în hărţile de
zonare cuprinzând valorile caracteristice ale vitezei şi presiunii de referinţă a vântului având 50 ani interval
mediu de recurenţă.
Hărţile de zonare a intensităţii acţiunii vântului având 50 ani interval mediu de recurenţă cuprind viteze
mediate pe 1 min., precum şi viteze şi presiuni corespunzătoare mediate pe 10 minute, conform
recomandărilor din documentul ISO DP 4354.
În zonele cu o expunere specială la vânt (de exemplu Sud-vestul Banatului ş.a.) şi frecvent la munte, vitezele
vântului (mediate pe 1 min.) având 50 ani interval mediu de recurenţă au rezultat sensibil mai mari: 45-50
m/s.
Tabelul A1
Vitezele maxime anuale ale vântului la 10 metri, mediate pe 1 minut, având 50 ani interval mediu de
recurenţă, în 145 staţii ale INMH (repartiţia Gumbel)
Viteza ca-
Numărul Media
Maxim Coeficient racteristică
Staţia anilor cu maximelor
Nr observat de având
meteorologică înregis- anuale
m/s variaţie T=50 ani
trări m/s
m/s
1 Adamclisi 27 24 17 0,21 27
2 Adjud 27 40 23 0,21 35
3 Alexandria 27 40 26 0,29 45
4 Apa neagra 27 17 11 0,28 20
5 Arad 25 40 18 0,32 34
6 Avrameni 27 40 25 0,19 37
7 Bacău 27 40 18 0,35 35
8 Baia Mare 27 40 18 0,32 34
9 Bălinteşti 27 24 20 0,30 36
10 Banloc 28 40 26 0,23 42
11 Baraolt 27 34 17 0,28 30
12 Băileşti 27 24 18 0,14 25
13 Băişoara 28 28 16 0,27 27
14 Bechet 27 24 16 0,24 26
15 Berzeasca 27 40 19 0,37 37
16 Bicleşu 27 28 20 0,16 28
17 Bistriţa 27 28 18 0,27 30
18 Bîrlad 27 40 22 0,27 37
19 Blaj 28 28 23 0,18 33
20 Boiţa 27 40 36 0,10 45
21 Borod 23 40 19 0,28 33
22 Botoşani 27 40 25 0,30 44
23 Braşov 17 28 19 0,23 30
24 Brăila 27 37 24 0,21 37
Bucureşti
25 25 28 16 0,29 28
Băneasa
26 Bucureşti 27 25 17 0,19 26
Filaret
27 Buzău 27 40 26 0,29 46
28 Calafat 27 24 19 0,15 26
29 Caracal 27 40 25 0,21 38
30 Caransebeş 27 31 19 0,21 29
31 Călăraşi 27 33 20 0,25 34
32 Ceahlău Sat 27 24 14 0,26 23
33 Chişineu Criş 12 40 24 0,27 41
Câmplung
34 28 36 18 0,32 34
Moldov
35 Cluj 27 34 21 0,26 35
36 Constanţa 27 28 20 0,16 29
37 Corugea 27 23 17 0,16 24
38 Craiova 27 34 22 0,24 36
39 Cuntu 27 40 21 0,32 39
Curtea de
40 25 31 13 0,36 25
Argeş
41 Deduleşti 27 34 16 0,31 29
42 Dej 27 20 15 0,23 24
43 Deva 27 25 16 0,22 25
44 Diniaşi 27 34 19 0,22 30
45 Dilga 27 34 22 0,21 33
46 Dorohoi 27 40 26 0,21 40
47 Drăgăşani 27 35 22 0,23 36
Dr.Turnu
48 27 40 22 0,27 37
Severin
49 Dumbrăveni 27 28 15 0,22 24
50 Făgăraş 28 28 19 0,17 27
51 Fălticeni 27 20 17 0,14 23
52 Făurei 27 34 23 0,23 36
53 Feteşti 25 40 22 0,24 36
54 Fundata 25 40 26 0,30 46
55 Fundulea 20 24 18 0,14 24
56 Galaţi 27 30 22 0,18 32
57 Giurgiu 25 30 19 0,23 30
58 Goleşti 25 36 21 0,21 32
59 Gorgova 27 20 16 0,23 25
60 Griviţa 27 28 20 0,20 31
61 Gurahont 27 20 14 0,28 23
62 Hirşova 27 25 20 0,16 27
63 Holod 23 40 21 0,30 37
64 Huedin 27 28 19 0,24 31
65 Huşi 27 34 23 0,26 39
66 Iaşi 27 40 22 0,30 40
67 Iezer 27 40 31 0,19 47
68 Ineu 13 20 14 0,24 22
Intorsura
69 27 40 20 0,30 35
Buzăului
70 Joseni 27 25 15 0,23 24
71 Jurilovca 27 34 24 0,21 37
72 Lăcăuţi 25 40 38 0,09 47
73 Lugoj 28 20 15 0,19 23
74 Mangalia 27 36 20 0,20 31
75 Maicăneşti 27 34 21 0,25 34
76 Mărculeşti 27 28 18 0,24 29
77 Medgidia 27 28 19 0,22 30
Miercurea
78 27 34 21 0,33 38
Ciuc
79 Miniş 24 20 15 0,16 22
Moldova
80 28 34 25 0,19 37
Veche
Moneasa
81 16 24 12 0,45 26
Izvor
82 Negreşti 27 40 24 0,26 40
Ocna
83 27 34 18 0,31 32
Sugatag
84 Odorhei 27 40 18 0,30 33
85 Onceşti 27 30 17 0,27 29
86 Oradea 27 25 17 0,17 24
87 Oraviţa 27 40 34 0,19 51
88 Paclesa 27 28 17 0,23 28
89 Paring 27 35 20 0,31 36
90 Păltiniş 27 40 32 0,20 48
91 Patirlagele 27 40 19 0,28 32
92 Petroşani 27 17 12 0,21 18
93 Petru Groza 27 28 16 0,30 28
94 Piatra Neamţ 27 28 22 0,15 30
95 Piteşti 27 37 17 0,34 33
96 Ploieşti 27 28 19 0,20 28
97 Podil iloaie 27 36 19 0,29 33
Poiana
98 27 28 14 0,31 25
Stampei
99 Polovraci 27 24 16 0,21 25
100 Predeal 27 28 19 0,26 31
101 Rarău 27 34 24 0,24 38
102 Rădăuţi 27 38 23 0,25 1
103 Răuseni 27 34 22 0,29 38
104 Rimnicu Sărat 27 24 17 0,16 25
Rimnicu
105 25 19 13 0,22 21
Vilcea
106 Roman 25 40 22 0,29 38
Roşiori de
107 25 34 24 0,20 36
Vede
108 Salonta 9 24 16 0,25 26
109 Sarmas 24 28 19 0,24 31
110 Satu Mare 27 26 17 0,19 26
111 Săcuieni 27 28 19 0,18 28
112 Sebeş 27 28 19 0,20 29
113 Semenic 27 40 32 0,21 50
Sfintu
114 13 28 18 0,19 27
Ghorghe
Sf. Ghorghe
115 27 24 18 0,16 25
Delta
116 Sibiu 27 34 21 0,24 34
117 Sighet 28 34 21 0,32 39
Sinnicolau
118 28 24 17 0,13 23
Mare
119 Slobozia 11 30 21 0,20 32
120 Stolnici 27 28 15 0,26 25
121 Suceava 27 34 23 0,25 38
122 Sulina 27 35 25 0,15 35
Supuru de
123 21 40 17 0,37 33
Jos
124 Tecuci 26 28 20 0,21 31
125 Timişoara 28 29 19 0,28 33
126 Titeşti 27 23 12 0,37 23
127 Titu 27 28 21 0,12 28
128 Tirgovişte 25 34 17 0,29 30
129 Tirgu Jiu 27 35 17 0,30 31
130 Titgu Logreşti 27 14 11 0,17 16
131 Tirgu Mureş 27 22 15 0,16 21
132 Tirgu Neamţ 27 40 21 0,28 37
133 Tirgu Ocna 27 36 21 0,28 36
Tirgu
134 27 40 24 0,25 40
Secuiesc
135 Tulcea 27 34 22 0,31 39
136 Tulnici 28 24 17 0,15 23
137 Turda 26 28 18 0,15 25
Turnu
138 27 35 20 0,25 32
Măgurele
139 Urziceni 27 35 23 0,22 36
140 Vaslui 27 20 12 0,24 20
141 Videle 27 34 21 0,24 34
142 Viziru 27 28 21 0,17 31
143 Vlădeasa 27 40 39 0,08 47
144 Voineasa 27 16 10 0,23 16
145 Zalău 27 28 16 0,25 27
Tabelul A.2.
Conversiuni ale vitezei vântului mediată pe 1 min. şi 10 min. (ISO DP 4354)
Presiunea vântului
bazată pe viteza Intervalul de mediere a vitezei vântului
mediată pe 10 min
kPa 10 min 1 min
0,3 22,4 27
0,4 25,8 31
0,5 28,9 35
0,6 31,6 38
0,7 34,2 41
0,8 36,5 44
0,9 38,7 47
1,0 40,8 50
În Câmpia Română, pentru oraşul Bucureşti s-au calculat şi valorile factorului direcţional pentru vitezele
maxime anuale ale vântului pe 16 direcţii, Tabelul A.3.
Vitezele caracteristice ale vântului definite cu 100 ani şi 10 ani interval mediu de recurenţă se pot calcula
simplificat în funcţie de viteza caracteristică a vântului având 50 ani interval mediu de recurenţă, cu
următoarele relaţii:
UIMR = 100 ani / UIMR=50 ani ≅1,09
UIMR = 50 ani / UIMR=10 ani ≅1,25
Tabelul A.3.
Factorul direcţional al vitezei vântului având 50 ani perioada medie de revenire, CDir1)
direcţia N NNE NE ENE E ESE SE SSE
CDir 0,34 0,52 0,97 0,83 0,48 0,38 0,38 0,34
direcţia S SSV SV VSV V VNV NV NNV
CDir 0,41 0,41 0,52 0,52 0,55 0,42 0,31 0,38
1) Pentru toate direcţiile CDir = 1,0
Figura A.1. Valori caracteristice ale vitezei vântului având 50 ani interval mediu de recurenţă (2% probabilitate
anuală de depăşire)
Figura A.2. Valori caracteristice ale presiunii de referinţă a vântului, mediată pe 10 min, având 50 ani interval
mediu de recurenţă (2% probabilitate anuală de depăşire)
[top]
ANEXA B
Metoda simplificată de calcul dinamic la vânt conform EC 1
Se recomandă pentru structuri paralelipipedice.
Factorul dinamic pentru evaluarea răspunsului de vârf la vânt al structurilor se defineşte ca un factor ce
amplifică presiunea vântului calculată la o înălţime a structurii z = z
echivalent = ze pe baza vitezei vântului care
conţine factorul de rafală cg(z):
(B.1)
unde:
Iv(ze) este intensitatea turbulenţei la cota z = z

e
G – factorul de vârf pentru răspunsul extrem maxim al structurii
- termen care evaluaează componenta nereyonantă a răspunsului
- termen care evaluaează componenta rezonantă a răspunsului
Înălţimea echivalentă z se defineşte ca fiind înălţimea ce corespunde unei înălţimi egale cu 0.6 din înălţimea
e
paralelipipedului aşezat vertical sau înălţimea până la centrul ariei expuse a construcţiei, în celelalte cazuri.
Presiunea vântului pentru proiectarea structurilor cu răspuns dinamic la vânt, q (z) se poate scrie ca produsul
d
următorilor factori:
(B.2)
respectiv:
(B.3)
În relaţiile de mai sus:
cr(z) este factorul de rugozitate
ce(z) = cr(z)cg(z) este factorul de expunere
ze = 0,6 din înălţimea de expunere
- factorul de răspuns dinamic ce amplifică presiunea vântului calculată pe baza vitezei mediate pe 10
min.
cd – factorul de răspuns dinamic ce amplifică presiunea vântului calculată pe baza vitezei de rafală (viteza
mediată pe 10 min. înmulţită cu factorul de rafală cg(z)).
Semnificaţiile celorlalte mărimi din expresia factorului dinamic de răspuns la vânt sunt descrise în cele ce
urmează:
(i) În formula factorului dinamic de răspuns , factorul de vârf al răspunsului structurii g se defineşte
astfel:
(B.4)
unde t = 10 min. = 600 s este intervalul de mediere a vitezei de referinţă a vântului, iar ν este frecvenţa medie
a vibraţiilor structurii dominate de modul fundamental. Aceasta poate fi aproximată cu formula:
(B.5)
n1x este frecvenţa fundamentală, în Hz, a vibraţiilor structurii pe direcţia vântului, iar ν este frecvenţa medie,
0
în Hz, a rafalelor vântului pe structuri rigide şi, după EC1:
(B.6)
în care:
(B.7)
b şi h sunt lăţimea şi înălţimea ariei structurii expuse vântului
U(ze) - viteza mediată pe 10 min. la înălţimea deasupra terenului ze
LI(ze) - lungimea scării integrale a turbulenţei, în metri, respectiv pentru z < 300 m;
(B.8)
Exponentul ε are valorile:
Expunerea I Mare ε = 0,13
II Câmp deschis ε = 0,26
III Zone cu densitate redusă a construcţiilor 9; ε = 0,37
IV Zone urbane dens construite. Păduri 9; 9; ε = 0,46
Simplificat, factorul de vârf al răspunsului structurii, g poate fi luat acoperitor g = 3.5.
(ii) Intensitatea turbulenţei vântului se defineşte cu formula (17):
(B.9)
unde valorile β sunt cele din formula (18).
Pentru z = ze:
(iii) Factorul Q0, care evaluează partea nerezonantă a răspunsului, se defineşte conform EC1 ca fiind:
(B.10)
(iv) Factorul , care evaluează partea rezonantă a răspunsului, se defineşte conform EC1-1993, astfel:
(B.11)
unde δ reprezintă decrementul logaritmic al amortizării ale cărui valori recomandate în cod sunt:
- pentru clădiri
- pentru coşuri (turnuri) ;
RN - densitatea spectrală de putere adimensională (normalizată) a fluctuaţiilor faţă de medie ale componentei
longitudinale a rafalelor:
(B.12)
unde:
(B.13)
Rh, Rb şi R sunt respectiv funcţiile de corelaţie verticală, transversală şi în lungul vântului date de:
d
(B.14)
unde:
pentru Rh ;
pentru Rb ; (B.15)
pentru Rd ;
Acoperitor şi simplificat, Ec. (B.11) se recomandă a fi utilizată fără factorul (0.53 + 0.47 R ), respectiv:
d
(B.16)
[top]
ANEXA C
Reguli pentru solicitările din vârtejuri
Regulile pentru solicitările din vârtejuri şi efectele aeroelastice urmează a fi introduse în cod după definitivarea
Anexei C (informativă) a Eurocodului 1 - Partea 2.4. Acţiunea vântului.

NP082-2004 Vant PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NP082-2004 Vant PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA INS...

COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTĂRII ŞI ACŢIUNI ASUPRA

Proiectarea structurilor şi a construcţiilor speciale ca tip şi complexitate şi a podurilor suspendate/hobanate nu

2. Reprezentarea acţiunii vântului

2.5. Răspunsul structurilor şi construcţiilor la vânt poate fi clasificat în următoarele tipuri:

- răspuns static sau cvasistatic

- răspuns stochastic rezonant datorită turbulenţei şi curgerii aerului în spatele structurii

- răspuns rezonant provocat de vârtejuri

- răspuns provocat de interferenţa unor construcţii vecine amplasamentului construcţiei.

(i) o componentă care acţionează cvasistatic şi

2.7. Acţiunea vântului considerată în proiectarea structurilor poate produce:

(ii) Deplasări şi rotiri excesive ale structurii şi elementelor structurale

(iii) Forţe dinamice repetate ce pot cauza oboseala elementelor structurale

3. Presiunea vântului pe suprafeţe, w(z)

w(z) = qrefce(z)cp (1)

unde: qref - este presiunea de referinţă a vântului, definită în Cap. 6

ce(z) - factorul de expunere la înălţimea z deasupra terenului, definit în Cap. 11

4. Forţe din vânt, Fw

(i) ca forţă globală sau

(ii) prin sumarea presiunilor acţionând pe suprafeţele (rigide) ale structurii.

Fw = qref ce(z) cf cd Aref (2)

cf - coeficientul aerodinamic de forţă, conform Cap. 12

Ffr = [qref ce(z)] cfr Afr (4)

unde: cfr - este coeficientul de frecare

- Suprafeţe netede (oţel, beton) cfr = 0.01

- Suprafeţe rugoase (beton) cfr = 0.02

- Suprafeţe cu nervuri cfr = 0.04

5. Viteza de referinţă a vântului, Uref

6. Presiunea de referinţă, qref

7. Rugozitatea terenului (categorii)

unde k = 0.4 este constanta lui von Karman.

Trebuie considerată de asemenea şi variaţia rugozităţii terenului cu direcţia vântului.

Lungimea de rugozitate z0, în metri, pentru diverse categorii de teren 1) 2)

I. Mare, lacuri Arii expuse vânturilor venind

II. Câmp deschis Terenuri agricole şi cu iarbă;

III. Zone cu Zone cu densitate redusă a

IV. Zone urbane Zone urbane dens construite,

Păduri cu înălţime medie a

8. Variaţia vitezei medii a vântului cu înălţimea. Factorul de ugozitate, cr(z)

rugozitate z0, legea logaritmică, scrisă în forma standard, este: (12)

în care: z - este înălţimea deasupra terenului

Uz - viteza medie a vântului la înălţimea z

U(zr) - viteza medie a vântului la înălţimea zr.

Valorile kr(z0) sunt indicate în Tabelul 2.

Factorul kr(z0) pentru diferite categorii de teren

kr(z0) 0,17 0,19 0,22 0,24

este dat în Tabelul 3, împreună cu rapoartele corespunzătoare pentru presiuni.

U(10)/Uref 1,18 1,00 0,77 0,55

q(10)/qref 1,40 1,00 0,60 0,30

9. Intensitatea turbulenţei, I(z)

Fig. 2 Procesul stochastic al vitezei vantului la înălţimea z deasupra terenului, U(z,t)

Intensitatea turbulenţei la înălţimea z poate fi scrisă în forma generală:

Valori ale lui β

2,73 2,65 2,35 2,12

9.3. Intensitatea turbulenţei vântului la înălţimea de referinţă de 10 m, este:

10. Factorul de rafală, cg(z)

Vq - coeficientul de variaţie al fluctuaţiilor presiunii, aproximativ egal cu dublul coeficientului de variaţie al

din relaţia (10) se pot scrie următoarele relaţii simplificate de conversie:

11. Factorul de expunere, ce(z)

şi după caz, şi factorul topografic:

Factorul topografic este definit astfel:

ct = 1 pentru 9; 9; Φ < 0,05

ct = 1+2sΦ pentru 0,05 < Φ < 0,05 (26)