Capitolul 13

1. Ori de câte ori Efraim vorbea, era groază; el era mare în Israel, dar el s-a făcut vinovat cu Baal şi
a murit.

2. Şi acum ei păcătuiesc din nou; şi-au făcut chipuri turnate din argintul lor după felul idolilor -
lucru de mână de meşter sunt toţi! Şi ei le zic: "Aceştia sunt dumnezeu!" Ei dau ajutor oamenilor. Pentru
aceasta ei se închină sărutând viţeii cei de aur.

3. Din această pricină să ajungă ca norii cei de dimineaţă, ca roua care se ia de cu vreme, ca pleava
pe care o mătură vântul de pe arie şi ca fumul care iese printre gratii.

4. Dar Eu sunt Domnul Dumnezeul tău din ţara Egiptului încoace şi să nu cunoşti un alt dumnezeu,
decât pe Mine, şi în afară de Mine nu este izbăvitor.

6. Dar cu cât ei aveau păşune, cu atât mâncau mai mult, iar după ce se săturau, inima lor se
semeţea. Pentru aceasta ei M-au uitat.

7. De aceea voi fi pentru ei ca un leu şi îi voi pândi pe cale ca o panteră.

8. Şi Mă voi arunca asupra lor ca o ursoaică lipsită de puii ei şi le voi sfâşia învelişul cel tare al inimii
lor. Şi leii cei din pădure să-i mănânce şi animalele sălbatice să-i sfârtece!

9. Eu te voi pierde pe tine, Israele, şi cine ar putea veni în ajutorul tău?

10. Unde este regele tău, care să te izbăvească în toate cetăţile tale? Şi unde mai sunt judecătorii tăi
despre care tu ai zis: "Dă-mi un rege şi o căpetenie!"

11. Îţi voi da un rege întru mânia Mea şi ţi-l voi lua întru urgia Mea.

12. Fărădelegea lui Efraim este bine păstrată şi păcatul lui este pus la o parte.

13. Durerile naşterii îl cuprind; dar el este un copil fără de minte, că în clipa naşterii el nu iese din
sânul maicii lui.

14. Din stăpânirea locuinţei morţilor îi voi izbăvi şi de moarte îi voi mântui. Unde este, moarte,
biruinţa ta? Unde-ţi sunt chinurile tale? Mila stă ascunsă departe de ochii Mei!...

15. Efraim să tot crească printre trestii; vântul de la răsărit va veni, suflarea Domnului se va ridica
din pustiu, îi va seca izvoarele şi îi va usca fântânile, va pustii ţara şi toate lucrurile ei de preţ.