Delimitari Conceptuale - criterii

2. Criteriul componenței celor 2 instituții:

 Consiliul european are în componența sa șefii de stat și de guvern din
statele membre ale Comunităților europene,
 Consiliul de Miniștri are în componența sa, pe de o parte, miniștrii
afacerilor externe, reuniți în cadrul Consiliului general, și pe de altă
parte, poate
avea în componența și miniștrii de resort, numindu-se Consilii
specializate,

Cum lucrează Consiliul?

 Toate discuțiile și voturile se desfășoară în public.

 Modalitatile de decizie sunt de 3 feluri:

 Vot cu unanimitate;

 Vot cu majoritate calificată;

 Vot cu majoritate simplă.

 Vot cu unanimitate:

 Necesar în domenii sensibile (PESC, fiscalitate, azil, imigrare);

 Este necesar ca toate statele membre să fie prezente sau reprezentate;

 Implică existenţa dreptului de veto al statelor membre.

 Vot cu majoritate calificata:

 cea mai răspândită procedură de vot în cadrul Consiliului;

 impune necesitatea unui număr minim fix de voturi pentru ca o propunere să

fie adoptată;
 statele membre au o pondere specială, în funcţie de criterii generale,
demografice, politice şi economice;

 în prezent, majoritatea calificată este reprezentată de 255 de voturi din 345

posibile;

 minoritatea este protejată prin propunerea Comisiei care se consideră că

reprezintă interesul comunitar şi deci, şi interesele statelor mici.

 Vot cu majoritate simpla:

 este calculată în raport cu membrii Consiliului şi nu în raport cu membrii

prezenţi;

 se utilizează numai în relaţie cu diferite aspecte procedurale sau atunci când

niciun alt sistem de vot nu este menţionat în tratate.

 Deciziile pot fi adoptate doar dacă se întrunește o majoritate calificată :

o 55 % din țări (la numărul actual de 28 de state membre, aceasta

înseamnă vot favorabil din partea a 16 țări)

o reprezentând cel puțin 65 % din populația totală a UE.

 Pentru a bloca o decizie este nevoie de cel puțin 4 țări, reprezentând cel
puțin 35 % din populația totală a UE. pentru a evita situaţia în care, într-un
caz extrem, numai trei state membre (mari) ar putea bloca o decizie a
Consiliului, datorită pragului populaţiei, o minoritate de blocaj se poate
constitui din cel puţin patru state membre;

 un număr de membri ai Consiliului reprezentând cel puţin trei pătrimi ai unei

minorităţi de blocaj, fie la nivelul statelor membre fie la nivelul populaţiei,
poate cere ca un vot să fie amânat şi discuţiile să continue pe o perioadă
 rezonabilă pentru a ajunge la o bază mai largă a consensului în cadrul
Consiliului.

 Excepție: subiectele delicate, precum politica externă sau impozitarea,

necesită unanimitate de voturi (vot favorabil din partea tuturor țărilor).

 Pentru aspectele procedurale și administrative este suficientă majoritatea

simplă de voturi.

Cine prezidează reuniunile?

Consiliul „Afaceri externe” este prezidat întotdeauna de aceeași persoană - Înaltul

Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate. Toate celelalte reuniuni
sunt prezidate de ministrul de resort din țara care deține președinția UE în momentul
respectiv.

De exemplu, în cazul în care Consiliul de mediu se reunește în perioada în care

Estonia deține președinția UE, reuniunea va fi prezidată de ministrul estonian al
mediului.

Coerența globală este asigurată de Consiliul „Afaceri Generale”, care este sprijinit
de Comitetul Reprezentanților Permanenți. Acesta este format din reprezentanții
permanenți ai statelor membre pe lângă UE, care au rang de ambasadori.

Consiliul European joacă un rol important în anumite proceduri de numire

în posturi de importanță majoră la nivelul UE. În special, Consiliul European
răspunde de:

 alegerea președintelui Consiliului European

 propunerea președintelui Comisiei Europene
 numirea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica
de securitate
 numirea oficială a întregului organ colegial al comisarilor
 numirea Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), inclusiv a
președintelui BCE
Diferentele intre cele 2

Acesta se ocupa prin infiintarea de legi europene - in colaborare cu

Parlamentul European, in mai multe domenii de politici publice. Sa coordoneze
politicile economice si sociale generale ale statelor membre. Sa incheie acorduri
internationale intre UE si alte tari sau organizatii internationale. Sa aprobe bugetul
UE, in colaborare cu Parlamentul European.
Sa defineasca si sa puna in aplicare politica externa si de securitate comuna a UE
(PESC) pe baza orientarilor prevazute de Consiliul European. Sa coordoneze
cooperarea intre instantele nationale si autoritatile politienesti in materie penala .

Președinția Consiliului este asigurata prin rotație, la fiecare șase luni. Cu alte
cuvinte, fiecare stat membru UE preia controlul agendei Consiliului si prezidează
toate reuniunile pentru o perioada de șase luni, promovând deciziile legislative si
politice si negociind pentru realizarea unui compromis intre statele membre.
Deciziile in cadrul Consiliului se adopta pe baza de vot. Cu cat populația tarii este
mai numeroasa, cu atât mai multe voturi are tara respectiva, dar numerele sunt
ponderate in favoarea tarilor cu o populație mai redusa.

Cea de-a doua parte a perioadei de exercitare a mandatului la

Președinția Consiliului UE după alegerile europene va fi marcată de
schimbările de natură instituțională care vor surveni la nivelul Parlamentului
European și al Comisiei Europene.
România va putea propune spre dezbatere teme/dosare europene care
prezintă un interes prioritar pentru ţara noastră. Acestea din urmă vor fi
promovate în principal pe agenda reuniunilor informale şi a conferinţelor
care vor fi organizate în România.
Activitatea în România: există tradiţia ca Preşedinţia Consiliului UE
să găzduiască, în ţara sa, reuniuni informale în format UE 28 şi conferințe
sau seminarii la nivel ministerial sau la nivel de șefi de agenţie, de înalţi
funcționari şi de experţi.
 Ce va avea România de făcut:
 Ghidează activitatea reuniunilor comitetului reprezentanților
permanenți (COREPER I și II) și a celor aproximativ 160 de
grupuri de lucru și comitete care se concentrează pe domenii
specifice
 Reprezintă ConsUE în relațiile cu celelalte instituții ale UE.
Acest lucru se aplică în special relațiilor cu Comisia și
Parlamentul European în vederea obținerii unui acord privind
dosarele legislative
 Coordonează politicile naționale și acționează ca broker pentru
statele membre în cadrul Consiliului
 În ceea ce privește Consiliul, Președinția este responsabilă
pentru organizarea tuturor reuniunilor și evenimentelor
Președinției care au loc în România, Bruxelles și alte orașe
(stabilind agende, detalii logistice, etc.)

Cu o lună înainte de preluarea Președinției, România trebuie să organizeze o

întâlnire cu președinții grupurilor politice din Parlament și cu președinții
Parlamentului și ai comisiilor parlamentare pentru a discuta prioritățile sale.
În septembrie 2017 președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a
cerut României și Președintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze
un Summit special la Sibiu pe 9 mai 2019. Această invitație a fost lansată în
contextul Ro2019, iar momentul indicat este unul extrem de important, deoarece va
fi prima Zi a Europei sărbătorită de 27 de state membre, în loc de 28 (ținând cont
de data prevăzută pentru ieșirea Marii Britanii din UE).
Practic, Juncker a transmis că există așteptări foarte mari din partea
României pe durata Președinției rotative, deși țara noastră va prelua acest rol
pentru prima dată. În contextului Brexit-ului și deținerea Președinției, România are
șansa unică și totodată responsabilitatea de a conduce celelalte state membre către
reformarea proiectului european.