Arhitectură Culoarea între legislaţie şi realitate • V.

Zybaczynski

CULOAREA ÎNTRE LEGISLAŢIE ŞI REALITATE

Veronica ZYBACZYNSKI
Asistent univ., Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu",
e-mail: veronica_zyby@yahoo.com

Abstract. From white to black, passing through pink, cyclamen and lime
green, the color, the cheapest means of restoring the urban image, invaded
the Romanian cities. Folowing the comparative study of the urban
chromatic regulations of some Romanian cities and of some European
cities, it can be observed that Romanian legislation has flaws.

Key words: urban chromatics, chromatic regulations, comparative study.

1. Introducere stridente, tr ansformând imaginea

Culoarea, care în tre cut era utilizată
pentr u calităţile ei simbolice, este astăzi
subordo nată, în mare parte, cerinţelor
estetice şi funcţionale , fiind golită
aproape total de funcţia ei simbolică.
Cu toate aceste a, per cepţia culorii
rămâne un fe nomen bazat pe cultur ă,
religie, politică, etc. evi denţiindu-se , în
procesul per ce pţiei, anumite
răspunsuri psi hologice la culoare (Golu
şi Dicu, 1974). Odată cu dezvoltarea
industriei chimice şi cu posibilitatea de
obţinere a unei vaste game cromati ce
artificiale, culoare a a devenit, m ai ales
în conte xtul crizei e conomice, cel mai
ieftin mijloc de îm prospătare , de
înnoire a clădirilor şi implicit a
imaginii urbane. Experienţele
Bucure ştiul ui, dar şi ale altor oraşe
româneşti, sunt r epreze ntative în ace st
sens, indifere nt dacă analizăm
constr ucţiile noi sau cele reabilitate.
2. Aspectele legislative ale crom aticii
Par curgând or aşul , omul este bulversat
de multitudinea de culori, nuanţe şi
intensităţi, care variază de la tente
natur ale di screte la culori ar tificiale
urbană într-o cacofonie cromatică. Se
naşte întrebare a dacă această situaţie
este un re zultat al lacunelor în
legislaţie sau al nere spe ctării acesteia.
De aceea voi încerca să analizez aici
legislaţia românească în domeniu
precum şi câteva elemente legislative
ale altor ţări pre cum Italia şi Franţa.
Actual ul Regulame nt Local de
Urbanism aferent Planul ui Urbanistic
General al Bucureştiului (UAUIM-
CCPEC, 2003) re comandă, referitor la
aspe ctul exterior al clădirilor, evitarea
materialelor care pot compromite
integrarea în caracter ul zonei,
armonizarea culorii cu arhite ctura
clădirii, r espe ctarea ambianţei
cromatice a str ăzii şi interzi ce, doar în
cazul zonelor protejate , utilizarea
culorilor stridente sau strălucitoare . Nu
sunt făcute pr ecizări suplimentare
referitoare la cromatică nici măcar la
nivelul celor din Primul Regulament de
constr ucţii şi alinieri din 1878 (Lascu,
1997) sau din Reg ulamentul de
constr ucţii şi alinieri din 1939 rezultat
din preve derile Planului Director din

75
 Urbanism. Arhitectură. Construcţii • Vol.3 • Nr. 4 • 2012 •
1935 (Lascu, 1997) car e pre cizau
culorile care se pot da clădirilor:
imitaţii ale diferitelor culori de piatră
de construcţie. Pe de altă par te,
conce ptul str ategic Bucureşti 2035
(UAUIM-CC PEC e t al., 2011) pune
accentul pe vizi unea unitar ă a
dezvoltării oraşul ui, pe str ategia de
protecţie, acestea av înd la bază studii şi
documentaţii specifi ce, urmate de
politici urbane coere nte coroborate cu
prevederi legislative ade cvate .
În ce priveşte Timişoara sau Târg u
Mure ş preve derile sunt similare cu cele
existente pentr u Bucureşti, fiind astfel
destul de pe rmisive cu cromati ca
clădirilor şi de ci şi cu ce a urbană.
În cazul Sibiului (Planwerk , 2011)
autorităţile au sesizat problema
cromaticii şi au făcut un prim pas în
această dire cţie: Reg ulamentul Lo cal de
Urbanism aferent Planul ui Urbanistic
General denotă o anumită preo cupare
pentr u esteti ca urbană prin
recomandările privind folosirea
culorilor pastelate, deschise , apro piate
de cele naturale şi prin interzi cerea
folosirii culorilor satur ate, stridente,
închise, pre cum şi prin re comandările
privind întocmirea şi aprobarea unui
regulament privind cromati ca clădirilor
şi amenajărilor la nivelul întreg ului
municipi u, pe baza unor paletare
stabilite în urma unor studii de
spe cialitate.
Analizare a legislaţiei din alte ţări
europene permite observare a unei
atente preocupări în domeniul esteticii
urbane.
Legislaţia italiană în domeniul
cromaticii prevede reglementări destul
de severe în ceea ce prive şte culoare a,
existând elaborate planuri cromati ce
76
atât pentr u oraş în ansamblu cât şi
pentr u zonele di ferite ale oraşului în
funcţie de spe cifi cul funcţional şi /sau
de stadiul de dezvoltare al zonei,
paletare obligatorii de culori cu
precizarea sistemelor de culori -
Munsell şi Natural Colour Sy stem
(Pascolati e t al., 2006).
Reglementările în domeniul cromaticii
urbane în Fr anţa sunt mai permisive
decât cele din Italia, însă preocuparea
pentr u creare a şi menţinerea imaginii
unitare a oraşelor exi stă, exem ple ca
Lyon fiind semnificative.
Din analiza com parativă a legislaţiei
oraşelor româneşti şi a oraşelor
europene prezentate se detaşează
categoric concluzia că legislaţia
românească e ste m ult pre a permisiv ă,
estetica urbană ne fiind considerată
sufi cient de im portantă pentr u or aş
pentr u a fi reglementată categoric.
Dacă în Italia cromatica este
re gleme ntată pe bază de pal etare
stabilite în ur ma unor studii
crom ati ce mi nuţioase , atât pe ntr u
zone cu construcţii noi cât şi pe ntr u
zone istori ce prote jate, în schimb
România nu are ni ci m ăcar câtev a
pre ci zări co ncre te r efe ritoare l a g ame
crom ati ce per mise şi, mai ales,
inter zise. To tuşi, pe l âng ă lacunele
e xi ste nte în legi slaţie , mai apar e un
aspe ct care treb uie pre ci zat:
asig ur are a apli cării regl eme ntărilor
care cade în sar ci na autori tăţilor
lo cal e, coro borarea pl anşelor avi zate
cu re alizare a e fe cti vă în tere n. Al tfel ,
im agini de ti pul cel ei de m ai jos se
vo r înmul ţi dete rminând o se nzaţie de
de zorie ntare şi de li psă de
apartene nţă l a or aş a l ocuitorilor , o
agre sar e vizual ă şi , în final, un imens
hao s crom ati c la niv el urb an.
Arhitectură
Fig. 1. Imobil str. Siriului, sect. 1, Bucureşti
Reabilitarea termică a blocurilor de
locuinţe a constituit pretextul ideal
pentru împrospătarea aspectului
faţadelor. În contextul crizei economice
varianta cea mai ieftină a fost şi este
colorarea faţadelor utilizând vopseluri în
detrimentul folosirii altor finisaje
considerate mai scumpe. Cromatica
faţadelor precum şi schemele de colorare
a acestora au fost lăsate la alegerea
fiecărui contractor. Lipsa coordonării de
către autorităţile locale a generat alăturări
de culori/scheme cel puţin stranii dacă
nu chiar hazlii.
Fig. 2. Imobil str. Şt. Burileanu, sect. 1, Bucureşti
Fig. 3. Imobil bd. Ion Mihalache, sect. 1, Bucureşti
77
Culoarea între legislaţie şi realitate • V. Zybaczynski
Începând cu anii '90 construcţiile au fost
ridicate cu frenezie fără a se pune un
accent real pe imaginea oraşului. Odată
cu criza economică şi cu diminuarea
severă a avântului de construire,
arhitecţii, urbaniştii, autorităţile şi
locuitorii deopotrivă au început să
privească şi să analizeze critic ceea ce şi
cum s-a construit până atunci. Din aceste
analize s-a desprins nevoia unei
coordonări şi a unei viziuni urbane de
ansamblu coerente, culoarea începînd
treptat să ocupe un loc important.
3. Concluzii
De şi problemel e de or di n e ste ti c au
preo cupat org anele legi slati ve
rom âneşti încă de la sfâr şitul
se colul ui al XIX - lea în încer car ea de
a o bţi ne o imagi ne urb ană cât m ai
uni tar ă, ace astă preo cupare nu se m ai
re găse şte astăzi, fiind apro ape total
ig norată. Ace st l ucr u a g ene rat o
e xplozie crom ati că l a nivel urb an şi o
li psă a coe renţei imagi nii urb ane.
Pentr u a pute a elimina haosul
crom ati c e xistent l a niv el urb an,
senzaţia de di sconfort vi zual şi psihi c
a celor care par curg oraşul, este
ne cesar ă reali zarea unui reg ul ame nt
crom ati c difere nţi at, desig ur , pe zone .
C uloarea este un elem ent e senţial în
per ce pţi a vi zuală, e a nu po ate fi
detaşată de m aterial , l umină, co ndiţii
de me di u. Este , împre ună cu
vol ume tri a, un factor generator al
im aginii urbane . De acee a nu treb uie
neglij ată şi împi nsă într-un plan
se cund ci treb uie re gleme ntată.
Prim ul pas în ace st sens l-ar co nstitui
re alizare a unui studi u cromati c.
BIBLIOGRAFIE
Golu M. şi Dicu A. (1974), Culoare şi comportament,
Editura Scrisul Românesc, Craiova.
 Urbanism. Arhitectură. Construcţii • Vol.3 • Nr. 4 • 2012 •

Lascu N. (199 7), Legi slaţie ş i de zv ol tar e urban ă
Bucureş ti 18 31 -19 52, te ză de doctora t,
Insti tutul de Arhi tectură Ion Min cu
Bucure şti, Bucure şti.
UAUIM-CCPEC (2003 ), Plan Urbanistic General al
municipiului Bucureşti - Regulament Local de
Urbanism, http://www.pmb.ro/servicii/
urbanism/pug/regulament_local.php
UAUIM-CCPEC, IHS R omâ nia, EMI Invest
(20 11), C once ptul s tr ategi c Bucure şti 203 5
- faza I şi II, h ttp: //www.csb20 35.r o/
SC Pl anwe rk SRL (201 1), Pl an Urb anistic
Gener al al munici piului Sibiu -
Regulamen t Local de Urb anism, http://
www.sib iu.r o/r o2 /pdf/201 2/PUG 2012
/REGULA MENT_LO CAL_ DE_UR BAN
ISM.pdf
Pascola ti P., Demar chi s A., Br in o G. (200 6),
Pian o del de coro e d el col or e dell a Citta'd i
Asti,
http://www. com une.a sti.i t/uffi ci/area
-2/urbani stica/pian o-col ore. shtm l

Primit: 22 aprilie 2012 • Acceptat în forma finală: 18 mai 2012

78