TRANSFORMĂRILE REVERSIBILE ALE

GAZELOR PERFECTE.
Prin transformare termodinamică de stare se înţelege evoluţia unui sistem
termodinamic între două stări de echilibru termodinamic diferite. În cazul transformărilor
reversibile, modificarea stării termodinamice a sistemului este realizată cvasistatic, prin
variaţia parametrilor mediului exterior din aproape în aproape, cu cantităţi infinit mici,
transformarea fiind o succesiune a unui număr foarte mare de stări intermediare de echilibru
termodinamic. În orice condiţii s-ar desfăşura o transformare termodinamică de stare a unui
gaz perfect, trebuie să se respecte:
- legea conservării energiei (primul principiu al termodinamicii)
du  q  p dv  c n dT  p dv; dh  q  v dp  c n dT  v dp
- ecuaţia termică de stare
p v  RT
- ecuaţiile calorice de stare
du  c v dT ; dh  c p dT
- ecuaţia entropiei
q dT
ds   cn
T T
Pe baza acestor legi se pot stabili relaţiile de legătură dintre presiune, volum şi
temperatură (ecuaţiile transformării), relaţiile de calcul pentru schimbul de energie sub formă
de lucru mecanic şi căldură, precum şi relaţiile de calcul care exprimă variaţia energiei
interne, entalpiei şi entropiei. Transformarea generală, în care se modifică toţi parametrii de
stare şi se efectuează schimb de energie cu mediul exterior atât sub formă de căldură, cât şi
sub formă de lucru mecanic, se numeşte transformare politropică. Procesele reale pe care
suferă agenţii de lucru gazoşi din maşinile termice pot fi considerate procese politropice,
existând o infinitate de astfel de transformări. Dacă se impun condiţii privind modul de
desfăşurare al transformării, rezultă următoarele cazuri simple, particulare:
- transformarea izocoră: v  const.
- transformarea izobară: p  const.
- transformarea izotermică: T  const.
- transformarea adiabatică: q  0 (fără schimb de căldură)
1. Transformarea politropică.
Exponentul politropic n, se defineşte prin raportul:
c p  cn
n
cv  cn
în care c n este căldura specifică politropică, iar c p şi c v căldurile specifice la presiune
constantă, respectiv la volum constant. Căldura specifică c n are valori care diferă de la o
transformare la alta, rezultând o infinitate de valori numerice pentru n ( n    ...   ),
fiecare valoare particulară caracterizând câte o transformare simplă, distinctă.
- Ecuaţiile transformării:
n 1
n
p
p v n  ct ; T v n 1  ct ;  ct
T

© S. Dimitriu 2015
 n 1
n n 1
p2 v  T2 v  T2 p  n
  1  ;   1  ;   2 
p1  v 2  T 1  v2  T 1  p1 
- Lucrul mecanic specific de deformaţie volumică:
2
R
l12   p dv  n  1 T 1  T2  
1
n 1 n 1
   
R T1   p 2  n  p1 v1   p 2  n 
 1    1   [J/kg]
n  1   p1   n  1   p1  
   
- Lucrul mecanic specific tehnic:
2
n
l t 12    v dp  R T1  T2  
1
n 1
n 1 n 1
   
      
  [J/kg]
n p n n p n
 R T1 1   2
  p1 v1 1   2

n 1   n 1  
 p1   p1 
   
l t 12  n l12
- Schimbul de căldură:
nk
cn  c v [J/kg∙K]
n 1
nk
q12  c n T2  T1   c v T2  T1  [J/kg]
n 1
- Relaţia dintre schimbul de căldură şi lucrul mecanic:
k n k n
q12  l12  l t12
k 1 n k  1
- Variaţia energiei interne şi entalpiei:
u  u 2  u1  c v T2  T1  [J/kg]
h  h2  h1  c p T2  T1  [J/kg]
- Variaţia entropiei:
T 
 s  s 2  s1  c n ln  2  
 T1 
T  v  T  p 
 c v ln  2   R ln  2   c p ln  2   R ln  2  [J/kg·K]
 T1   v1   T1   p1 
- Cazurile particulare ale transformării politropice:
transformarea izocoră: n   ; c n  c v ; v  const ;
transformarea izobară: n  0; c n  c p ; p  const ;
transformarea izotermică: n  1; c n  ; T  const ;
transformarea adiabatică: n  k; c n  0; s  const ; q  0.
 Fig.1 Reprezentarea grafică a transformărilor politropice
a) în diagrama p-v ; b) în diagrama T-s

În figura 1 sunt reprezentate mai multe curbe politropice, pentru valorile

particulare ale exponentului politropic n care corespund transformărilor de stare simple,
particulare (izocoră, izobară, izotermică şi adiabatică). În calculele termotehnice, procesele
reale de comprimare sau de destindere pot fi înlocuite cu transformări politropice care se
desfăşoară pentru valori ale exponentului politropic apropiate de valoarea exponentului
adiabatic k (domeniul haşurat). Cunoscând valorile parametrilor de stare ai agentului de lucru
în starea iniţială şi în starea finală a procesului se poate determina valoarea exponentului
politropic corespunzător transformării:
p  T  T 
ln  2  ln  2  ln  2 
 p1   T1  n 1  T1 
n ; n 1  ; 
 v1  v  n p 
ln   ln  1  ln  2 
 v2   v2   p1 
2. Transformarea izocoră (V=const.; n= ± ∞).
- Ecuaţiile transformării:
p T2 p2
v  ct .;  ct .; 
T T1 p1
- Lucrul mecanic specific de deformaţie volumică:
2

l12   p dv  0
1

- Lucrul mecanic tehnic specific:

p 2  p1
2

l t 12    v dp   v  p 2  p1    [J/kg]
1

- Schimbul de căldură:
q12  u 2  u1  c v T2  T1  [J/kg]
- Variaţia energiei interne şi entalpiei:
u  u 2  u1  c v T2  T1  [J/kg]
h  h2  h1  c p T2  T1  [J/kg]
- Variaţia entropiei:
T 
s  s 2  s1  c v ln  2  [J/kg∙K]
 T1 
3. Transformarea izobară (p=const.; n = 0).
- Ecuaţiile transformării:
v T2 v2
p  ct .;  ct .; 
T T1 v1
- Lucrul mecanic specific de deformaţie volumică:
2

l12   p dv  p v 2  v1   R T2 T 1  [J/kg]

1

- Lucrul mecanic tehnic specific:

2

l t 12    v d p  0
1

- Schimbul de căldură:
q12  h2  h1  c p T2  T1  [J/kg]
- Variaţia energiei interne şi entalpiei:
u  u 2  u1  c v T2  T1  [J/kg]
h  h2  h1  c p T2  T1  [J/kg]
- Variaţia entropiei:
T 
 s  s 2  s1  c p ln  2  [J/kg∙K]
 T1 
4. Transformarea izotermică (T=const.; n = 1).
- Ecuaţiile transformării:
p2 v1
T  ct .; p v  ct .; 
p1 v2
- Lucrul mecanic specific de deformaţie volumică:
2
v2 p2
l12   p dv  p1 v1 ln
v1
  R T ln
p1
[J/kg]
1

- Lucrul mecanic tehnic specific:

2
p2 p2
l t 12    v dp   p1 v1 ln   R T ln [J/kg]
1
p1 p1
l t 12  l12
- Schimbul de căldură:
2
p2 p2
q12    v dp   p1 v1 ln   R T ln [J/kg]
1
p1 p1
q12  l12  l t 12
- Variaţia energiei interne şi entalpiei:
 u  u 2  u1  0 [J/kg]
 h  h2  h1  0 [J/kg]
- Variaţia entropiei:
v  p 
 s  s 2  s1  R ln  2    R ln  2  [J/kg∙K]
 v1   p1 
 5. Transformarea adiabatică ( δq=0; n = k).
Transformarea adiabatică este transformarea în cursul căreia nu se efectuează schimb
de căldură cu mediul exterior.
- Exponentul adiabatic este raportul dintre căldura specifică la presiune
constantă şi cea la volum constant:
cp
k .
cv
- Ecuaţiile transformării:
k 1
k
p
p v k  ct ; T v k 1  ct ;  ct
T
k 1
k k 1
p2 v  T2 v  T2 p  k
  1  ;   1  ;   2 
p1  v 2  T 1  v2  T 1  p1 
- Lucrul mecanic specific de deformaţie volumică:

2
R
l12   p dv  k  1 T 1  T2  
1
k 1 k 1
   
R T1   p 2  k  p1 v1   p 2  k 
 1    1   [J/kg]
k  1   p1   k  1   p1  
   
- Lucrul mecanic tehnic specific:
2
k
l t 12    v dp  R T1  T2  
1
n 1
k 1 k 1
   
      
  [J/kg]
k p k k p k
 R T1 1   2
  p1 v1 1   2

k 1   k 1  
 p1   p1 
   
l t 12  k l12 [J/kg]
- Schimbul de căldură:
q12  0 [J/kg]
- Variaţia energiei interne şi entalpiei:
u  u 2  u1  c v T2  T1  [J/kg]
h  h2  h1  c p T2  T1  [J/kg]
- Variaţia entropiei:
 s  s 2  s1  0 [J/kg∙K]