2. Exista o problema la nivelul axei biologice? A. Exista un fenotip specific observabil? O anume postura (de exemplu asa-numita “armura coprorala” – manifestare a dificultatilor prin rigidizarea unuia sau mai ultor segmente ale corpului), mimica (de eexemplu facies depresiv, etc), gestica, trasaturi particulare? Exista antecedente familiare similare? Exista riscul transmiterii ereditare? Exista dovezi privitoare la transmiterea genetica a unei anumite psihopatologii? B. Exista posibilitatea exprimarii unei vulnerabilitati genetice (alti membri ai familiei care au suferit de o psihopatologiesimilara sau identica cu a clientului)? Cum a fost mediul familial in copilaria clientului – mai degraba facilitator al activitatii unei vulerabilitati genetica sau dimpotriva? Au existata factori potentiali factori declansatori in istoricul clientului? Daca nu, care este explicatia clientului privitor la problema care o are? C. Exista probleme de genul lipsa de constientizare fizica, dorinta de amputare a unui membru (deficit in schema corporala), amputatie accidentala recenta a unui membru, senzatia de membru fantoma, halucinatii kinestezice? Daca da, sunt associate psihopatologiei severe (psihoze)? Exista simptome cum sunt dificultatile de atingere (clientului nu ii place sa fie atins)? Sunt aceste dificultti legate de schema corporala sau face arte dintr-un tablou psihopatologic mai larg (anxietate, dificultati de intimidate, atasament evitant, etc)? Exista in antecedente evenimente care ar fi putut duce la deficite ale schemei corporale? Clientul a avut o nastere traumatica? Au existat boli ale mamei sau infectii intrauterine? D. Exista comportamente sau credinte maladaptive legat de imaginea corporala (anorexie, bulumie, credinta clientului ca nu arata sufficient de bine, etc)? daca da, fac acestea parte dintr-un tablou psihopatalogic mai larg (de exemplu psihoze)? Care este imaginea pe care clientul o are despre propriul corp? care sunt credintele familiar legate de imaginea corporala (I s-a spus ca este prea gras, ca nu arata bine, etc)? exista o stima de sine scazuta la nivel global? Care sunt credintele si emotiile dare intretin o imagine corporala deficitara? E. Exista dificultati de genul consum de alcool, droguri sau tutun, ipohondrie/teama de boala, simptome fizice asociate unor boli psihologice? Care sunt credintele clientului privitor la boala si sanatate? Cum se purtau membri familiei atunci cand cineva din familie era bolnav (in copilarie)? Care este nuvelul de anxietate al clientului? Exista credinta ca bolile sunt in general grave sica trebuie sa ne temem de ele, sau, dimpotriva, clientul nu acorda nici o importanta propriului corp? Clientului ii este teama ca va muri din cauza unei boli? Cum au fost create credintele clientului privitor la boala si sanatate? F. Exista o boala psihosomatica, sau lipsa completa de energie, simptome fizice insotitoare ale unor problem psihologice sau sindrom de oboseala cronica? Exista un evenimet declansator al acestora? Daca nu, care este explicatia clientului pentru simptomele sale? G. Exista emotii pe care clientul nu le poate exprima sau le exprima cu dificultate (repimarea emotiilor)? Care este stilul de atasament al clientului? Exista posibilitatea unei deprivari materne sau a unor interactiuni deficitare cu figurile de atasament principale care sa isi aduca contributia la o problema de natura psihosomatica?
TRATAMENTUL PSIHOTERAPEUTIC PE AXA BIOLOGICA
Tratamentul pe axa psihologica cuprinde, functie de simptomalogia clientului,
interventii din gama cognitiv comportamentala, emotionala, psihodinamica si familiala; - Restructurarea cognitive este utila petru credintele privitoare la imaginea corporala, precum si credintele legate de moarte, boala si sanatate; - Identificarea emotiilor reprimate, constientizarea reprimarii emotiilor, acordarea in cadrul psihoterapiei a permisiunii de exprimare a emotiilor, lucrul cu vina nevrotica (in situatia in care exprimarea unui anumit tip de emotie produce vina), experiente emotionale corrective; - Identificarea nivelului de stress si a modului de gestionare al stresului, tehnici de relaxare si imagerie ghidata, teme comportamentale; - Intarirea eului - Identificarea stilului de atasament si refacerea atasamentului de tip sigur in cadrul psihoterapiei - Antrenamentul asrtivitatii (in situatia in care clientul prezinta deficite de exprimare asertiva sau are dificultati in a spine “nu”); - Tehnici hipnotice. SCHEMA DIAGNOSTICA INTEGRATIVA PE AXA COGNITIVA
SINELE BAZAL SINELE CENTRAL SINELE PLASIC SINELE EXTERN
Proto-cognitii Scheme/harti cognitive Mecanisme de tipul Gandirea in aici si Cognitii daca…..atunci….. acum functionale/disfunctionale Comportamente perfectionism corespondente cognitiilor
1. Diagnosticul conform cu DSM-5 sau ICD-10
2. Exista o problema la nivelul axei cognitive? 3. Sinele extern a. Gandirea in “aici si acum”: Exista ganduri atomate? Ganduri irationale? Sunt prezente expectante nerealiste? Apar perceptii distorsionate? Exista distress datorat lipsei de informative? Clientul are tendinta de a se ingrijora constant? Care este continulul gandurilor clientului? Exista ganduri contradictorii? Exista neconcordante intre continutul gandirii si emotii? b. Comportamente corespondente modului de gandire sau a stilului perfectionist, comportamente de auto-sabotare. 4. Exista un stimul extern care a declansat pronlema? De ce a venit clientul la terapie acum? Daca nu exista nici un devlansator extern, ce explicatie are clientul pentru problema sa? Explicatia clientului este in concordanta cu presupunerile psihoterapeutului? Daca nu, de ce? 5. Exista o tulburare de personalitate sau psihoza care sa explice modul de gandire al clientului? Pot fi identificate delir sau halucinatii? Exista un tip de gandire magica? 6. Sinele plastic; Care este modul in care clientul proceseaza informatiile din mediul extern? Trece totul prin prisma perfectionismului? Exista mecanisme de tipul daca ….atunci? 7. Sinele central: Care este stilul general de coping al clientului? Exista tipare de tipul suprageneralizare, gandire alb-negru (totul sau nimic), citirea gandurilor, etc? Care sunt credintele clientului privitor la auto-eficacitate? Exista tiparul de tipul neajutorarii invatate? Cum este evaluata stima de sine de catre client? Cum crede clientul ca va fi viitorul? Care sunt credintele clientului despre propria persoana sidespre ceilalti? 8. Sinele bazal: exista indicatori ai faptuluica aceste credinte pe care le are clientul despre sine si despre lume isi au originile in perioada micii copiparii sic a s-au format inclusive la nivel pre-verbal (abuzuri, neglijare de catre parinti, stil de atasament de tip nesigur, etc)? TRATAMENTUL PSIHOTERAPEUTIC PE AXA COGNITIVA
Atunci cand lucram cu axa cognitiva pot fi utile tehnici terapeutice de tipul
- Modificarea atentiei si situatiei: raspunsul la un anumit eveniment sau situatie
este gestionat prin modificarea evenimentului sau situatiei responsabile de producerea distresului. De exemplu, problemele de cuplu pot fi rezolvate prin imbunatatirea situatiei sau prin divort. Alta variant este cea in care clientul este ajutat sa se centreze mai putin pe anumite aspect ale evenimentului sau situatiei; - Restructurarea schemelor cognitive: evaluari maladaptve pe care le face clientul sunt tratate ca ipoteze care pot sau nu sa fie adevarate. Pentru a examina validitatea acestor ganduri, clientul este rugat sa se puna in pozitia unui observatory (om de stiinta sau detectiv), in loc sa se afle in pozitia victimei acestor ganduri. Pentru a examina validitatea cognitiilor maladaptive vor fi folosite diverse surse de informative. Psihoterapeutul si clientul discuta dovezile pro si contra unei anumite presupuneri, in cadrul unei dezbateri (dialogul Socratic). O alta metoda este aceea de a incuraja clientul sa isi testeze direct ipotezele prin experimente comportamentale, in conjunctie de exemplu cu tehnici de expunere. O strategie eficace de identificare a schemelor maladaptive este tehnica “sagetii cu varful in jos”: este identificat un gand automat si clientul este incurajat sa simta si mai mult emotia respectiva si sa exploreze gandul in maniera “Cum ar fi daca acest gand este sdevarat?” Aceasta conduce la identificarea presupunerii care se afla la baza acestui gand, luand in mod tipic forma “daca….atunci…” - Lucrul cu credintele centrale: clientul este incurajat sa spuna povestea care a dus la dezvoltarea credintelor sale. Apoi i se cere sa priveasca experientele respective intr-un mod mai obiectiv si intelegator, in acelasi timp vazand ca a invatat ceva negative si potential daunator. Urmatorul pas este acela de a instila speranta ca acest tip de credinte pot fi schimbate. Clientul este incurajat sa creeze o credinta central alternative si sa adune dovezi in favoarea noii credinte adaptive. - Meditatia sau mindfulness se refera la procesul care duce la o stare mentala caracterizata prin constientizarea lipsita de prejudecati a experientei din momentul present, incluzand senzatiile, gandurile, starea corpului si mediul inconjurator, in timp ce sunt promovate