Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Psihic (din greacă ψυχή psūchê) este un termen cu origine greacă, care
localizează sufletul uman sau mintea sa ca totalitate intelectivă și afectivă.
Psihicul definește personalitatea ca unitate comportamentală dotată cu percepție, intelectivitate și
afectivitate.
Caracteristica fundamentală a psihicului este conștiența, cel mai complex operant și cea mai grea
de înțeles funcție.
Conștiența este proprietatea subiectului de a se identifica modal pe sine ca entitate distinctă de
ambient și a identifica toate identificările de sine. Prin conștiență omul se poate reprezenta și
modela dinamic, intelectiv și afectiv, adică își poate construi descrieri lingvistice de stare.
Conștiența asigură cuplajul permanent al omului cu realitatea, dar tot ea permite desprinderea
subiectului de realitate și interacțiunea transformantă a realității.
O trăsătură importantă a individualității conștiente este intenționalitatea, definită ca autonomie
comportamentală a subiectului, ca posibilitate a acestuia de a selecta, declanșa, întreține și
finaliza acțiuni în orice ambient prin propriile resurse informaționale și energetice.
Conștiența este atât cauza cât și suportul continuu al psihicului, ea multiplică indefinit subiectul
prin propria reconstituire de sine, realizând interacția individului cu sine, cu realitatea, cu semenii
săi.
Psihicul generează personalitatea, aceasta fiind un ansamblu de caracteristici informaționale
autoexplicitante și autocontrolante intențional, unitar conectate, orientate permanent către
definirea de stări scop proprii fiecărui subiect.
Psihicul și însușirile lui a fost investigat cu milenii în urmă și este cercetat cu diferite mijloace și
strategii și în prezent, dar încă neînțeles funcțional pe deplin.
Simplificat am putea distinge trei nivele constitutive ale psihicului, anume: