ISTORIA

COLINDELOR

Prof. Cornelia Cucu

Liceul cu Program Sportiv
Bacău
Colindele au fost cântate pentru prima oară în Europa cu mii de
ani în urmă, dar ele aveau o însemnătate diferită de cea pe care o
îmbracă astăzi. Erau cântece păgâne , evocate în perioada
serbărilor Solstiţiului de iarnă, pe care oamenii le celebrau
dansând în jurul focurilor şi monumentelor de piatră.
Cel mai vechi cântec creştin de Crăciun este "Jesus refulsit
omnium", compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea. De
asemenea, colindele "O vino azi, Emanuel", scris în secolul al XII-
lea şi "Cântecul Mariei", cântat mai ales în bisericile catolice şi
conceput în Evul Mediu cu versuri extrase direct din Evanghelia
dupa Luca, sunt două dintre cele mai vechi cântece christice.
Şi pe teritoriul ţării noastre colindele au avut iniţial un scop ritualic,
acela de urare pentru fertilitate şi belşug. Obiceiul era legat de
începutul noului an agrar ori de finalul său (primăvara, respectiv
toamna).
Poporul român a păstrat un
sens adânc al călătoriei
spre Betleem a magilor de
la Răsărit şi al închinării
păstorilor, transpunându-l
într-unul dintre cele mai
frumoase obiceiuri, acela al
colindatului.
Mircea Eliade tratează subiectul "colinde" în lucrarea "Istoria
credinţelor şi ideilor religioase", axându-se în special pe obiceiul
colindatului. "În seara zilei de 24 decembrie, îmbrăcaţi în straie noi
şi împodobiţi cu flori şi zurgălăi, colindătorii fac urări mai întâi la
casa gazdei, apoi trec pe la toate casele din sat. Chiuie pe străzi,
cântă din trompete şi bat darabana, pentru ca larma făcută să
alunge duhurile rele şi să-i vestească pe gospodari de sosirea lor.
Ei cântă prima colindă la fereastră şi după ce au primit învoirea
celor ai casei, intră în casă şi îşi continuă repertoriul, dansează cu
fetele tinere şi rostesc urările tradiţionale. Colindătorii aduc
sănătate şi bogăţie, reprezentate de o rămurică de brad pusă
într-un vas plin cu mere şi pere mici. Exceptând familiile cele mai
sărace, de la celelalte primesc daruri: colaci, plăcinte, fructe,
carne, băutură“.
Un alt scop des întâlnit al colindelor era şi acela de alungare a
spiritelor rele şi de invocare a sufletelor celor trecuţi în nefiinţă.
Pe această cale, colindele urmăresc funcţia sărbătorilor păgâne
ale saturnaliilor (veneratori ai zeului Saturn). În timp însă,
semnificaţia iniţială a colidelor a păstrat numai atmosfera
sărbătorească, de ceremonie şi urare.
Colindele au caracterul unor cântece tradiţionale , cu tente
folclorice, urări epico-lirice, legate de obiceiul precreştin al datinei
colindatului. Ele se cântă în preajma Sfintelor Sărbători ale
Crăciunului, având versiuni diferite, în funcţie de regiuni şi graiuri.
Astăzi, colinda a căpătat , mai degrabă, caracterul aşa-numitelor
"cântece de stea", obişnuite de Crăciun şi Bobotează, vizând în firul
lor narativ Viflaimul, Irozii şi subiectele creştine.
MERRY CHRISTMAS
În România, precum şi în alte ţări de rit creştin răsăritean, unde
închinarea magilor e sărbătorită deodată cu Crăciunul, umblatul cu
steaua are loc în seara de Crăciun, pe când în ţările cu rituri
apusene, unde închinarea magilor e sărbătorită de Bobotează, se
umblă cu steaua în ajunul acestei sărbători.
Clasificarea colindelor româneşti

Colinde protocolare
* Colindătorii
* Gazda trezită de colindători
* Gazda şi colindătorii
* Rugămintea de a fi primiţi
în casă
* Cererea darurilor
* Gazda plecată la vânătoare
* Cerb împodobit cu daruri
Colinde profesionale

* Ciobanul sătul de ciobănie

şi/sau răsplata oilor
* Ciobanul care şi-a pierdut
oile
* Mioriţa
* Pescarul şi vidra
* Colinde de vânători
* Colinde de agricultori
Colinde de fată
* Fata şi cei trei peţitori
* Soarele îşi peţeşte sora,pe Lună
* Seceriş funest

Colinde de flăcău
* Junele şi calul
* Junele şi însurătoarea
* Colinde satirice

Colinde familiale
* Jupânul şi jupâneasa
Colinde edificatoare/
moralizatoare
* Disputa dintre grâu, vin şi mir
* Gazda ospitalieră şi minunile

Colinde de trecere
* Anul vechi şi cel nou
* Ziua şi noaptea
Colinde-baladă
* Ilincuţa Şandrului
* Mireasa moartă
* Soacra rea
* Maica bătrână
* Milea

Colinde-cântece
* Colinde de război
* Cucul şi turtureaua
* Călugărul şi călugăriţa
* Ciobanul şi mielul

Pluguşoare şi urări de Anul Nou

 Deschide uşa creştine!

În concluzie, nu trebuie să ţineţi uşa închisă atunci

când bat la ea colindătorii. Colindele, pe lângă voie
bună, vă aduc şi sănătate şi vestea naşterii în casă.
Pentru superstiţioşi, următoarea frază îi va convinge
cu siguranţă să lase colindătorii în casă. Ghinionul,
se spune în popor, îi urmăreşte pe cei care nu
ascultă colinde, care nu deschid uşa colindătorilor
sau care nu le oferă acestora un cadou simbolic ca
mulţumire pentru că au adus Vestea Bună a naşterii
lui Iisus.
Bibliografie:
1. www.colinde/craciun.ro/2010/.../
istoria-lui-mos-craciun.html
2. www.descopera.ro/.../5166534-o-
scurta-istorie-a-colindului
3. www.wikipedia.org / Crăciun