Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Proiect de Licenta al Absolventului MIU_Florin Grupa 641 AB N.S.N

5.2.3 Proiectarea structurii integrale pentru operaţia 3:

5.2.3.1 Numărul de ordine şi denumirea operaţiei:
Operaţia numărul 3: Rectificare plană de degroşare.
5.2.3.2 Proiectarea schiţei şi schemei tehnologice a operaţiei:

41
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU_Florin Grupa 641 AB N.S.N

5.2.3.3 Stabilirea fazelor operaţiilor şi succesiunii acestora:

Rectificare plană de degroşare:
1. Prinderea piesei pe platoul magnetic;
0
2. Rectificare de degrosare la cota ( 19.04 0 , 087 );
3. Rotire piesa cu 180o;
0
4. Rectificare de degrosare la cota 19.04 0, 087 ;
5. Rotire piesa cu 90o;
0
6. Rectificare de degrosare la cota ( 119 .74 0 , 087 );
7. Rotire piesa cu 180o;
0
8. Rectificare de degrosare la cota 119 .74 0 , 087 ;
9. Indexare la 90o;
0
10. Rectificare de degrosare la cota ( 119 .74 0 , 087 );
11. Rotire piesa cu 180o;
0
12. Rectificare de degrosare la cota 119 .74 0 , 087 ;
13. Desprindere piesa;
14. Control

5.2.3.4. Stabilirea metodei de reglare la dimensiune:

Având în vedere că pentru piesa analizată s-a considerat tipul producţiei ca fiind de unicat şi
ca procesul tehnologic se proiectează pe principiul concentrării activităţilor, se alege ca metodă
de reglare la dimensiune metoda aşchiilor de probă (prelucrarea fără sculă reglată la cotă).

5.2.3.5. Stabilirea schemei de poziţionare - orientare a piesei:

Schema de poziţionare-orientare a piesei şi cotelor tehnologice sunt prezentate în schiţa
operaţiei la punctul 5.2.3.2 al acestui capitol.
5.2.3.6. Stabilirea adaosurilor intermediare de prelucrare şi a dimensiunilor
intermediare ale suprafeţelor:
Adaosurile intermediare de prelucrare reprezintă adaosurile care se îndepărtează de pe
suprafaţa la o prelucrare de degroşare, semifinisare, finisare sau superfinisare. Aceste prelucrări
posubile, se pot realiza în cadrul aceleiaşi operaţii, dar în faze diferite, sau în operaţii distincte, în
funcţie de care stă la baza proiectării procesului tehnologic, al concentrării sau al diferenţierii
activităţilor tehnologice.
Stabilirea acestor adaosuri se face prin calcul sau prin alegerea din normative. În
capitolul anterior 5.2.2.6 s-a prezentat modul de calcul al adaosurilor intermediare.

42
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU_Florin Grupa 641 AB N.S.N

o Rectificare de degroşare a suprafeţei S1 119 × 119 mm şi grosimea de 18.3 mm.

Adaosuri Tabel
5.2.3.6.1
Ad nom. [µm] dmax. intermediar [mm]
Rectificare de degroşare 19.04 00 , 087
188.9

o Rectificare de degroşare a suprafeţei S4 119 × 18.30 mm şi grosimea de 119 mm.

Adaosuri Tabel 5.2.3.6.2

Ad nom. [µm] dmax. intermediar [mm]
Rectificare de degroşare 120.1800,140
220.42

o Rectificare de degroşare a suprafeţei S5 18.3 × 119mm şi grosimea de 119 mm.

Adaosuri Tabel
5.2.3.6.3
Ad nom. [µm] dmax. intermediar [mm]
Rectificare de degroşare 120.1800,140
220.42

5.2.3.7. Stabilirea caracteristicilor mijloacelor tehnologice:

5.2.3.7.1. Caracteristicile maşinii unelte:
Operaţia de rectificare de degroşare se realizează utilizând maşina ROMTOS BRH 20,
având următoarele caracteristici:

43
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU_Florin Grupa 641 AB N.S.N

Date Tehnice : ROMTOS BRH 20

Caracteristici tehnice UM BRH 20

Suprafaţa de prindere a mesei mm 200x630

Piatră abrazivă: diametru x lăţime x alezaj mm 250x20-50x76

Distanţa dintre arborele port piatră şi masa maşinii mm 525

Turaţia maşinii rot/min 1800

Masa maximă a piesei kg 200

Puterea motorului cutiei port piatră kW 2,2

Masa maşinii kg 1860

44
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU_Florin Grupa 641 AB N.S.N

5.2.3.7.2. Caracteristicile sculei aşchietoare:

D (mm) H (mm) d (mm)

250 50 76

În funcţie de materialul de prelucrat şi tipul rectificării se aleg următoarele (conform [16] – Tab.
9.142):
- material abraziv: E;
- granulaţie: 50...40;
- duritate: J – K;
- liant: C.

D /D1(mm) H (mm) d/b (mm) h (mm)

250/200 140 76,2/27,5 38
5.2.3.7.3. Dispozitive de prindere:
Pentru prelucrarea piesei se vor utiliza următoarele dispozitive de prindere:
- platou magnetic;

45
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU_Florin Grupa 641 AB N.S.N

- ax pentru prinderea sculei.

5.2.3.7.4. Mijloace de inspecţie:
- şubler 150/0,1 STAS 1373-80;
- etalon de rugozitate.
5.2.3.7.5. Mediul de lucru:
Prelucrarea are loc în emulsie de ulei.
5.2.3.8. Stabilirea regimurilor de lucru:
A) Pentru suprafaţa S1 (119  119), rectificare de degroşare.
5.2.3.8.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere:
Ard = 188 µm
t = 0.0313 (conform [16] - Tab. 9.150, pag. 188)
i = 6 treceri
5.2.3.8.2. Stabilirea avansului transversal:
Avansul transversal se calculează cu ajutorul formulei din lucrarea nr. [16] din
bibliografie - Tabelul 9.150.
S t  (0,4......0,7)  B , unde B=50 mm

S t  0,6  50  30 mm/cursă

Viteza de avans a mesei se stabileşte conform tabelului 9.163 din lucrarea nr. [16] din
bibliografie:
v s  20 m/min

5.2.3.8.3. Stabilirea durabilităţii economice a discului abraziv:

Conform tabelului 9.147 din lucrarea nr. [16] din bibliografie, durabilitatea economică
pentru discul abraziv de diametru 250 este Tec= 15 min.
5.2.3.8.4. Stabilirea vitezei de aşchiere:
Conform tabelului 9.163 din lucrarea nr. [16] din bibliografie, viteza de aşchiere este
Vaş= 25 m/sec.

5.2.3.8.5. Stabilirea turaţiei discului abraziv:

Turaţia se stabileşte conform relaţiei:

46
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU_Florin Grupa 641 AB N.S.N

60000  Va 60000  25
n   1910 rot/min
 D 3,14  250

Viteza reală se calculează cu relaţia:

  D  nrd   250  1800

nrd = 1800 rot/min  Vr    23,55 m/s
60000 60000

B) Pentru suprafaţa S4 (119  18.30), rectificare de degroşare.

5.2.3.8.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere:
Ard = 220 µm

t = 0.036 (conform [16] - Tab. 9.150, pag. 188)

i = 6 treceri
5.2.3.8.2. Stabilirea avansului transversal:
Avansul transversal se calculează cu ajutorul formulei din lucrarea nr. [16] din
bibliografie - Tabelul 9.150.
S t  (0,4......0,7)  B , unde B=50 mm

S t  0,6  50  30 mm/cursă

Viteza de avans a mesei se stabileşte conform tabelului 9.163 din lucrarea nr. [16] din
bibliografie:
v s  20 m/min

5.2.3.8.3. Stabilirea durabilităţii economice a discului abraziv:

Conform tabelului 9.147 din lucrarea nr. [16] din bibliografie, durabilitatea economică
pentru discul abraziv de diametru 250 este Tec= 15 min.
5.2.3.8.4. Stabilirea vitezei de aşchiere:
Conform tabelului 9.163 din lucrarea nr. [16] din bibliografie, viteza de aşchiere este
Vaş= 25 m/sec.

5.2.3.8.5. Stabilirea turaţiei discului abraziv:

Turaţia se stabileşte conform relaţiei:

60000  Va 60000  25
n   1910 rot/min
 D 3,14  250

47
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU_Florin Grupa 641 AB N.S.N

Viteza reală se calculează cu relaţia:

  D  nrd   250  1800

nrd = 1800 rot/min  Vr    23,55 m/s
60000 60000

C) Pentru suprafaţa S5 (18.3  119), rectificare de degroşare.

Stabilirea regimului de lucru pentru suprafaţa S5 se va proceda similar ca la suprafaţa S4 deoarece
avem acelaşi adaos de prelucare.
5.2.2.9. Stabilirea procedeelor de reglare cinematică:
Reglarea cinematică se face prin metoda reglării individuale (fără sculă reglată la cotă).
Ca procedeu în cadrul metodei se alege reglarea la dimesiune prin aşchii de probă. Procedeul
constă în aducerea sculei la o dimesiune care să determine obţinerea unei dimensiuni în câmpul
de toleranţă prin realizarea mai multor treceri succesive de prelucrare, pe o lungime mai mică
decât cea de prelucrare, urmate de măsurarea dimesiunilor obţinute şi de corectarea poziţiei
sculei în raport cu cea a piesei, până la obţinerea dimesiunii dorite.
Reglarea mai poate fi făcută automat sau semiautomat.

5.2.3.10 Stabilirea normelor de timp:

Timpul normat pe operaţie se calculează cu relaţia:
Tn  Tb  Ta  Td  Ton  T pi / n , unde:

Tn – timpul normat pe operaţie;

Tpi – timpul de pregătire-închidere;
n – nr. de piese = 1;
Tb – timpul de bază;
Ta – timpul auxiliar;
Td – timpul de deservire tehnică şi organizatorică;
Ton – timpul de odihnă şi necesităţi fireşti.

Tb  Tb1  Tb 2  Tb 3 , unde:

Tb1 – timpul de bază necesar pentru rectificarea de degroşare a suprafeţelor S1,S2 (119  119);
Tb2 – timpul de bază necesar pentru rectificarea de degroşare a suprafeţelor S3,S5 (119  18.30);
Tb3 – timpul de bază necesar pentru rectificarea de degroşare a suprafeţelor S4,S6 (18.30  119);
l  l1  l 2 Bv  B D  5 h
Tbn     K min, unde:
1000  v s  t  BD Sp

l – lungimea piesei de rectificat;

l1 + l2 – distanţele de pătrundere şi depăşire în mm ( [16] – Tab. 12.77);
K – coeficient de corecţie în funcţie de tipul prelucrării, conform ( [16] – Tab. 12.76);
Bv – lăţimea piesei;
BD – lăţimea discului;
Sp = t;
h = 0,188 mm – adaosul de prelucrare;

48
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU_Florin Grupa 641 AB N.S.N

 t  B D = 30 mm/cursă - avansul transversal de trecere.

119  29  8 119  50  5 0,188

Tb1     1,3  0.35 min  Tb1  0,35  2  0.7 min;
1000  20 30 0,0313
119  15  8 18.3  50  5 0,220
Tb 2     1,3  0,14 min  Tb 2  0,14  2  0.28 min;
1000  20 30 0,036

119  15  8 18.3  50  5 0,220

Tb 3     1,3  0,14 min  Tb 2  0,14  2  0.28 min;
1000  20 30 0,036

Tb  0.7  0,28  0,28  1,26 min;

Timpii auxiliari se aleg astfel:

Ta  Ta1  Ta 2  Ta 3  Ta 4  Ta 5  Ta 6 , unde:

Ta1 – timp auxiliar pentru prinderea şi desprinderea piesei, conform [16] – Tab 12,81;
Ta2 – timp auxiliar de apropiere, conform [16] – Tab 12,82;
Ta3 – timp auxiliar pentru cuplarea avansului de trecere, conform [16] – Tab 12,82;
Ta4 – timp auxiliar pentru cuplarea vitezei de avans, conform [16] – Tab 12,82;
Ta5 – timp auxiliar pentru pornirea şi oprirea sistemului de răcire, conform [16] – Tab 12,82;
Ta6 – timp auxiliar pentru masurători, conform Vlase II – Tab 12,83;

Ta1 [min] Ta2[min] Ta3[min] Ta4[min] Ta5[min] Ta6[min]

0.54 0,10 0,03 0,05 0,04 0,66

Ta  0.54  0,10  0,03  0,05  0,04  0,66  1.42  2  2.84 min;

Ta  Ta s1 s 2  Ta s 3 s 4  Ta s18  s 24  2.84  3  8.52 min.

t dt1  t b 1,2  1.26

Td  Tdt  Tdo   (Tb  Ta ) 1,5 / 100   (1.26  8.52) 1,5 / 100  0.23 min,
Tec 28
conform Vlase II – Tab 12.84;
Ton  (Tb  Ta )  3 / 100  (1.26  8.52)  0,03  0.29 min conform Vlase II – Tab 12.85;

T pi1  4 min – pentru modul de prindere (Vlase II – Tab. 12.86);

T pi 2  10 min – pentru primirea şi predarea documentaţiei şi SDV-urilor (Vlase II – Tab. 12.86);

T pi1  4  10  14 min.

Tn  Tb  Ta  Td  Ton  T pi / n  1.26  8.52  0.23  0.29  14 / 1  24.3 min

5.2.3.11 Stabilirea normei de timp:

49
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU_Florin Grupa 641 AB N.S.N

Rreal 18432
K   758  20  Producţie de unicat
Tn 24,3

Notă: [16] – lucrarea nr. 16 din bibliografie.

50