Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

5.2.4 Proiectarea structurii integrale pentru operaţia 4 :

5.2.4.1 Numărul de ordine şi denumirea operaţiei:
Operaţia numărul 4: Găurire si Alezare
5.2.4.2 Proiectarea schiţei şi schemei tehnologice a operaţiei:

Figura 5.2.4.2 – Găurire si alezare

62
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

5.2.4.3 Stabilirea fazelor operaţiilor şi succesiunii acestora:

Găurire:

1. Prindere piesa;
2. Găurire Ø4.8 × 4;(S8)
3. Găurire Ø9,8 × 4;
4. Alezare Ø10 × 4; (S7)
5. Găurire Ø5.86 × 1;
6. Alezare Ø6 × 1;(S9)
7. Rotire cu 25o;
8. Găurire Ø8.8× 3;
9. Alezare Ø9 × 3; (S20)
10. Rotire la 0 o
11. Rotire cu 25o;
12. Găurire Ø8.8× 3;
13. Alezare Ø9 × 3; (S21)
14. Rotire la 0 o
15. Rotire la 90 o
16. Găurire Ø5× 2;(S13)
17. Găurire Ø5× 2;(S14)
18. Găurire Ø7.9 × 2;(S12)
19. Indexare cu 15o
20. Găurire Ø5× 1;(S10)
21. Indexare cu 75o
22. Găurire Ø5× 1;(S15)
23. Indexare la 0 o
24. Indexare cu 15o
25. Găurire Ø5× 1;(S10)
26. Indexare cu 75o
27. Găurire Ø5× 1;(S15)
28. Desprindere piesă;
29. Control.

5.2.4.3 Stabilirea metodei de reglare la dimensiune.

Deoarece în analiza prezentată anterior s-a stabilit că tipul de producţie este unicat, iar
procesul tehnologic se proiectează pe principiul concentrării activităţilor, metoda de reglare la
dimensiune este cea a reglării individuale, iar procedeul este prin aşchii de probă.
5.2.4.4 Stabilirea schemei de poziţionare-orientare a piesei şi a cotelor tehnologice.
Schema de poziţionare-orientare a piesei şi cotelor tehnologice sunt prezentate în schiţa
operaţiei la punctul 5.2.4.2. al acestui capitol.

63
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

5.2.4.5 Stabilirea adaosurilor intermediare de prelucrare şi a dimensiunilor intermediare

ale suprafeţelor.
Adaosurile intermediare de prelucrare reprezintă adaosurile care se îndepărtează de pe
suprafaţa la o prelucrare de degroşare, semifinisare, finisare sau superfinisare.
5.2.4.6 Stabilirea caracteristicilor mijloacelor tehnologice:
5.2.4.6.1 Caracteristicile maşinii unelte:
Pentru realizarea suprafeţelor, prelucrarea se execută pe maşină de găurit verticală cu
coloană fixă model WMW BK 63, acest utilaj a fost ales conform tabelului 10.3 din lucrarea nr.
16 din bibliografie, avănd următoarele caracteristici:

Caracteristicile maşinii-unelte Tabel

5.2.4.6.1
Turaţia axului principal
Denumire Caracteristici principale Avansul (m/mim)
(rot/min)
0,031; 0,045; 0,063; 0,09;
22,4; 31,5; 45; 63; 90; 125;
D = 63; S= 200; 0,125; 0,18; 0,25; 0,355;
WMW BK 63 180; 250; 355; 500; 710;
L = 315; N = 9,8 0,50; 0,71; 1,00; 1,4; 2,0;
1000
2,8; 4,0; 5,6

D – diametrul maxim de găurire;

L – lungimea cursei burghiului;
S – adâncimea maximă de găurire;
N – puterea motorului, kW.

5.2.4.6.2 Caracteristicile sculei aşchietoare:

5.2.4.6.3 Dispozitive de prindere
Pentru prelucrarea piesei se va utiliza un dispozitiv special de prindere prezentat la TDF –
Dispozitiv.
5.2.4.6.4 Mijloace de inspecţie:
- şubler de interior 450/0,1 STAS 1373-80;
- alezometru;
- etalon de rugozitate.

64
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

5.2.4.7 Stabilirea regimurilor de lucru:

Burghiere:
o Obţinerea suprafeţelor prin găurire din plin:
- S10 × 2 la Ø5 × 44 mm având rugozitatea Ra = 6,3;
- S13 × 4 la Ø5 × 44 mm având rugozitatea Ra = 6,3;
- S14 × 2 la Ø5 × 89 mm având rugozitatea Ra = 6,3;
- S15 × 2 la Ø5 × 62 mm având rugozitatea Ra = 6,3;
- S8 × 1 la Ø4,80 × 15 mm având rugozitatea Ra = 6,3;
- S9 × 1 la Ø5,86 × 18.5 mm având rugozitatea Ra = 6,3;
- S12 × 2 la Ø7,9 × 12 mm având rugozitatea Ra = 6,3;
- S20 × 6 la Ø8,86 × 20,2 mm având rugozitatea Ra = 6,3;
- S7 × 4 la Ø9,8 × 6,3 mm având rugozitatea Ra = 6,3;

5.2.4.7.1 Stabilirea adâncimii de aşchiere:

Adâncimea de aşchiere reprezintă chiar adaosul de prelucrare pe rază:
- pentru S10 (Ø5)  Ap =  / 2 = 5/2 = 2,5 mm/rază  t = 2,5 mm;
- pentru S13 (Ø5)  Ap =  / 2 = 5/2 = 2,5 mm/rază  t = 2,5 mm;
- pentru S14 (Ø5)  Ap =  / 2 = 5/2 = 2,5 mm/rază  t = 2,5 mm;
- pentru S10 (Ø5)  Ap =  / 2 = 5/2 = 2,5 mm/rază  t = 2,5 mm;
- pentru S8 (Ø4,8)  Ap =  / 2 = 4,80/2 = 2,4 mm/rază  t = 2,4 mm;
- pentru S9 (Ø5,86)  Ap =  / 2 = 5,86/2 = 2,9 mm/rază  t = 2,9 mm;
- pentru S12 (Ø7,9)  Ap =  / 2 = 7,9/2 = 3,95 mm/rază  t = 3,95 mm;
- pentru S20 (Ø8,86)  Ap =  / 2 = 8,86/2 = 4,4 mm/rază  t = 4,4 mm;
- pentru S7 (Ø9,8)  Ap =  / 2 = 9,8/2 = 4,9 mm/rază  t = 4,9 mm;
5.2.4.7.2 Stabilirea avansului de aşchiere
Avansul de aşchiere se stabileşte conform tabelului 9.121 lucrarea nr. [16] din
bibliografie în funcţie de diametrul sculei, astfel:
- pentru diametrul burghiului D = 5 mm se alege s = 0,05 mm/rot;
- pentru diametrul burghiului D = 5 mm se alege s = 0,05 mm/rot;
- pentru diametrul burghiului D = 5 mm se alege s = 0,05 mm/rot;
- pentru diametrul burghiului D = 5 mm se alege s = 0,05 mm/rot;
- pentru diametrul burghiului D = 4,8 mm se alege s = 0,05 mm/rot;
- pentru diametrul burghiului D = 5,86 mm se alege s = 0,05 mm/rot;
- pentru diametrul burghiului D = 7,9 mm se alege s = 0,10 mm/rot;
- pentru diametrul burghiului D = 8,86 mm se alege s = 0,15 mm/rot;
- pentru diametrul burghiului D = 9,8 mm se alege s = 0,18 mm/rot;

65
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

5.2.4.7.3 Stabilirea durabilităţii economice şi uzura admisibilă a sculei aşchietoare

Durabilitate economică Te şi uzura admisibilă hα se stabilesc conform tabelelor 9.113 şi
9.116 lucrarea nr. [16] din bibliografie în funcţie de diametrul sculei, astfel:
- pentru diametrul burghiului D = 5 mm se alege Te = 12 min şi hα = 1,2;
- pentru diametrul burghiului D = 4,80 mm se alege Te = 12 min şi hα = 1,2;
- pentru diametrul burghiului D = 5,86 mm se alege Te = 12 min şi hα = 1,2;
- pentru diametrul burghiului D = 7,9 mm se alege Te = 12 min şi hα = 1,2;
- pentru diametrul burghiului D = 8,86 mm se alege Te = 12 min şi hα = 1,2;
- pentru diametrul burghiului D = 9,8 mm se alege Te = 12 min şi hα = 1,2;

5.2.4.7.4 Stabilirea vitezei de aşchiere

Viteza de aşchiere se stabileşte conform tabelului 9.121 lucrarea nr. [16] din bibliografie, astfel:
- pentru diametrul burghiului D = 5 mm, s = 0,05 mm/rot se recomandă vtab = 32,5 m/min
Coeficienţii de corecţie sunt:

 K 1  0,90

 K 2  0,70
K 3  0,77

vcor  vtab  K1  K 2  K 3  32,5  0,90  0,70  0,77  15,75 m/min

- pentru diametrul burghiului D =4,8 mm, s = 0,05 mm/rot se recomandă vtab = 27,4 m/min
Coeficienţii de corecţie sunt:

 K 1  0,90

 K 2  0,70
K 3  0,77

vcor  vtab  K1  K 2  K 3  27,4  0,90  0,70  0,77  13,30 m/min;

- pentru diametrul burghiului D =5,86 mm, s = 0,05 mm/rot se recomandă vtab = 27,4 m/min

Coeficienţii de corecţie sunt:

 K 1  0,90

 K 2  0,70

 K 3  0,77
vcor  vtab  K1  K 2  K 3  27,4  0,90  0,70  0,77  13,30 m/min;

- pentru diam burghiului D = 7,9 mm, s = 0,10 mm/rot se recomandă vtab = 26,3 m/min;
Coeficienţii de corecţie sunt:

66
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

 K 1  0,90

 K 2  0,70
K 3  0,77

vcor  vtab  K1  K 2  K 3  26,3  0,90  0,70  0,77  12,76 m/min;

- pentru diam burghiului D = 8,86 mm, s = 0,18 mm/rot se recomandă vtab = 19,9m/min;
Coeficienţii de corecţie sunt:

 K 1  0,90

 K 2  0,70
K 3  0,77

vcor  vtab  K1  K 2  K 3  19,9  0,90  0,70  0,77  9,65 m/min;

- pentru diam burghiului D = 9,8 mm, s = 0,18 mm/rot se recomandă vtab = 19,3 m/min;
Coeficienţii de corecţie sunt:

 K 1  0,90

 K 2  0,70
K 3  0,77

vcor  vtab  K1  K 2  K 3  19,3  0,90  0,70  0,77  9,36 m/min;

5.2.4.7.5 Stabilirea turaţiei sculei aşchietoare:

Turaţia se stabileşte conform relaţiei:
- pentru diametrul de Ø 5 mm:
1000  vcor 1000  15,75
n   1003,18 rot/min;
 D 3,14  5
- pentru diametrul de Ø 4,8 mm:
1000  vcor 1000  13,30
n   882,43 rot/min;
 D 3,14  4,8
- pentru diametrul de Ø 5,86 mm:
1000  vcor 1000  13,30
n   722,81 rot/min;
 D 3,14  5,86
- pentru diametrul de Ø 7,9 mm:
1000  vcor 1000  12,76
n   520,98 rot/min;
 D 3,14  7,8
- pentru diametrul de Ø 8,86 mm:
1000  vcor 1000  9,65
n   346,86 rot/min;
 D 3,14  8,86
- pentru diametrul de Ø 9,8 mm:
1000  vcor 1000  9,36
n   304,17 rot/min;
 D 3,14  9,8

67
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

Se alege din gama de turaţii a maşinii unelte din Tabelul 5.2.4.6.1 :

n r = 1000 rot/min;
n r = 710 rot/min;
n r = 710 rot/min;
n r = 500 rot/min;
n r = 355rot/min;
n r = 250 rot/min;

Din caracteristicile maşinii-unelte se alege: sr

- pentru diametrul burghiului D = 5 mm se alege sr = 0,045 mm/rot;

- pentru diametrul burghiului D = 4,8 mm se alege sr = 0,045 mm/rot;
- pentru diametrul burghiului D = 5,86 mm se alege sr = 0,045 mm/rot;
- pentru diametrul burghiului D = 7,9 mm se alege sr = 0,09 mm/rot;
- pentru diametrul burghiului D = 8,86 mm se alege sr = 0,125 mm/rot;
- pentru diametrul burghiului D = 9,8 mm se alege sr = 0,18 mm/rot;

Viteza de aşchiere reală va fi:

  Dn 3,14  5  1000
vr    15.7 m/min;
1000 1000
  D  n 3,14  4,8  710
vr    10,70 m/min;
1000 1000
  D  n 3,14  5,86  710
vr    13,06 m/min;
1000 1000
  D  n 3,14  7,9  500
vr    12,04 m/min;
1000 1000
  D  n 3,14  8,86  355
vr    9,87 m/min;
1000 1000
  D  n 3,14  9,8  250
vr    7,69 m/min;
1000 1000

5.2.4.7.6 Verificarea puterii motorului electric:

Din tabelul 9.121 lucrarea [16] din bibliografie se scoate valoarea momentului de
2  M t  vr 2  688  7,69
torsiune M t  688 daNmm  N r    0,22 kW;
6000  D   6000  9,8  0,8

Din caracteristicile maşinii - Tabelul 5.2.4.6.1 NME = 9,8 kW  Nr< NME

Dacă pentru diametrul de D=9,8 mm puterea se verifică, rezultă că şi pentru celelalte diametre
se verifică.

68
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

5.2.4.7.6 Verificarea puterii motorului electric:

Puterea consumată la prelucrarea lărgire prin burghiere nu are sens să se calculeze întrucât
este mult mai mică decât puterea motorului electric al maşinii-unelte.
Alezare :
o Obţinerea suprafeţelor prin alezare:
- S8 × 1 la Ø6 × 15 mm având rugozitatea Ra = 0,8;
- S20 × 6 la Ø8 × 20,2 mm având rugozitatea Ra = 0,8;
- S7 × 4 la Ø10 × 6,3 mm având rugozitatea Ra = 0,8;

5.2.4.7.1 Stabilirea adâncimii de aşchiere:

Din tabelul 9.97 din lucrarea nr. [16] din bibliografie se alege adaosul de prelucrare
recomandat, pe rază:

- pentru S8 (Ø6) Alezare de degroşare  Ad = 0,05 mm/rază = 0,10 mm/diam

Alezare de finisare  Ad = 0,02 mm/rază = 0,04 mm/diam
 Ap = 0,10 + 0,04 = 0,14 mm/diam  t = 0,14 mm;

- pentru S20 (Ø9) Alezare de degroşare  Ad = 0,05 mm/rază = 0,10 mm/diam

Alezare de finisare  Ad = 0,02 mm/rază = 0,04 mm/diam
 Ap = 0,10 + 0,04 = 0,14 mm/diam  t = 0,14 mm;
- pentru S7 (Ø10) Alezare de degroşare  Ad = 0,08 mm/rază = 0,16 mm/diam
Alezare de finisare  Ad = 0,02 mm/rază = 0,04 mm/diam
 Ap = 0,16 + 0,04 = 0,20 mm/diam  t = 0,20 mm;

5.2.4.7.2 Stabilirea avansului de aşchiere

Avansul de aşchiere se recomandă conform tabelului 9.104 lucrarea nr. [16] din
bibliografie în funcţie de diametrul sculei, astfel:
- pentru diametrul alezorului D = 6 mm se alege s = 0,20 mm/rot;
- pentru diametrul alezorului D = 9 mm se alege s = 0,20 mm/rot;
- pentru diametrul alezorului D = 10 mm se alege s = 0,20 mm/rot;

Din caracteristicile maşinii-unelte se alege: sr = 0,25 mm/rot;

5.2.4.7.3 Stabilirea durabilităţii economice şi uzura admisibilă a sculei aşchietoare

Durabilitate economică Te şi uzura admisibilă hα se stabilesc conform tabelelor 9.118
lucrarea nr. [16] din bibliografie în funcţie de diametrul sculei, astfel:
- pentru diametrul alezorului D = 6mm se alege Te = 40 min;
- pentru diametrul alezorului D = 9 mm se alege Te = 40 min;
69
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

- pentru diametrul alezorului D = 10 mm se alege Te = 40 min;

5.2.4.7.4 Stabilirea vitezei de aşchiere

Viteza de aşchiere se stabileşte conform tabelului 9.133 lucrarea nr. [16] din bibliografie, astfel:
- pentru diam burghiului D = 6, 9 şi 10 mm, s = 0,18 mm/rot se recomandă vtab =10,8 m/min;
Coeficienţii de corecţie sunt:

 K 1  0,90
vcor  vtab  K1  10,8  0,90  9,72 m/min;

7.2.4.7.5 Stabilirea turaţiei sculei aşchietoare:

Turaţia se stabileşte conform relaţiei:
- pentru diametrul de Ø 6 mm:
1000  vcor 1000  9.72
n   515,92 rot/min;
 D 3,14  6
- pentru diametrul de Ø 8 mm:
1000  vcor 1000  9.72
n   343,94 rot/min.
 D 3,14  9
- pentru diametrul de Ø 10 mm:
1000  vcor 1000  9,72
n   309,55 rot/min.
 D 3,14  10

Se alege din gama de turaţii a maşinii-unelte din Tabelul 5.2.4.6.1 :

n r = 500 rot/min;
n r = 355 rot/min;
n r = 250 rot/min;

Viteza de aşchiere reală va fi:

  Dn 3,14  6  500
vr    9,42 m/min;
1000 1000
  D  n 3,14  9  355
vr    10,03 m/min.
1000 1000
  D  n 3,14  10  250
vr    11,14 m/min.
1000 1000

5.2.4.7.6 Verificarea puterii motorului electric:

Puterea consumată la prelucrarea prin alezare nu are sens să se calculeze întrucât este mult
mai mică decât puterea motorului electric al maşinii-unelte.

70
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

5.2.4.8 Stabilirea normei de timp:

Timpul normat pe operaţie se calculează cu relaţia:

Tn  Top  Td  Ton  T pi / n unde:

Tn – timpul normat pe operaţie;

Tpi – timpul de pregătire-închidere;
n – nr. de piese = 1;
Td – timpul de deservire tehnică şi organizatorică;
Ton – timpul de odihnă şi necesităţi fireşti.

Burghiere :

Din tabelul 11.43 lucrarea nr. [16] din bibliografie se alege timpul operativ incomplet în funcţie
de diametrul sculei aşchietoare şi de lungimea de prelucrat:
- pentru diametrul burghiului D = 5  62 mm se alege Topi  1,68  K min
unde K este dat in acelaşi tabel, în relaţia:

K  K a  ( K 2  K 3  K1  x) , unde:

Ka = 1,82 (tab 11.77)

K1 = 0,17 pentru oţel forjat (tab 11.43);
K2 = 1,20 pentru gaură înfundată (tab 11.43);
K3 = ntabel / nr = 1003,18/1000 = 1,00 în funcţie de turaţie (tab 11.43);
x = 0,35 (tab 11.43);
K  1,82  (1,20  1,00  0,17  0,35)  2,29
Topi  1,68  2,29  3,84 min;
- pentru diametrul burghiului D = 5  44 mm se alege Topi  1,29  K min
unde K este dat in acelaşi tabel, în relaţia:

K  K a  ( K 2  K 3  K1  x) , unde:

Ka = 1,82 (tab 11.77)

K1 = 0,17 pentru oţel forjat (tab 11.43);
K2 = 1,20 pentru gaură înfundată (tab 11.43);
K3 = ntabel / nr = 1003,18/1000 = 1,00 în funcţie de turaţie (tab 11.43);
x = 0,35 (tab 11.43);
K  1,82  (1,20  1,00  0,17  0,35)  2,29
Topi  1,29  2,29  2,95 min;

- pentru diametrul burghiului D = 5  43,5 mm se alege Topi  1,29  K min

unde K este dat in acelaşi tabel, în relaţia:

K  K a  ( K 2  K 3  K1  x) , unde:

Ka = 1,82 (tab 11.77)

71
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

K1 = 0,17 pentru oţel forjat (tab 11.43);

K2 = 1,20 pentru gaură înfundată (tab 11.43);
K3 = ntabel / nr = 1003,18/1000 = 1,00 în funcţie de turaţie (tab 11.43);
x = 0,35 (tab 11.43);
K  1,82  (1,20  1,00  0,17  0,35)  2,29
Topi  1,29  2,29  2,95 min;

- pentru diametrul burghiului D = 5  89 mm se alege Topi  1,80  K min

unde K este dat in acelaşi tabel, în relaţia:

K  K a  ( K 2  K 3  K1  x) , unde:

Ka = 1,82 (tab 11.77)

K1 = 0,17 pentru oţel forjat (tab 11.43);
K2 = 1,20 pentru gaură înfundată (tab 11.43);
K3 = ntabel / nr = 1003,18/1000 = 1,00 în funcţie de turaţie (tab 11.43);
x = 0,35 (tab 11.43);
K  1,82  (1,20  1,00  0,17  0,35)  2,29
Topi  1,80  2,29  4,12 min;

- pentru diametrul burghiului D = 4,8  15 mm se alege Topi  0,87  K min

unde K este dat in acelaşi tabel, în relaţia:

K  K a  ( K 2  K 3  K1  x) , unde:
Ka = 1,82 (tab 11.77)
K1 = 0,17 pentru oţel forjat (tab 11.43);
K2 = 1 pentru gaură străpunsă (tab 11.43);
K3 = ntabel / nr = 722,81/710 = 1,01 în funcţie de turaţie (tab 11.43);
x = 0,35 (tab 11.43);
K  1,82  (1  1,01  0,17  0,35)  1,94
Topi  0,87  1,94  1,68 min;

- pentru diametrul burghiului D = 5,86  18,3 mm se alege Topi  0,87  K min

unde K este dat in acelaşi tabel, în relaţia:
K  K a  ( K 2  K 3  K1  x) , unde:
Ka = 1,82 (tab 11.77)
K1 = 0,17 pentru oţel forjat (tab 11.43);
K2 = 1 pentru gaură străpunsă (tab 11.43);
K3 = ntabel / nr = 722,81/710 = 1,01 în funcţie de turaţie (tab 11.43);
x = 0,35 (tab 11.43);
K  1,82  (1  1,01  0,17  0,35)  1,94
Topi  0,87  1,94  1,68 min;
- pentru diametrul burghiului D = 7,9  12 mm se alege Topi  0,84  K min
Ka = 1,82 (tab 11.77)
K1 = 0,17 pentru oţel forjat (tab 11.43);
K2 = 1 pentru gaură străpunsă (tab 11.43);

72
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

K3 = ntabel / nr = 520,98/500 = 1,04 în funcţie de turaţie (tab 11.43);

x = 0,35 (tab 11.43);
K  1,82  (1 1,04  0,17  0,35)  2
Topi  0,84  2  1,68 min;

- pentru diametrul burghiului D = 8,86  20,2 mm se alege Topi  0,91  K min

Ka = 1,82 (tab 11.77)
K1 = 0,17 pentru oţel forjat (tab 11.43);
K2 = 1,2 pentru gaură străpunsă (tab 11.43);
K3 = ntabel / nr = 346,86/355 = 0,97 în funcţie de turaţie (tab 11.43);
x = 0,35 (tab 11.43);
K  1,82  (1,2  0,97  0,17  0,35)  2,22
Topi  0,91  2,22  2,02 min;

- pentru diametrul burghiului D = 9,8  6,3 mm se alege Topi  0,81 K min

unde K este dat in acelaşi tabel, în relaţia:

K  K a  ( K 2  K 3  K1  x) , unde:

Ka = 1,82 (tab 11.77)

K1 = 0,17 pentru oţel forjat (tab 11.43);
K2 = 1,20 pentru gaură înfundată (tab 11.43);
K3 = ntabel / nr = 304,17/250= 1,21în funcţie de turaţie (tab 11.43);
x = 0,35 (tab 11.43);
K  1,82  (1,20  1,21  0,17  0,35)  2,73
Topi  0,81  2,29  1,85 min;

Alezare :

Din tabelul 11.53 lucrarea nr. [16] din bibliografie se alege timpul operativ incomplet în funcţie
de diametrul sculei aşchietoare şi de lungimea de prelucrat:

- pentru diametrul burghiului D = 6  15 mm se alege T opi  0,87  K min

73
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

unde K este dat in acelaşi tabel, în relaţia:

K  K a  K1  K 3 , unde:

Ka = 1,82 (tab 11.77)

K1 = 1 în funcţie de materialul sculei aşchietoare (tab 11.53);
K3 = ntabel / nr = 515,92/500 = 1,03 în funcţie de turaţie (tab 11.53);

K  1,82  1  1,03  1,87

Topi  0,87  1,87  1,62 min;

- pentru diametrul burghiului D = 9  20,2 mm se alege Topi  0,94  K min

Ka = 1,82 (tab 11.77)
K1 = 1 în funcţie de materialul sculei aşchietoare (tab 11.53);
K3 = ntabel / nr = 343,94/355 = 0,96 în funcţie de turaţie (tab 11.53);

K  1,82  1  0,96  1,74

Topi  0,94  1,74  1,64 min;

- pentru diametrul burghiului D = 10  6,3 mm se alege Topi  0,84  K min

Ka = 1,82 (tab 11.77)
K1 = 1 în funcţie de materialul sculei aşchietoare (tab 11.53);
K3 = ntabel / nr = 309,55/250 = 1,23 în funcţie de turaţie (tab 11.53);
K  1,82  1  1,23  2,23
Topi  0,84  2,23  1,87 min;

Din tabelul 11.78 lucrarea nr. [16] din bibliografie se alege timpul ajutător pentru prinderea şi
desprinderea piesei
ta = 0,53x6 = 3,42 min;

Tburghiere = (1 x 1,68) + (6 x 2,02) + (4 x 1,85) + (2 x 2,95) + (2 x 4,11) + (2 x 3,84)+ (2 x 2,95)

+(2 x 1,68) +(4 x 1,68) = 58,98 min

Talezare = (1 x 1,62) + (6 x 1,64) + (4 x 1,87) = 22,87 min

T  58,98  22,87  81,85 min ;

Top  81,85  3,42  85.27 min ;

Din tabelele destinate normării tehnice 11.81 lucrarea nr. [16] din bibliografie se extrag următorii
timpi:

Tpi – timp de pregătire – încheiere, Tpi  6  6  12 min;

Td – timp de deservire organizatorică, Td  Top  8 / 100  85,27  0,08  6,82 min;
Ton – timp de odihnă şi necesităţi fireşti, Ton  Top  8 / 100  85,27  0,08  6,82 min;

74
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

Timpul normat pe operaţie va fi:

Tn  Top  Td  Ton  T pi / n  85,27  6,82  6,82  12 / 1  110,91 min

7.2.4.10. Stabilirea tipului de producţie:

Rreal 18432
K   166,18  20  Producţie de unicat
Tn 110,91

Notă: [16] – lucrarea nr. 16 din bibliografie.

75