Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

5.2.8 Proiectarea structurii integrale pentru operaţia 9:

5.2.8.1 Numărul de ordine şi denumirea operaţiei:
Operaţia numărul 9: Rectificare plană de finisare.
5.2.8.2 Proiectarea schiţei şi schemei tehnologice a operaţiei:

Figura 5.2.8.2. Rectificare plană si de contur de finisare.

99
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

7.2.8.3 Stabilirea fazelor operaţiilor şi succesiunii acestora:

Rectificare plană de finisare:
1. Prinderea piesei pe platoul magnetic;
2. Rectificare de finisare la cota ( 18.3  0,2 );
3. Rotire piesa cu 180o;
4. Rectificare de finisare la cota 18.3  0,2 ;
5. Rotire piesa cu 90o;
6. Rectificare de finisare la cota ( 119  0,3 );
7. Rotire piesa cu 180o;
8. Rectificare de finisare la cota 119  0,3 ;
9. Indexare la 90o;
10. Rectificare de finisare la cota ( 119  0,3 );
11. Rotire piesa cu 180o;
12. Rectificare de finisare la cota 119  0,3 ;
13. Desprindere piesa;
14. Control

5.2.8.4. Stabilirea metodei de reglare la dimensiune:

Având în vedere că pentru piesa analizată s-a considerat tipul producţiei ca fiind de unicat şi
ca procesul tehnologic se proiectează pe principiul concentrării activităţilor, se alege ca metodă
de reglare la dimensiune metoda aşchiilor de probă (prelucrarea fără sculă reglată la cotă).

5.2.8.5. Stabilirea schemei de poziţionare - orientare a piesei:

Schema de poziţionare-orientare a piesei şi cotelor tehnologice sunt prezentate în schiţa
operaţiei la punctul 5.2.8.2 al acestui capitol.
5.2.8.6. Stabilirea adaosurilor intermediare de prelucrare şi a dimensiunilor
intermediare ale suprafeţelor:
Adaosurile intermediare de prelucrare reprezintă adaosurile care se îndepărtează de pe
suprafaţa la o prelucrare de degroşare, semifinisare, finisare sau superfinisare. Aceste prelucrări
posubile, se pot realiza în cadrul aceleiaşi operaţii, dar în faze diferite, sau în operaţii distincte, în
funcţie de care stă la baza proiectării procesului tehnologic, al concentrării sau al diferenţierii
activităţilor tehnologice.
Stabilirea acestor adaosuri se face prin calcul sau prin alegerea din normative. În
capitolul anterior 5.2.8.6 s-a prezentat modul de calcul al adaosurilor intermediare.

o Rectificare de finisare a suprafeţei S1 119 × 119 mm şi grosimea de 18.3 mm.

100
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

Adaosuri Tabel 5.2.8.8.1

Ad nom. [µm] dmax. intermediar [mm]
Rectificare de finisare 18.3  0,2
86,42

o Rectificare de finisare a suprafeţei S4 119 × 18.30 mm şi grosimea de 119 mm.

Adaosuri Tabel 5.2.8.6.2

Ad nom. [µm] dmax. intermediar [mm]
Rectificare de finisare 119  0,3
86,42

o Rectificare de finisare a suprafeţei S5 18.3 × 119mm şi grosimea de 119 mm.

Adaosuri Tabel 5.2.8.6.3

Ad nom. [µm] dmax. intermediar [mm]
Rectificare de finisare 119  0,3
86,42

5.2.8.7. Stabilirea caracteristicilor mijloacelor tehnologice:

5.2.8.7.1. Caracteristicile maşinii unelte:
Operaţia de rectificare de degroşare se realizează utilizând maşina ROMTOS BRH 20,
având următoarele caracteristici:

101
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

Date Tehnice : ROMTOS BRH 20

Caracteristici tehnice UM BRH 20

Suprafaţa de prindere a mesei mm 200x630

Piatră abrazivă: diametru x lăţime x alezaj mm 250x20-50x76

Distanţa dintre arborele port piatră şi masa maşinii mm 525

Turaţia maşinii rot/min 1800

Masa maximă a piesei kg 200

Puterea motorului cutiei port piatră kW 2,2

Masa maşinii kg 1860

102
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

5.2.3.7.2. Caracteristicile sculei aşchietoare:

D (mm) H (mm) d (mm)

250 50 76

În funcţie de materialul de prelucrat şi tipul rectificării se aleg următoarele (conform [16] – Tab.
9.142):
- material abraziv: E;
- granulaţie: 50...40;
- duritate: J – K;
- liant: C.

D /D1(mm) H (mm) d/b (mm) h (mm)

250/200 140 76,2/27,5 38

103
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

5.2.8.7.3. Dispozitive de prindere:

Pentru prelucrarea piesei se vor utiliza următoarele dispozitive de prindere:
- platou magnetic;
- ax pentru prinderea sculei.
5.2.8.7.4. Mijloace de inspecţie:
- şubler 450/0,1 STAS 1373-80;
- etalon de rugozitate.
5.2.8.7.5. Mediul de lucru:
Prelucrarea are loc în emulsie de ulei.
5.2.8.8. Stabilirea regimurilor de lucru:
A) Pentru suprafaţa S1 (119 × 119), rectificare de finisare.
5.2.8.8.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere:
Ard = 86 µm
t = 0.0377 (conform [16] - Tab. 9.150, pag. 188)
i = 4 treceri
5.2.8.8.2. Stabilirea avansului transversal:
Avansul transversal se calculează cu ajutorul formulei din lucrarea nr. [16] din
bibliografie - Tabelul 9.150.
S t  (0,4......0,7)  B , unde B=50 mm

S t  0,6  50  30 mm/cursă

Viteza de avans a mesei se stabileşte conform tabelului 9.163 din lucrarea nr. [16] din
bibliografie:
v s  24 m/min

5.2.8.8.3. Stabilirea durabilităţii economice a discului abraziv:

Conform tabelului 9.147 din lucrarea nr. [16] din bibliografie, durabilitatea economică
pentru discul abraziv de diametru 250 este Tec= 15 min.
5.2.8.8.4. Stabilirea vitezei de aşchiere:
Conform tabelului 9.163 din [16], viteza de aşchiere este Vaş= 22,4....25 m/sec. Aleg Vaş
= 23 m/sec.

104
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

5.2.8.8.5 Stabilirea turaţiei discului abraziv:

Turaţia se stabileşte conform relaţiei:

60000  Va 60000  23
n   1758 rot/min
 D 3,14  250

Viteza reală se calculează cu relaţia:

  D  nrd   250  1800

nrd = 1800 rot/min  Vr    23,55 m/s
60000 60000

B) Pentru suprafaţa S4 (119 × 18.30), rectificare de finisare.

Stabilirea regimului de lucru pentru suprafaţa S4 se va proceda similar ca la suprafaţa S1 deoarece
avem acelaşi adaos de prelucare.
C) Pentru suprafaţa S5 (18.3 × 119), rectificare de finisare.
Stabilirea regimului de lucru pentru suprafaţa S5 se va proceda similar ca la suprafaţa S 1 si S4
deoarece avem acelaşi adaos de prelucare.

5.2.8.9. Stabilirea procedeelor de reglare cinematică:

Reglarea cinematică se face prin metoda reglării individuale (fără sculă reglată la cotă).
Ca procedeu în cadrul metodei se alege reglarea la dimesiune prin aşchii de probă. Procedeul
constă în aducerea sculei la o dimesiune care să determine obţinerea unei dimensiuni în câmpul
de toleranţă prin realizarea mai multor treceri succesive de prelucrare, pe o lungime mai mică
decât cea de prelucrare, urmate de măsurarea dimesiunilor obţinute şi de corectarea poziţiei
sculei în raport cu cea a piesei, până la obţinerea dimesiunii dorite.
Reglarea mai poate fi făcută automat sau semiautomat.

5.2.8.10 Stabilirea normelor de timp:

Timpul normat pe operaţie se calculează cu relaţia:
Tn  Tb  Ta  Td  Ton  T pi / n , unde:

Tn – timpul normat pe operaţie;

Tpi – timpul de pregătire-închidere;
n – nr. de piese = 1;
Tb – timpul de bază;
Ta – timpul auxiliar;
Td – timpul de deservire tehnică şi organizatorică;
Ton – timpul de odihnă şi necesităţi fireşti.

105
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

Tb  Tb1  Tb 2  Tb 3 , unde:

Tb1 – timpul de bază necesar pentru frezare de finisare a suprafeţelor S1,S2 (119 × 119);
Tb2 – timpul de bază necesar pentru frezare de finisare a suprafeţelor S3,S5 (119 × 18.30);
Tb3 – timpul de bază necesar pentru frezare de finisare a suprafeţelor S4,S6 (18.30 × 119);
l  l1  l 2 Bv  B D  5 h
Tbn     K min, unde:
1000  v s  t  BD Sp

l – lungimea piesei de rectificat;

l1 + l2 – distanţele de pătrundere şi depăşire în mm ( [16] – Tab. 12.77);
K – coeficient de corecţie în funcţie de tipul prelucrării, conform ( [16] – Tab. 12.76);
Bv – lăţimea piesei;
BD – lăţimea discului;
Sp = t;
h = 0,086 mm – adaosul de prelucrare;
 t  B D = 30 mm/cursă - avansul transversal de trecere.

119  29  8 119  50  5 0,086

Tb1     1,3  0,23 min  Tb1  0,23  2  0.46 min;
1000  20 30 0,0215
119  15  8 18.3  50  5 0,086
Tb 2     1,3  0,09 min  Tb 2  0,09  2  0.18 min;
1000  20 30 0,0215
119  15  8 18.3  50  5 0,086
Tb 3     1,3  0,09 min  Tb 3  0,09  2  0.18 min;
1000  20 30 0,0215

Tb  0,46  0,18  0,18  0,82 min;

Timpii auxiliari se aleg astfel:

Ta  Ta1  Ta 2  Ta 3  Ta 4  Ta 5  Ta 6 , unde:

Ta1 – timp auxiliar pentru prinderea şi desprinderea piesei, conform [16] – Tab 12,81;
Ta2 – timp auxiliar de apropiere, conform [16] – Tab 12,82;
Ta3 – timp auxiliar pentru cuplarea avansului de trecere, conform [16] – Tab 12,82;
Ta4 – timp auxiliar pentru cuplarea vitezei de avans, conform [16] – Tab 12,82;
Ta5 – timp auxiliar pentru pornirea şi oprirea sistemului de răcire, conform [16] – Tab 12,82;
Ta6 – timp auxiliar pentru masurători, conform Vlase II – Tab 12,83;

Ta1 [min] Ta2[min] Ta3[min] Ta4[min] Ta5[min] Ta6[min]

3,0 0,10 0,03 0,05 0,04 0,8

Ta  2,90  0,10  0,03  0,05  0,04  0,8  3,92  2  7,94 min;

Ta  Ta s1 s 2  Ta s 3 s 7  Ta s 5 s 8  7,94  3  23,82 min.

106
 Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
Proiect de Licenta al Absolventului MIU Florin Grupa 641 AB N.S.N

t dt1  t b 1,2  0.82

Td  Tdt  Tdo   (Tb  Ta )  1,5 / 100   (0.82  23,82)  1,5 / 100  0,50 min,
Tec 15
conform [16] – Tab 12.84;
Ton  (Tb  Ta )  3 / 100  (0,82  23,82)  0,03  0,73 min conform [16] – Tab 12.85;

T pi1  4 min – pentru modul de prindere ( [16] – Tab. 12.86);

T pi 2  10 min – pentru primirea şi predarea documentaţiei şi SDV-urilor ( [16] – Tab. 12.86);

T pi1  4  10  14 min.

Tn  Tb  Ta  Td  Ton  T pi / n  0.82  23,82  0,50  0,73  14 / 1  39,87 min

7.2.8.11 Stabilirea normei de timp:

Rreal 18432
K   462  20  Producţie de unicat
Tn 39,87

Notă: [16] – lucrarea nr. 16 din bibliografie.

107