N.

IORGA

ADEVARLIL ASL1PRA
TRECLITULLII 5i
PREZENTLILLII
BASARABI E I _11

iraducere de D-na DOR1NA-FLORIAN; Profeeoari

B' U cu R ES T 1;
1 940

www.dacoromanica.ro
,
t
 N. IORGA

ADEVARUL ASLIPRA
TRECUTLILLII
PR EZENTLI LLII
BASARABI E I
Traducere de D-na DORINA FLORIAN; Profesoarà

BUCURESTI
1940

www.dacoromanica.ro
 Dintr'o mai veche lucrare cu
- acest titlu a d-lui profesor N.
lorga, apárut6 In 1922 In limba
francez6, cram aceste largi ex-
trase de mare interes si de
- acut6 actualitate.
Basarabia, anexatd de Rusia
in 1812, ca urmare a unui rdz-
boiu contra Turcilor si lard ca
Moldavia autonomd sd fi avut
datoria de a pläti dezastrul su-
zeranilor ei poartd inca numele
clinastiei valahe a Basarabilor,
al cdror nume acoperea altd-
data, numai partea inferioard a
acestei provincii, de-alungul
malului stcing al Dundrei infe-
rioare, teritoriu care le aparti-
nea din, al XIV secol. Aceasta-
notiune preliminard exclude
toatd vechea dominatie strand
asupra fasiei de teritoriu care
se intinde intre Prut la Apus,
.

Nistru la Rcisdrit si la Sud cu

gurile dundrene.
Din cea mai veche epoca co-
lonia greacd din Tyras, situatd
3-
www.dacoromanica.ro
la, imbucutdtura Nistrului, ser-
vea de debuseu unei regiuni
destul de intinsd, care produ-
cea grdul necesar aproviziond- -

rii acestei intregi lumi elenice

riverand a Pontului Euxin. X-
sezarea Tyras-ului era asa- de
potrivit pentru acest comer t cd,
mai tdrzin, in epoca bizantind;
un castel imperial a- lost zidit
pe ruinele lui, cdri n'au lost inca
explorate, si acest Maurokas-
tron" ( Castelul negru") se' .
mentine in timp de secole cu o -
oarecdre garnizoand si un port
destul de frequentat.
-In ce priveste interiorul vii-
toarei Basarabii; partea meri-
dionald, des tul de putin produc-
tivd, acoperitd in mare parte
de lacuri, servia de trecere hoar: -
delor cytiee, mai tdrziu tribu-
rilor altaice (bulgeiresti) ° sau
fino-ugrice (maghiare) cari
s'au stabilit acolo pentru- cdtd-
va- vreme, inainte de a gdsi o
patrte mai infloritoare. si mai
bogatifi.
Deasupra acestei prelungiri a
stepei rusesti, intinsele cdmpii
nu preze:ntau de cdt rar Peiduri
mici; cursuri de apd de mic de=
,bit le traversau, si nicdiri pänd
la marginea renclui care for-
M.eqzd granita orientald ã d-
-4

www.dacoromanica.ro
rii, nu se constata in documen-
te, aglomerdri mai importante
de populatie. Cdt despre punc-
tele uncle au fost concentran i o-
menesti, trebue sd admitem ca
locuitorii nu erau deosebiti de
taranii romdni cari locuiau
Moldova intre Prut i Carpati.
-*-
La inceputul sec. al XIV
incep sa apard insemndri isto-
rice. In 1330 un guvernator td-
tar se gdsia la Maurokastron,
pe care romdnii o numiau deja
Cetatea Albá. Sf. Ion, negustor
din Trebizonda, a suferit acolo
martiragiul. Viata sa, povestitd
la aceiasi epocd constata dea-
semenea si prezenta unei popu-
latii jidovesti, si fdrd indoiald
grecii erau de asemenea foarte
numerosi.
Stabilirea genovezilor la Ce-
tatea Alba si la Licostomo, ase-
zata intr'o insuld dela gurile
Dundrii, purtdnd acelasi nume
adicd, Gurd de in acest
Licostomo pe care grecii si du-
pd aceia romdnii au botezat-o
Chilia (de Calugdri), sou mai
niult, pentru ca vechea forma
greceascd este Kellia, Chi-
liile", deci mdnastirea, a tre-
buit sd urmeze ceva mai tdr-
ziu.
5-
www.dacoromanica.ro
 Pe la mijlocul acestui secol
al XIV, cordbii venetiene acos-
tara aici ca sd-si procure grdul
adus din regiunile interioare.
Un lung conflict isbucneste in-
tre cele cloud republici italie-
ne, pentru posesiunea acestui
punct de sprijin de unde influ-
enta lor economicd putea sd
radieze pe teritoriul la nord de
fluviu.
Cetnd viitoarea Dobroge, ve-
chea Scytie Minord, intrd sub
dominatia unui Sef balcanic cu
nume romdnesc, dei, avand le-
gdturi cu printii care-si impar-
teau imperiul bulgar, Dobrotici,
acest potentat care a transmis
puterea fiului sdu Ivanco, de
aparitiune foarte trecdtoare,
intrd in conflict cu Genovezii
pentru aceiasi posesiune a gu-
rilor Dundrii, inainte de sfeirsi-
tul secolului al XIV.
*
Acestia ramdseserd totusi in
cele cloud centre ale tarii, la Ce-
tatea Alba, ca i la Licostomo-
Chilia, nu fard oarecare depen-
dentd politicd pp' de printul
War al stepei, dincolo mult
un episcop, pdzitor al morman-
tului Sf. Ion Martirul.
peste anul 1400.
Tot ceeace am spus cuprinde,
6-
www.dacoromanica.ro
 precum se vede, aceastd sin gura
fdsie danzibiand formdnd ca un
teritoriu aparte, ale cdrei in-,
terese i legdturi trebtiiau sd fie
cu totul deosebite de districtele
rui-ale care se intindeau spre
nord..
O civilizatie foarte iffiportan- -

td, justitie bizantind si jumdta-

. _te italianá, cu o foarte puter-
nicd nuantd de Levant, s'a des-
-voltat aici : , se gdseau consuli, -
", soldati genovezi, negustori de
diferite nationalitdti : greci, o-.
. vrei, armeni si chiar, la Moncas-
troCetatea Alba, pe care gre-
di o numeau si Asprokastron,
un episcop, peizitor al mormdn-
tului Sf. Ion Martirul.
Cánd, in muntii Teirii Roma-. .

esti, la Arges, o dinastie reusz

sd streIngetfragmentele,' care .
duseserd peind atunci o viatdli-
berd, ale organizatiei politice -
románe si cdnd acest Principat
a toatel Tara Romdneascd" se
intinse curánd pdnd pe znalul
stdng al Dunàrii, inglobelnd -
portul Brdila, foarte frecventat,
- si imprumutdnd Vicinei, asezatd.
pe malul drept al Dundrii, in
Dobrogea actualei primul sdu
episeop canonic, ceiace pre-
, supune cel putin o influentd po-
liticd a Teirii Romdnesti asupra
7

www.dacoromanica.ro
acestor regiuni a vechii Scytii
Minore Chilia a fost supuset
si ea acestui regim.
Este foarte posibil ca Geno-
vezii sa fi ramas catava vreme
sub aceastd autoritate romei-
neascd, care inlocuia suzerani-
tatea Ward- ce se regaseste
deasemenea la Caf fa, si in toa-
te posesiunile Republicei in Cri-
meia. In 1410 Genovezii treceau
1Vioncastro intre posesiunile lor,
dar acum posesia teritoriald a-
partinea vechei Moldove nds-
cande care organiza spre Nord
fortele nationale rom,dne.
Acestei Moldove a lui Ale-
xandru cel Bun ii vor apartinea
mntâile fundatiuni politice in te-
ritoriul rural dela Nord de Chi-
lia si Moncastro, teritorin care
nu va purta decdt dupd anexi-
nea arbitrara din 1812 facitta
de Rusi, numele tot atelt de ar-
bitrar sub raport geografic, de -

Basarabia.
O mentiune, In cronicile ru-
sesti ale Lituaniei din secolul
al XIV-a vorbeste de un print
lurg Coriatovici, apartinand di-
nastiilor rutene, pe care Moldo-
venii l-au chemat ca sd ocupe,
pentru putina vreme tronul
principatului lor fundat cu zece
ani inainte de un emigrat al co-

www.dacoromanica.ro
 -mitatului ungurese --de Mara=
mures, .139gdan. -
Ace'st c..neaz ar fi avut sub
ordinele sale toatd tara peind la
malurile Nistrului, .deoarece ar
avut un conflict cu Tdtarii, -

cari incetaserd sd mai fie std-

pdni acestor tinuturi din chiar
vecindtatea fluviului. Nu s'a gd- --
sit insa niciodatd originalul do-
- cumentului contindnd o dona-
tie In ,legeitura cu acest eveni-
ment. Avem a face cu un groso-
len falsificat.

Ii once 'caz urmasul SdU, á-.

partindnd vechii dinastii, Ro-
man, se intitula: Domn a intre-
gii .tdri dela munti pand la
malurile Mari (Negre)", astfel
ca posesiunea de catre Moldo-
veni a acestor tinuturi este ab-
- solut 'incontestabild.
;- In áceasta epoca, spre 1390 se
aflau pe Nistru doud getati :
aceia dela Hotin, la Nord, aceia
dela Tighina, Tehyn, pentru
Podolienii veciiii, mai spre sudul
Moldovei, pe aceastd granita.
Originea acestor castele este'
, obscura : este sigur ca desvoli .

tarea lor era datoritci exclusiv

.existentii unui comert interna-
tional a cdrui crestere incepe cu
9-
www.dacoromanica.ro
creatiunea Principatului romd-
nesc.
Ceva mai tdrziu Alexandru
rel Bun a chemat dela Cetatea-
Alba pe mitropolitul canonic
al Moldovei, tot asa precum Ale-
xandra, Domnul Tdrii Romd-
nesti a cerut cetatei Vicina pe
cel dintaiu mitro polit al tdrii
sale.
s Aceste fapte singure ar ajun-
pe ca sd dovedeascd strdnsa de-
pendentd in care aceste porturi
dundrene se gd seau fatd de for-
matiile politice ndscdnde ale
natiunii romdnesti. -
Acest mitropolit îi fäcu in-
trarea in Suceava, capitala Ta-
rei, cu un mic numdr de soldati
Ji tot acolo a fost fixat locul
de asezare al supremei autori-
tati Ceildtorii rusi,
ale cdror scurte insemndri pri-
vind calea urmatd de ei,
insemndri traduse si publicate
de d-na Hitrovo, aratd ca pe
atunci, Cetatea Alba continua
sa fie debuseul catre Marea
Neagrd a regiunilor din inte-
rior, de o parte si de alta a Nis-
trului ; dar ele vddesc, de alta
parte, ea orasul nu intretinea
nici o legatura politicd cu aceste
teritorii podolene care eazuserd
din mdinile marelui print al
10

www.dacoromanica.ro
Chievului in ale regelui lituan
al Poloniei. -
Un cdidior francez, Giulle-
bert de Lannoy. care a ¡recut
prin teritoriul dintre Prut si Nis-
tru pe timpul domniei lui Ale-
xandru cel Bun, ajungdnd liana
la Bellegrade", Bialogradul
Polonezilor aceastd Cet ate
Alba-, a aflat pe reprezentantii
regelui vecin, aliat al numitu-
lui print moldovean, lucrd nd ca
sd fortif ice aceastd cetate im-
portantd care era destinatd sd
reiste vreme de trei sferturi de
veac a repetatelor atacuri ale
turcilor.
Planurile lui Sigisnzund, inz-
ndrat si rege al Ungariez, pri-
vind o parte a Moldovei, i tra-
tatul incheiat de acest print
cu regele Poloniei pentru im-
partirea iatregului teritoriu
moldovenesc n'azt avut 71iCi0
urmare practica. Alexandru
ba, -
si-a pdstrat nunzai Cetatca Al-
silit sd pdra seascd pen-
tru moment Chilia vectnului
sdu muntean, dar a inceput,
zidind mandstirea Cdpriana,
dincolo de Prut, marea opera de
colonizare care a dat acestei
pdrti orientale a Statelor sale o
populatie mai numeroasd si a
cleschis calea unei civilizatii su-

www.dacoromanica.ro
 perioare- celor dintdi inceputuTi
ale vietii patriarhale.
Moldovenii erau atelt de bine
infipti in Basarabia, ptind la li-
,mitele ei extreme de Sud, in
cdt, atunci cdnd, dupd moar-
:tea- lui Alexandru cel Bun, fui
acestuia se certard pe mosteni-
Tea lui si-si impärtirei venitu-
rile ; Stefan fiur al doilea,
capätä astf el posesiunea vechei
-Basarabii romdnesti, cu Chilia,,
o noud ce-tate pe malul stdng
ai fluviului, in fata insulei pe
care se, gdsea Chilia geno-
-vezd, Licostomul din secolul al
XIV-lea.
Cetatea Alba Ii apartinea de
asemenec si un document ve-
netian din .1435 mentioneazd pe
cdlugdrul" care comanda in a-
.ceastei ultimd fortdreatd pe care
Polonii mai itädkcluiau Inca
sa o poatd alipi teritoriului lor.
Aceastä nddejde fu mai inrddci-
cinatei in moMentul ednd ur-
masul lui te fan, nepotul sdu,
tdndrul Alexandru, stdpdnea a-
ceaStd Moldovd de Sud-Est, supt
tutela rudelor sale polone si a
nobililor cari apartineau parti-
dului puternicului rege vecin.
Acestea se petreceau in timpul
cdnd, MahOmed a!, II-lea, cuce-
ritorut Constantinopotutui; de-
- 12 --

www.dacoromanica.ro
 venind steipdnul Mari Negre,
principalul scop al Turcilor tre-
buia sd ,fie de acunz in colo sd-si
intindd puterea peste Caf fa ge-
novezd si peste amdndoud por-
- turile moldovene.
Cetater, Alba si Chilia ii rezis-
tard lucrdrile de fortificatie
continuau lard incetare dela o
clomnie la alta. S'a gei sit, sunt
cdtiva ani, piatra scoasd din zi-
durile primei cetati, care men-
tioneazd ca lucrdrile au Iasi
terminate in anul 1440 de cd-
tre comandan tul moldovean al
eetdtei. Inscriptiunea este re-
dactata in greceste. Pentru fie-
care din aceste fortdrete erau
cdte doi sefi alesi dintre cei mai
energici boieri moldoveni. cari
aveau legdturi particulare cu
dinas tia domnitoare.
Chilia fusese cdtdva vreme in
mdnile puternicului apdrator
al crestindtatii, uî aceste regi-
uni rom,dnesti, ca si in cele de
dincolo de Dundre, in petmcint
slay, loan Huniade, romdn din,
Transilvania. El a asezat aici o
garnizoand, si se gdsird la sfdr-
situl secolului al XVI-lea, in o-
7asul recucerit deja Turcz, tu-
nurile care purau emblema. car-
bului cu crucea in doe, blazo-
nul acestei familii. Aceasta nu
13 -
www.dacoromanica.ro
impiedica pro prietatea teoreticd
a printilor romdni, sustinuti si
tutelati de Huniade, asupra
Chiliei, si aceastd posesiune
tinu panel in mom,entul cdnd
Stefan cel Mare, indata dupd
moartea lui Huniade, un Ro-
mcin inlocuind pe celdlalt in
sarcina de a continua °pert- de
cruciadd si de aparare a cresti-
nd tdtii impotriva invaziei oto-
mane; puse stdpdnire pe a-
ceasta mostenire moldoveneas-
cd impotriva unui uzurpator si
incepu o domnie cu caracter re-
gal, care pentru tot Orientul in-
semna o rezistentd ddrzd de a-
proape o jumdtate de secol lata
de cucerireg musulmana.

14

www.dacoromanica.ro
 II
BASARABIA SUB - nTEFAN CEL
MARE, URMASII SAI PANA LA
SFARSITUL VEACULUI AL
16-LEA

In ceasul cdnd incepu aceas-

tet mare domnie, organizatia
Basarabiei progresase foarte
mult. Hotinul, ocupat pentru
scurtd vreme de Poloni, cari
adaposteau aici pe uzurpatorul
izgonit de te fan, era una din
principalele vdmi ale acestui
principat, al cdrui comer t era
intr'o continua crestere, catre
Caffa din Crimeza, de-o parte,
si catre Cetatea Alba, de alta
parte. Tighina devenise si ea
un oras destul de important
pa in numdrul caldtorilor care
se indreptau chiar catre acea-
std ,,Tatarie, adicd spre pose-
siunile genoveze din Marea
Neagrd. Caldtorii cari. ca Jean
de Wavrin, in 1445, se ocupd, in
15

www.dacoromanica.ro
legeiturd cruciada Papei" si a
Ducelui de Burgundia pe Du-
mare, de vechiul Moncastro,
aflard aici o populatie de carac=
ter international, numeroasd,
libera, trdind din comertul cu_
Orientul grec si musulman.-
Nici un vestigiu. al drepturilor
Genovezilor nu se , pdstrase;
pdrcdlabii moldoveni ai _cetdtei
nu mai aveau rivali.
Ici si colo, isvoare contimpo-
rane, ca Guillebert de Lannoy,
mentioneazd sate de-alungul
drumului urmat de cdleitori.
Pescdriile de pe Dundrea infe-
rioard, furnizdnd cantitdti enor=
me de m,orun, erau arendate
strdinileif bog ati, mai ales Greci:
viitoarea Basarabie era strdbel-
turd de carele tdranilor moldo-
veni, cari transportau acest pro:
dus foarte cdutat din cauza pos-'
turilor prelungite, catre orasele
infloritoare ale Galitiei ; Lem-
berg mcii ales si Cracovia. - -

Se gdseau de asemenea pes-- -

can ii foarte importante chiar si

pe Nistru, si documente moldo-
venesti din a doUa jumtitate a
secolului al XVI-lea. vorbesc de
ele ; apartineau Domnului
ii, ca si cele dela gurile Duna-
rii,:de care am vorbit. Sunt
seinnalate "de asemenea. stupd-
- 16

www.dacoromanica.ro
rii, mori, hanuri, stabilimente
rurale cu vaste peisuni si tot
ceia ce poate sd mai faca do-
vada unei colonizeiri foarte in-
tensive.
- Se geiSd,Pau ici si colo si unele
a,sezdri religioase ; cu toate a-
cestea marile meineistiri se a-
flau in Moldova occidentald , pe
(And dincolo de Prut erau nu-
mai case de rugetciune mai sa--
race si care in cea mai mare
parte trebuiau sd Dina de cele
dintdi. Este interesant de no-
tat ca printre stupdriile men-
tionate in aceste documente era
una care apartinea unui Eci-
bee", care aminteste num ele pe
care-1 purta inainte orasul O-
desa.
Aceste acte ale domnilor mol-
doveni vorbesc de asemenea de
multe donatiuni de peinuinturi
basarabene. Erau mai ales reiz-
boinicii cari cdpdtau ca reis-
plata a vitejiei lor, mosii in
aceastei regiune abia deschisd
culturii. Aceste donatiuni pri-
vesc bunuri asezate chiar pe
malul marelui fluviu oriental,
Nistrul. Nu se gei seste nici un
nume streiin, ceici Coman dela
Bezin, Vdlcea, Luc Ecobescu si
nepoata sa, Pica lui Lazdr Pro-
ddnescu, nepoata lui Vdrnav, si
-- 17 2

www.dacoromanica.ro
Ivancu Mihaila,s, Mina, Ivascu,
fiul lui Balasin, Ion Castes,
care a dat numele sau satului
Cautaseni, Petru Durnea. Nico-
lae Matostat, Grigoras Melciul,
Claus, care a fost fdrei indoiala
stramosul locuitorilor din Cdu-
sani, batrana Gänguroaia, ne-
vasta lui Gangur, ca si Valcu,
fiul Popii Zaharia care captita
un pamant la Vcilcov, lcinga
Duncire, sunt desigur Romani
de vita veche, Moldoveni apar-
tinand rasei celei mai autenti-
ce, si, aceste nume, de origina
asa de curat romaneasca, sunt
sin gurele pe care le intalnim in
aceste acte de danie ale Donzni-
lor.
Printre boerii moldoveni, se
gaseste in 1435 un Valcea, de
fel din Lipnic.
Dar acest sat Lipnic, unde
Stefan cel Mare a castigat o
izbanclei impotriva Tätarilor
cari i-au lost atacat principatul,
Sc afla in Basarabia, Vinod Ho-
tin.
Mamie negustor Mihu, logo-
fat al Moldovei, avea o mosie pe
raul Raut, la Procopeni, cu
mori si Cu stupi". Aceasta pro- -

prietate ii venea, i documen-

tul o spune precis, dela stra-
mosii stir. Chiar pe Nistru, la
18

www.dacoromanica.ro
Rascov, care se numia pe a-
tunci Rascovti, el a cumpeirat
si alta proprietate. -

In aceas epocti sunt mentio-

nate asezdri mai vechi de sefi
ttirani cari stdpetneau un cen-
tru rural, si ei se numeau in
curatd limbd onomasticd romd-
neascei, Dänilä i Budul. Peinei
foarte teirziu, in documentele
veacului al XVIII-lea, tdranii
proprietari obtin confirmarea
epturilor lor ca venind din
vremuri foarte vechi, asupra
cdrora nu se mai peistrau actele
de proprietate.
Intâia faptd a lui te fan eel
Mare in aceste regiuni orien-
tale ale principatului stilt, a
fust acea de a incerca set- reed s-
tzge cet atea sa dela Hotin.
Curdnd, conduceitorul cettítei,
Goian, apoi Vlaicu, pro priul un-
chiu dupei mamá al Domnului,
comandarei pe Nistrul supe-
rior. Cdti-va ani mai tdrziu, o
invazie ttíteireascd a Post reis-
pinsti , dupe cum spuneam, la
Lipnic, unde Eminec, fratele
Hanului Crimeii, a cdzut in
mdnile invingeitorilor moldo-
veni.
Ca se" apere de-acum incolo
aceastei regiune din ce in ce
mai infloritoare, impotriva de-
- 19

www.dacoromanica.ro
vastdrilor de acelas fel, din par-
tea unui vecin rdu pe care nici
o torta nu-1 putea steipani,
Stefan ridicd o 7102id cetate, a-
sezatd chiar in mijlocul pro-
vinciei, la Orhei (numele nu are
in el nimio slay; el vine dela
ungurescul varhély"regiune
intdritd termen care trecuse
de mult in vorbirea curentd a
Romdnilor).
Cel dint& comandant al ce-
teitei a lost un locuitor din chiar
aceastd regiune: fiul jupdnesei
Gdnguroaia" dintre ganguri,
cari aveau proprietdti pe raul
Botna, la Puhoiul; unchiul lui
Stefan cel Mare urmd dupd
Gan gua, care dupd scurtd vre-
me se intoarse ca sd ocupe ia-
7(tSi lOCUl seiu.
Se cunosc chiar nunzele sol-
datilor cari opuneau in acest loc
rezistentd crestind inzpotriva
hoardelor Hanului. Langd un
Malusca, ce putea fi de fel din
Padolia, e un Neicea, un Cosma
Rdzan si un Dreigus, toti Ro-
mani, cäci Domnii aveau obi-
ceiul sd colonizeze cu soklatii
lor pdmanturile vecine cu gra-
nita.
Din 1462, qtefan a cdutat sd
tragd foloase de pe urma greu- -

MI:110r in care se gdgea Domnul

20 -
www.dacoromanica.ro
 Tdrei-Romdnesti, Vlad Tepes,
atacat de Sultanul Mahomet II
in persoand, pentru a stdpdni
intreaga granitd a Moldovei pe
Dundre, prin cucerirea Chiliei.
Stefan fu reinit si silit sd pa-
rdseascd lupta.
Trei ani mai tdrziu, aproape
gird set verse sdnge, el ajunse
sd stelpeineascd vechea colonie
genovezd.
De altfel Stefan cel Mare era
in legeiturd de familie Cu pTfl-
tu crestini ai Crimeii. Com-
neni imigrati, cari locuiau in-
ti'un castel stdncos la Mangup,
fortdreatei a Sfintilor Teodori
(Tiron si Stratilat). Maria,
sotia Domnului moldo vean, era
insecsi sora acelui print grec al
Crimeii.
Munteni ca si Moldoveni, apd-
.rara- Caffa impotriva Turcilor
lui Mahomet.
De asemenea, la Lerici, in lo-
cul unde Niprul se varsd in Ma-
rea Neagrd, Stefan cel Mare a
ales un prilej bun ca sd-si in-
staleze ostasii acolo.
Turcii erau cu totul hote:riti
- sd pund capdt posesiunilor cre-
stine de pe malul nordic al Ma-
ri Negre, devenitd domeniul lor
maritini. In 1475 ei somard pe
te fan cel Mare sd pldteascd tri-
- 21 -
www.dacoromanica.ro
butul rdmas in urmii si sd cedeze
aceste doud ceta-ti Caffa fu cu-
cerda de ieniceri, dar Moldove-
nii erau in másurd de a rezista.
Dusmanul, a cdrui aparitie era
anuntatá pentru aceias data
tata Chiliei si a Cetdtii Albe, nu
apeiru. Noi lucrdri de fortifica-
tie Jura indeplinite sub condu-
cerea pdrcdlabilor Ceta" tii Albe,
Luca si Hrdman. i in 1476,
porturile moldovene se menti-
, cu toate ca in cursul a-
cestui an Voevodul moldovean,
care invinsese pe beglerbegul
Rumeliei in luna Ianuarie a a-
nului precedent, fu la rándul
sdu strivit de catre soldatii de
dita SI artileria sultanului in-
susi, in peidurile Carpatilor din
judetul Neamt. In 1479 se fa-
ceau noui lucran i la Chilia si
se termina un zid in incinta Ce-
tdtii Albe, foarte frumos,
impreundnd elemente bizanti-
ne si italiene.-
Dar in 1484, tocmai cd nd Ste-
fan se putea crede garantat prin
tratatul de pace incheiat intre
prietenul si suzeranul sdu Ma-
tejas Corvinul, regele Ungariei si
noul sultan, Baiezid II, Turcii
si Tdtarii edzurd pe neprevdzu-
te asupra porturilor Moldovei
de sud, intrebuintdnd si tru pele
2

www.dacoromanica.ro
 conduse de Vlad, domnul \
teniei, dusmanul Moldoveanu-
lui. Nu _fdrei o rezisltenTd inver-
sunatei a pdrcdlabilor, cari pei-
rd in luptei , ienicerii se instalard..
pe crenelele -ambelor porturi.
Majoritatea locuitorilor trebuirei
sd emigreze la Constcintinopol,'
pentru a contribui - la repopu-
larea capitalei Imperiului oto-
- man. Numai din Cetatea Alba .
furd transportate. 200 de familii
° ,de pescan i rometni". O /cad *

, fdsie .de teritoriu a f ost deslipi-

Jci din Moldova pentru a servi
.drept tinut la intretinerea, ca
raia, a acestor noi posesiuni ale
intpdratului" turc.
In cursul- Mai multor ani,
Stefan isi intrebuintci toate
_sforteirile pentru a recdstiga
posesiunea acestor porturi pier-
dute, absolut necesard pentru e-
xistenta inset' si a unui mare co-
mere de-a lungul Mpldovei. In.
1485, -*el se lupta lângä lacul
Catalpug impotriva lui Balibeg,
fiul lui Malcoci, comandantul
turc al Dzineirii de jos. El se
- duse chiar sd presteze jureimein,-
tul de credintd, mult timp intdr-
' ziat nu atd t de care sentimentur
pro priei sale demnitciti si al im-
portante( -politice, dare regele
- Poloniei, loan Albert, .fiul lui
23

www.dacoromanica.ro
Cazimir. Acesta, dupd incoro-
nare, urmd sfaturile unui aven-
turier italian, si, kiseind sd se
creadd ca vine in ajutorul Dom-
zzului moldovean pentru a-1 a-
juta sd alunge pe Turcii stabi-
liti pe teritoriul sdu, incepu a-
sediul capitalei Tdrii, cdci spera
poatd inlocui pe Stefan prin
pro priul sdu irate, Sigismund,
un - fdrd tara". Invins, regele
pierdu la intoarcere cea mai
mare parte a arnzatei sale in
durile Moldovei de Nord, si
Turcii rdmaserd ca mai inainte
la Chilia si Cetatea Alba. Ste-
fan nu se mai gdndi sd-i scoatd,
pi otestetnd cu tdrie in fata cres-
tindtatii occidentale, la Venetia,
pentru faptul ca era constranse
sa incheie o aliantd cu Turcii
care pe Stefan il desgusta : el
trcbui sd accepte ca prieteni pe
acei pe care nu-i vroise ca std-
pcini. -
De atunci inainte Moldova.
devenitä de fapt vasala Impe-
riului otoman, care ii detinea
principalele porturi, se oprea
cu mult inainte de linia Dun&
rii, pe o frontierd vagd, greu de
apdrat impotriva vecinilor atat
de intreprinzdtori si putin dis-
pusi sd-si supuie pof tele exigen-
telor tratatelor. Mari hotare
24

www.dacoromanica.ro
 furd stabilite la Ciubärciu, pe
Nistrul de jos, centru de emi-
granti unguri, apartinänd ere-
siei husiste. Intdlnim aici, in
1526, doi peircdlabi : Fdtul si
Tomsa.
Pe cursul superior al fluviu
lui, a Soroca, cetate mentiona-
ta pentru prima data in 1510,
un alt comandant moldovean
veghia asupra miscärilor Tur-
cilor cari reitaceau prin stepd.
Totmsi, dacd marete avänt co-
mercial al Moldovei a fost oprit,
daca autonomia sa a fost de a-
cum inainte supusa la multe
uzurpeiri din partea puternicu-
lui vecin si suzeran, viata ro-
meineascd a continuat sa se or-
ganizeze in marea parte a teri-
toriului reim.as liber intre Prut
si Nistru, uncle nici o alta natiu-
ne nu cerea intdietate asupra
indigenilor moldoveni. Feud a
interupe continuitatea, in teri-
toriile insuficient populate, pe
care documentele le numesc
,.pustii", voevozii dddeau
- nieinturi rdzboinicilor leo, sf et-
nicilor lor. Numele acestor pro-
prietari sunt Cu totul romd-
nesti : Radu Drdculea, Bildi,
Dan Bolea, Starostescu, Roman,
Ciurea, Dragotä, Seicuianul; bo-
ieri puternici si bogati, ca Vis-
- 25

www.dacoromanica.ro
tiernicul Iuga, Logofdtul Tdutu;
tin set' ctibei pcimeinturi in aceas-
ta regiune oriental& Tot asa
Luca Arbore, regentul principa-
tului sub nepotul omonim al lui
Stefan. Vedem clziar logofeti ai
Domniei, ca Nicoard si Cdr-
ceiu, cari se stabilesc acolo.
Sunt date si proprietciti cu con-
ditia de a servi ca soldati in ce-
tatea vecina, ca de pildd Soro-
ca. Ici i colo apar vechii pro-
prietari, judetii satelor, mereu
Romani, reprezentdndu-si co-
munitcitile : Càliman, loachim,
Lucaciu. Pdrai catre jumdtatea
secolului al XVI-lea se gdsesc
c. proprietari de pdmcinturi in
Basarabia principalii boieri ai
tarii . erpe, capul rdscoalei im-
potriva lui Stefcizzitd, vistierni-
cul Sima, stabilit la Cobile. Vi- -

told, sfetnicul lui Petru Rares,

fiul nelegitim al lui Stefan, Fa-
pdrccilabul Ciubdrciului,
noua cet ate mentionatd nzai
sus, un urmas al bogatului ne-
gustor grec Calian sau Kalo-
iani care trdia sub Stefan cel
Mare, logofdtul Teodor, ames-
tecat in cariera dramaticd a ha
Petru Rares, pcirceilabul Frei-
tian, pdharnicul Doamnei Sdr-
boaice Ecaterina-Elena, sotia lui
Petru Rares, Nicoarei, apoi Cos-
- 26 -
www.dacoromanica.ro
 ma Ghearighea, pdrceildbul Ro-
. manului:
Erau .Proprietáti- foarte intin-
sq i docurnentele precizeazei ca
ele incepeau dela Prut mer-
geau-pind la .rdul Cahul" sau
incepeau dela lacul lalpug
pentru a se intinde ptind la rdul
Cahul".
Prin pudtiu erau sdpate pu-,,
turi, ale cdror nume sunt
mite in aceleasi acte, si, de fie-
care data, acel care pldteste sd-
, parea putului este un Rome:in :
femeia lui -Chichitd, qtef an BU- .

jar, etc. - .

Mind stirile Moldovei apusene

continuau- sd-si pdstreze si
chiar sei-si sporeascd domeniiie -.
de peste Prut. Ceipriana, ctitoria
'lui te fan cel Mare, inchinatd
mai tdrziu Muntelui Athos, a-
vea sub dependinta staretului
unsprezece sate, situate, fan/
exeeptie, In aceias regiune, si
numele lor, ca. i cea mai mare
parte a numelor din Basarabia,
indicau intotdeauna pe strdbu- -
nii raSei romdnests : .0nea; Ba- -
lira, Luca, .Gldvas., Duma, Vor-
nicul, Scorea ehdrea, Todor,
Popa.
Petru Bares incepuse- un rdz-
boiu_inyersitnat impotriva rege:.
lui Pöboniei, pentra, posesiuneá
27

www.dacoromanica.ro
Pocutiei, care i-ar fi complectat
la Nord voevodatul si pe care,
Inca din epoca lui Alexandru
cel Bun, sub forma ipocrita a
unui zalog de imprumut, Dom-
nii moldoveni o administrau si o
transmiteau urnzasilor lor. Bog-
dan, fiul lui te fan, visand o
caseitorie regala in Polonia, re-
nuntase la drepturile sale, dar
fratele stilt bastard, Petru, tin- -

dea sa redeschida procesul. Dar

aceste dusmcinii cu regele vecin
adusera o interventie a Turci-
lor, cerutet expres de catre am-
basadorul polon la Constanti-
nopol ; pardsind tara, Soliman
Magnificul transformase biseri-
ca din Tighinea in moschee
stabili pe ienicerii sai in ceta-
Pie, care se numi de atunci cu
numele turc Bender, adecd
poarte. Raiazta acestei noi
cetati turcesti era foarte intin-
sa, si Basarabia se imparti de- a-
tunci in cloud pcirti aproape e-
gale. Numai Nordul, dela Mitt
Bcic, apartinea Domnului; res-
tul era tinut imparatesc, su pus
direct adnzinistratiunii turcesti.
Era o pierdere atd t de dure-
roasd pentru Moldova, al cdrii
hotar devenea inform, fdrei a
mai socoti pierderea anterioard
a porturilor indispensabile, in-
- 28

www.dacoromanica.ro
cdt chiar Domnulimprovizat de
dare Turci, 'te fan, pretins
fiu al lui Stefan cel Mare si
care era de fapt nepotul lui,
net' scut dintr'un tata care a mu-
rit ostatec la Constantinopol,
Mc:2i tot posibilul pentru a recu-
pera tinutul pierdut. Nereusind
In misiunea pe care i-o impu-
nea toatd boierimea tdrii, el fu
omorit,siinlocuitorul sdu, boe-
rul Cornea, care lud numele
marelui si bunului" Alexan-
dru, incepu imediat lupta pen-
tru a alunga pe Turci de pe ti-
nutul cucerit de Soliman. A-
tunci Sultanul reinscdund pe
Petru, care se prezentase la
Constantinopol pentru a cere
iertare, si, &cal vechiul Domn,
intors in principatul sdu, a td-
ica capul uzurpatorului, el nu
a. abdicat pentru aceasta la
idealul pe care Ii reprezentase
ridicarea tragicd a lui Cornea.
El merse pdnd la a incheia un
tratat Cu Electorul de Brande-
burg, se,ul unei ultime ten ta-
tive de cruciadd pentru recd sti-
garea Budei, ocupatd recent de
cdtre Turci. Ii trimise vite,
fdcu un imprumut, dar moar-
tea Il sur prinse tetra- a fi putut
transmite mostenitorilor sdi
Moldova intreagd, in afard de
- 29

www.dacoromanica.ro
 poi turi, pe care o mostenise de-
la inaintasi. Si Hotinul fusese
asediat de care Poloni la
1538, in momentul aparitiei
Sultanului. Poate ca acest fapt
a impiedicat pe Soliman sd sta-
bileascd acolo o garnizoand ca
la Tighinea.
In 1562, un aventurier grec,
lost caligraf si poet laureat al Jui
Carol Quintul, protestantul so-
cinian Iacob Basilikos, zis era-
clidul" si cdruia amintirea po-
porului nu i-a pdstrat deceit ca-
lit atea sa de despot al anumi-
tor insule din Arhipelag, asigu-
rdndu-se de sprijinul unui no-
bil polon, din aceias spetd a-
venturierd, Albert Laski, Ii ldsd
zdlog Hotinul. Putin dupd a-
ceia, cetatea reveni Moldovei,
dar Alexandru Ldpusneanu, fiul
lui Bogdan si reprezentantul
politicei loiale tap, de Turci, pri-
mi pro punerea suzeranului sdu
de a ddrima zidurile Hotinului
ca si ale celorlalte ceteiti. A.
ceste centre continuará totusi
sd fie puncte de vanzei si stint,
dupd niste socoteli pdstrate
peind la stdrsitul secolului al
XVI-lea, cd afluenta negusto-
rilor greci si levantini, venincl
dela Sud, si a negustorilor po-
loni indreptandu-se spre Con-
- 30 --

www.dacoromanica.ro
 stantinopol, era foarte impor-
tanta.
Totusi politica aceasta creti-
- na mai gdsi inca reprezentanti.
loan, zis cel Cumplit, fost biju-
tier la Constantinopol, dar des-
cendent autentic din neamul lui
Stefan cel Mare, refuzti sd pld-
- teased un bir mai ridicat si in
1574 el reincepu atacul impotri-
va comandan tilor turci ai Du-
ndrii de Jos. Invins si impresurat
de Turci, cu toatd vitejia Casa-
citor veniti in ajutorul sau, el
nu avu satisfactia de a Ostia
cuceririle treceitoare. Dupd el,
nu °data aceste tinuturi basara-
bene au fost inceilcate de Ca-
zaci, strdnsurd de indivizi apar-
tindnd mai multor rase, cari,
scdpand mai ales de tirania se-
niorilor poloni. Se stabiliserd la
cataractele Niprului si intele-
geau sa faca impotriva Tdtari-
lor meseria pe care o practicau
acesti tdlhari musulmani ai ste-
pelor. De nenumdrate ori, escor-
Mind hatmani de o descendentd
mai mult sau mai putin verifi-
cabild, ei strabateau teritoriul
dintre Nistru si Prut si jiifuictu,
pe negustorii adunati la bell-
ciurile de pe frontierd , ca la
Orheiu, sau riscau chiar sa ase-
dieze pe Turci la Bender.
- 31 -
www.dacoromanica.ro
 Mai tdrziu, cdnd rdzboiul lui
Rudolf II, impdratul Germaniei,
impotriva Turcilor, sustinut de
Sfdntul Scaun, lud caracterul
unei cruciade, inglobd nd si pe
crestiniidin Orient, Aron,
Domnul Moldovei, fiul luz Ale-
xandru Ldpusneanu, ajunse
puma mana pe Ismail (in ro-
mcineste Smil), noua cetate tur-
ceascd asezatd la est de Chi-
lia, iar soldatii rdzbundrzi cre-
stifle apdrurd si in fata Ceteitii
Albe. Si de aceastei datci erau
amestecati Cazacii, dar, dupd
cum am spus, era vorba numai
de o banda de exilati pe hotare,
soldati-banditi, cari se intor-
ceau totdeauna la addpostul lor
de pe Nipru si a cdror aparitie
nu avea niciun caracter na-
tional.
*
Cu toate aceste eveizimente,
regiunea basarabeand isi pdstra
pros peritatea pe care si-o datora
numai regimului Domnilor Mol-
dovei si initiativei colonizatoare
a boierilor si cdlugdrilor acelei
Moldove occidentale. Statistici,
- datdnd dela sfeirsitul secolului -

al XVI-lea, vorbesc de marele

n,umeir de turme Jare serveau
la aprovizionarea Constantino-
polului. Mari proprietari ai
32

www.dacoromanica.ro
 vii isi nzdreau lard incetare po-
sesiunile de peste Prut: astfel
TIreche, sfetnic al mai multor
Domni timp de 30 ani, care ob-
tinu dela unul din acesti poten-
tati. Iieremia, o mosie leingd la-
cul Ialpug si cumpard alte mo-
sii dela vechile familii Pitied si
Grecul. Vocld Ieremia insuqi.
apartintind familiei Pdovild,car.e
se sprzjinea pe Poloni -, gar-
da moldoveand fiind contpusd
din soldatii regelui vecin si mo-
neda polond fiind bdtutd st
pentru principat, cu un semn
distinctiv avea o mare parte
din bunurile sale in aceastd
Moldova Oriental&
Viata romaneascd era acolo
atat de profund inräddcinatd,
Meat Turcii dela Bender intre-
buintatt limba romand in cores-
pondenta lor cu starostele ve-
cm dele Rascov, in Polonia, si
tt ebue sd notdm cd in aceastd
.corespondentd, din care s'a pds-
trat o singurd bucatd, begu
otoman nu numeste Bender"
cet atea, ci pdstreazd vechiul -
nume romanesc : Tighinea".
Viitoarea Basarabie era la a-
ceastd epocd, sfarsitul sec.
XVI si inceputul sec. XVII
un teritoriu solid organizat pen-
tru a servi drept zid de aparare
- -
33

www.dacoromanica.ro
 restului tdrilor -romdnesti. Toa-.
. te cetifitite se mentineau: se gd,
sesc .-pdrcdlabi ,de Ciubdrciu.
'peind la sfdrsitul acestei epoci.
-:Cdtre anul 1580 era la Orhei
un comandant destul de ener-
gic pentru a putea urmärz ban-
dele de Cazaci pdnd la Pereia-
- slave, foarte departe de fruviul-
hotar. Dad-1 deci Chilial si Ceta-
't'ea Albd rdmaserd in mdinile
Turcilor, Galatii, pe molul drept
.. al Prutului, cdstiga o importan-
ta crescanda? iar pe malul celd-
lalt, 7'omarova sau Renii, pe'
pdmdntul basarabean, devenea
un loc important pentru comert
Hotin apare ca o cetate de ?mina
intáia, soldatii Dornnului Mol-
. doveanu proiéjánd acolo un co-
,mert infloritor. Alungat de Mi-
hai Viteazul, leremia Movild
- familia sa cdutard un refugiu la
Hotin. Chiar pe linia Prutului;
la Ldpusna, de unde era origi-
' nard mama lui- Alexandru Ld-
pusneanu, se formase o viatd mu-
nicipald si s'au patrat acte da-
tdnd de la aceastd comunit ate,
:dupdr- cum exista' altele dela
Hotin.
Cát despre interiorul Basara-i:
biei, avem in 1584 o mdrturie
care corespunde, dupd un inter-
val. de un secol Si jumdtate, cit -

34

www.dacoromanica.ro
aceia a lui Guillebert de Lannoy.
.ratei de fapt ce ni povesteste un
cdhitor, Francisc de Pavie,
seigneur de Fourquevaux, care
vorbeste si despre pescuitul de
pe Dundrea de jos, de spre Ceta-
tea Alba-, Akkermanul Turcilor,
cu mahalalele mult mai mari
deceit orasul si casele cons-
truite in intregime din lemn"
locuite bine inteles de Moldo-
veni. Pe aceste drumuri intdl- -

neam adesea cdte 20-30 de cd-

rute care mergeau impreund ;
pe fiecare din ele era o fatd , in-
torcdndu-se dela tdrgul din sa-
tele din apropiere, extrem de
frumoase si nesulemenite, cu o -

cunund de flori pe cap, pentru a

ardta ea- sunt incd de nzdritat.
Trecdnd, cumpdranz dela ele
lapte, prepelite (pe care ele le
numeau ni limba lor asa) si
oud, de care multe din aceste
fete aveau cdrzttele pline pdnei
sus, si ordnduite in asa fel,
incdt mergeau pe ele si se susti-
neau feird sd le spargd". Este
vorba de tinutul Hotinului, unde
In urma stabilirii Turcilor la
Camenita, tdranii rusi de pe
malul steing al Nistrului se re-
fugiaserd sub protectia Pasei de
Hotin, formand aceastd insuld
ruteand pe un teritoriu care,
35 7-

www.dacoromanica.ro
 dupd cum se vede, la epoca in
care fetele romdnce vindeau
prepelite, era locuit de vechea
populatie beistinasd.
La inceputul sec. XVII, un
fapt istoric de mare importantd
a intervenit pentru a schimba
conditiunile in care trdia po-
pulatia romdneascd dintre Prut
Nistru. lata-l:
Rd§punzand unui atac, mult
timp victorios, al coalitiei cres-
tine impotriva Imperiului oto-
man, Turcii s'au gdndit sd sta-
bileascd, nu numai in Dobrogea,
pe care o strdbdtea o cale mi-
litard spre Nord, impotriva Po-
loniei si, mai tdrziu, impotriva
Moscovitilor, dar chiar in aceas-
td Basarabie de Sud, unde ieni-
cerii tineau garnizoand in cele
trei cetdti Ismail, Chilia si Ce-
- tatea Al6d. Tdtari Noaai, impor-
tati din Crimeia, cdrora li s'au
dat locuinte in mijlocul Mol-
dovenilor, mina la Cdusani
chiar mai departe.
- Aceasta a lost de atunci un
continua subiect de preocupare
pentru Domnii moldoveni, cari,
pe de alta parte, trebuiau sei
reziste incursiunilor repetate
ale Cazacaliro dala Nipru. Iz-
bucnind rdzboiul dintre Sultan
si regele Poloniei, ne inchipuim
- 36 -
www.dacoromanica.ro
 starea in care au Post aduse q-
' cele tinuturi infloritoare mind
atunci si pe care Domnul oldo-
vei, stdpdnul lor, nu mai era in
mdsurd sa le apere.
Din fericire, populatia dela
hotar avea- o putere de rezis-
tentd cu totul extraordinard.-
_
Trebue sd mai addogdm un spi-
rit de independentd putin obis-
nuit , care, Inca dela sf drsitul
, sec. XVI, fdcea ca locuitorii ti-
nuturilor Crheiu, Soroca si Ld-
- puma, soldati din generatie n
generatie, sd profite de primul
prilej pentru a aduce, Empotri- -
va Domnului inscdunat la Iasi,
pi eterdenti .apartind nd castei
militare a aventurierilor. O in-
treagd serie din acesti Domni
tineri, din cari cei mai multi
sfarsird in mod nenorocit, turd
ridicati pe scut de cdtre aceastd
pcpulatie, ale cdrei tendinte la
rdscoald devenirci- proverbiale.
. La Prut, unde se afla marele co- -
dru al Chigheciului, se intin-
dea, pe ambele- maluri ale rdu-
lui,. un alt centru de rezistentd
- impotriva Nogailar din Bugeac.
din aceastd Basarabie sudicá ;
timp de cloud secole acesti lo-
- cuitori ai pet' durii, acesti Co-
dreni", ddclurdi nu numai de
furcci vecinilor. lar musulmarni,
-= 37

www.dacoromanica.ro
dar si nzateriale de legendd can-
tecului popular.
-

Dar, dupd incheierea unei pd ci

durabile mire Polonia si Impe-
riza otoman, lunga Doinnie a
Voevodului Moldovei Vasile
Lupu, reprezintci pentru Basa-
rabia una din perioadele cele
mai fericite ale istoriei sale. In
1710Mentul cdnd obtinu tronul
Moldovei, Logofeitul Teodor Ia-
710ViCi constata ca intre Nistru
si Prut nici o casa nu rdmdsese
r. piczoare"; doudzeci de ani mai
.

tdrziu, vechea situatie inflori-

toare era complect restabilitd,
cel putin panei la ndvdlirea
conzbinatd a Tdtarilor si a Ca-
zacilor lui Bogdan Hmilnitchi,
care reprezinta o rdscoalii a
tdranilor impotriva marilor
proprietari poloni si tentativa de
a intemeia un Stat al Ucrainei,
care, sub toate raporturile, avu
datorii de recunostintd cdtre
Moldova, tara de o civilizatie
cu mult superioard.
Vasile Lupu se ocupd perso-
nal de orasul Orheiu, unde el
clddi o frumoasd bisericd de pia- -

trei care se pdstreadi incd ; apdru

el. insusi in aceastd ctitorie a sa,
cu prilejul expeditiei turcesti
impotriva orasului Azov. Chiar -.

38 --

www.dacoromanica.ro
 la Chilia, cu toatei dominatiunea
turceascd, el clddi o alta bise-
rica. Au fost reparate zidurile
vechilor cetati Soroca si Orheiu.
Dupd marele rol al proprieta-
rilor de peimant pe care il avu-
se in Moldova Orientald fami-
lia domneascei a Movilestilor si
familia aliatei Barnovschi (de
f apt boieri din Bdrnava, lanad
Iasi, cari, dupd ce obtinuserà-
dreptul de ceteltenie polon au
add ogat numefui lor acest su-
fix polon), ca si mai inainte fa-
milia Gole sau Golia, dintre
cari unul, leremia, pared-lab de
Hotin sau staroste de Cernduti,
a pardsit causa Domnulni seiu
loan, rebel contra Sultanului,
cartenii lui Vasile Lupu
crescurei , prin cumpeirdri, dome-
niul mariiboerinzi moldovenesti,
peste Prut. De aceastei data nu-
nairul documentelor este foarte
mare, si o cercetare atentii prin-
tre coboritorii acestor mari fa-
nzilii, seird cite asta zi, ar face si
- mai bogatd recolta de acte de do-
natiune, cumpeirdri i schinz-
buri, penru aceastd epoca. Ast-
fel, cronicarul Miron Costin po-
seda in Basarabia 23 sate ; fiica
sa Elisabeta avea langd Prut
zece, dintre care unul, Cdrdimei-
nesti, aminteste numele lui Cd,
- 39-
www.dacoromanica.ro
-
rdiman, unul din principalii
boieri ai epocii lui Ieremia Mo-
vile'', care trebue sä fi lost 720111
Seht intemeietor. Prin mosteni-
rea lui Miron Costin, o noud
mare familie, originará din
Constantinopol, unde se conti-
nua din epoca impáratilor cres-
tini, Cantacuzinii, avu pose-
siuni insemnate in Basarabia,
páná la Budele, hingei Soroca,
si in fata tárgului Mohildu,
unde se tinea unul din balciu-
rile cele mai importante al aces-
tor tinuturi.
Sa amintim si pe Grigorcea
Crdciun, Inca' un cetätean al
regatului Poloniei, pe logofiltul
Gheanghea, a cárui sotie era
înruditä cu familia lui Luca
Stroici, boier foarte invátat
care cd,peitase in Polonia, inain-
tea lui Miron Costin, o spoialei
de educatie in spiritul Renaste-
rii, apo pe Nicolae Prájescu, a
cárui familie era originará din
satul Prdjes. ti, lângã Idtpusna,
familia DO7liCi, care a rdmas in
Basarabia sub dominatiunea
-

ruseascd, familia Ciogolea, care

facea parte din boierimea rdz-
boiniée-i, pe bogatul boier Bucioc,
care muri tdiat de TUrei, pentru
a fi sustinut rdscoala Domnu-
lui moldovean, de origine mor-
- 40 --

www.dacoromanica.ro
laces'', Gaspar Graziani, si a cd-
mi fiicd, Tudosca, a fost prima.
sope a lui Vasile Lupu.
Sturzestii, Buhusii isi cum-
pdrard si ei proprietati in acea-
td regirme.
Urmasul lui Vasile Lupu, [os-
tul sau logofdt, Gheorghe Ste-
fan, ale caria proprieteiti erau
spre Carpati, se ocupa si el sa-si
aseze oamenii de credintd peste
Prut. Se pare Miar ca tendintele
colonizatoare, expansiunea da-
torita vita iitátii Romdnilor din
Moldova, se intindeau la aceastd
epoca mai ales spre Sud-Est.
Proba ne este data chiar de fap-
tul ca unul din urmasii lui Va.
sile Lupu si ai lui Gheorghe
te fan. Duca, simplu taran din
Rumelia, care, prin inteligenta
si bogdtiile sale, obtinuse succe-
siunea Domnilor rdzboinici ai
Moldovei, se grdbi set ceard
Turcilor, deveniti steipdnii U-
crainei occidentale, acel tinut,
contindnd Ticanovca, Nimirov
si alte locuri i obtin-a de fapt
la Constantinopol, cu un non
tug (coadd de cal servind ca
emblema de infeudare), aceasta
Ucraind al cdrei Hatman se in-
titula. El cid di un palat pe ma-
lul drept al Nistrului, unde de
altfel Ra.scovul era acum pro-
- 41 -

www.dacoromanica.ro
 4 prietatea Ruxandrei, fiica lui
Vasile Lupu i veiduva lui Ti-,
mus, fiul lui Bogdan Hmilnitchi.
Un secretar grec reprezenta pe
Domn in acest nou tinut .supus
.jurisdictiei sale si lui i se .dato-
reste punerea in valoare a pd-
yndnturilor, peinti atunci nedes-
telenite, ale acestei bande occi-
-- dentale â Micei Rusii. Era un
- negustor bagat, care stabilise
acolo o parte din turmete sale
de boj, pe cari i exporta petnti
la Danzig si, prin acest port po-
lone, mind in Anglia.
Este remareabil -faptal - ca,
'Inca- din sec. XVI, preotii rusi
de religie ortodoxei,"persecutati
de politica religioasel a regilor
Poloniei, veneau in Moldova
pentru a fi hirotonisiti de dare .-

episcopii romdni, iar dirtilebise-

ricesti eran trimise, in sec. XVII,
In mare parte de ceitre acest
, principett vecin in care, Inca din
epoca lui Vasile Lupu, tipogra-
- fiile fun ctionau gird intrerupe-
re. Aceasta, feird a mai socoti
numerosii tdrani ru.si, cari-cdu- --
1 tau adeipost in Moldova de Nord,
dar totusi aproape niciodatei in
acest tinut basarabean care tre-
buia sd - fie mai tel rziu prada
Tarilor.
Comertul in acest.mediu basaL'..
-- 42 -

www.dacoromanica.ro
 -Y rabean era in plina desvoltare,
ceeace era foarte ,natztral la un
moment cdnd schimbul intre
Orient si Occident nu putea set
se faca pe alta cale, ceind Gaya.,
-/ cazutei in mônile Turcilor, de-
venise un simplu sat si cdnd, pe
vechiul peimeint modovenesc,
Chilia si Cetatea Alba insesi se
geiseau intr'o stare de profunda
decadere, astfel incdt prin Reni
si prin Galati se feicea comertul
,intre Peninsula Balcanicei , ad-
ministrata direct de catre-Turci,
si provin- ciile crestine vecine Cu
-Nistrul.- Documentele smai a-
_ -
- mintesc si un drum al pesca-
rilor"; prin care se transporta
nisetrul delá Duneire,, ca in se-
. colul XVI. _

Totusi nu trebue sa credem ca

institutia marei proprietati ar.
fi secat aceasta energie populara,
ateit de insemnatel, la incepu-
tul sec. XVII, si capabilei , dupe!
- cum am veizut, sei-si impunei
vointa Domnurui sau sa-i ridice
un rival. Vedem pe cutare preot
din Hotin cumpareind, pentru o
sumet foarte insemnata, in acel
timp, mai multe mosii din im-
prejurimi. Fo,sti teirani liberf i,'-
cdteodatei, fosti soldati, ajung
la o situatiune mai insemnatä
Storosti-
, de -Hotin reusesc set ia
,

-- 43

www.dacoromanica.ro
loc printre marii proprietari de
mosii intinse din acele tinuturi.
Tdrgurile pros perau : un cdlator
siiran, Paver de Ale p, care into-
veira sea pe patriarhul. Macarie,
viziteind Orheiul, vorbeste de
strazile acoperite cu lemn, ca
la Iasi, de mori, de iazul vecin,
strabatut de un pod durabil
raportdnd 3.000 de galbeni pe
an; Chisindul, pe care l-am men-
tionat, dupa ce a depins mult -

timp de o bisericd din Iasi, tin-

dea sd devind liber. Daca nu a-
vem informatii despre celelalte-
centre urbane, trebue sd admi-
tem si acolo o situatie ana-
((Jag& Sd nu uitdm pe marele
vames al lui Duca Voda, Nun,
un tdran probabil, care cauta si,
el sa aibd o pro prietate in acele
tinuturi.
Asemenea negustori, al caror
numeir sporeste la Hotin, ca
in acest non centru, Chisinaul,
a lcarui nume vine Mira indoiald
dela numele vulgar al cascadei,
isi impart dominatia bogatelor
cdmpii ale Basarabiei. Dealun-
aul Nistrului erau sate care
pros perau prin bdlciurile lor pe-
riodice despre care am vorbit
mai sus, san prin trecerea ne-
gustorilor pe malul fluviului.
Actualul port Dubasari nu in-
- 44 -
www.dacoromanica.ro
 seamnei altceva deceit satul tre-
catorilor pe dubase, basici".
Caracterul militar al acestei
margzni orientale a telrii, qi
in acea epocii nimeni n'ar fi
crezut vreodatd ca acel tinut ar
fi putut fi desemnat sub nu-
nzele de Basarabia, fiind o Mol-
dova' ca ori care alt tinut al
principatului , se pei stra foarte
bine, aceasta ca urmare a pe-
ricolului teità ersc, pe de o parte
pe de alta, ca urmarea rd.?,
boaelor neincet ate intreprinse
de Turci sub impulsiunea Ma-
rilor Viziri din energica familie
a Chiupruliilor, impotriva veci-
nilor lar crestini din Polonia si
din Moscovia.
Se ivi o serie intreagd de sol-
dati basarabeni, ca acei din fa-
milia Hâjdäu, inruditi cu fami-
lia Domnului &editor care i-a
urmat lu,i Duca, 'te fan Petri-
ceicu, si multi altii, cari, de alt-
fel , ca attitia tineri Moldoveni
dela sf drsitul sec. XVII, îsi of e-
reau serviciile, feirti deosebire,
regelui Poloniei loan Sobieski,
Tarului Petru cel Mare, sau
- chiar lui Carol XII; astfel acel
Sandu Coltea, care cerea, dupct
moartea acestui rege, la Stock-
holm, permisiunea de a pdräsi
- 45 -
www.dacoromanica.ro
o rani unde el 712t gd sea biserici
de ritul seiu.
Sub domnia lui Duca, locui-
torii din Orhei i Ldpusna se
rdsculard din nou, avdnd in
fruntea lor pe un boier bd-
stinas bogat, Mincul, care a-
vea proprietäti in pdrtile Chi-
sindului, unde a clddit o bise-
ricd si o ma'neistire de maici.
Domnul a lost chiar obligat
se refugieze in dosul fortifica-
Nilor palatului sdu din Iasi si
fu necesard interventia Turci-
lor, pentru a aduce pe rebel sd
cedeze. De atunci, proverbul
moldovenesc continua- sd fie a-
plicat la diferite situatiuni is-
torice asemändtoare cu aceia
din 1671: V odd vrea si Hdncu
ba".
Dupd rd. scoald, acest Heincu
si alti boieri din acel tinut ca-
ri se gdseau la Iasi" oferd sei
supue Moldova regelui Poloniei.
Mai tdrziu, dupe"' incheierea pei-
cii dela Zurawna, in 1676, si
dupd insuccesul celor cloud cam-
panii prin care Sobieskki cre-
dea sd poatei supune Moldova
intreagd, in fine dupd pacea
dela 1699, prin care Polonia nu
obtinea deceit restituirea ce-
thtii KamieniecPodolski, in
fatá Hotinului, influenta lui

- 46 -
www.dacoromanica.ro
 Petru cel Mare incepe a se e-
xercita, dar numai pentru a
eel stiga armatei sale cadeti din
familiile moldovenesti, dornici
de solde si glorie. -

Petru, nereusind sd mentinei

in Moldova pe prietenul si
tul seal, Dimitrie Cantemir, bi-
necunoscutul istoric al Impe-
riului Otoman, ca suveran al
unei tdri ceireia i ear fi ina-
poiat teritoririle smulse de ca-
tre Turci, ace,stia din urma
.

crezura de cuviinta sa se asi-

gure impotriva a noi atacuri
din partea Polonezilor ,si a Ru-
silor, luand Hotinul.
Dela 1713 un Pasa inlocui pe
capitanul moldovean care avea
resedinta acolo incei in luna
- lunie a anului precedent, si,
imediat, o noua raia, un nou
tinut de administratie directa
otomana a lost format in jurul
- - Hotinului, atragand acolo pe
taranii care preferau set aibci
libertati mai intinse pe acest
pamant privilegiat, deceit sec
mai treliasca sub dubla impi-
lare a unui Domn de o fiscali-
tate excesiva' si a boierilor ale
caror pretentii cresteau odatei
cu scaderea veniturilor.
Moldova nu mai avea deci
deceit partea centrala a Basa-
- 47 -

www.dacoromanica.ro
 rabiei, gird s poatei atinge iVis-
trul In partea Benderului. In
acest teritoriu mutilat, energia
popularä continua totusi s
- produca fenomene de 7evoltii ;
rzstf el Iliscu din Orhei care, in
1740; chemei:pe Rusi i veni
=spa, cu ocazia celei de a
doua ocupatii moscovite in Mol-
dova, causa lui-Constantin Can-
temir, general al Tarului, care
- ,venea Sd ceard,- Cu armele in .

Nana-, mostenirea tatalui sau.

Musulmanii nu vrcilau totusi
-

sa se opreasca la ultima limita

a cuceriri si a uzurparii br. Ta-
tarii navalird , Inca din 1712, un
nou tinut moldovenesc, de o in-
tindere de cloud are in larg si
de treizeci i cloud are in lung". -

Ei jura alungati de acolo de im

Damn mo. idovean, .care dispu-
nea de o influenta mai mare
decdt predecesorii sea Totusi
nomazii preseverara i cronica-
rul Neculce asigurd cd unii
boieri- le pernziteau sd-si întin-
da inca stapanirea. Cu toate a-
- cestea, catre 1780, hotarele nu
intreçuserä o linie care, plecand
dela Bender, urma drumul lui
Traian peind la Bestiman; Mkt -
pe acea care se indrepta spre
padurea Chigheciu si se oprea -
la Prut. Harta.stabilità de Rhi-
- 48 -

www.dacoromanica.ro
 gas,- poetul revolutiei -grecesti,"
pe atunci in serviciul unui
Domn roman, in 1797, aratd,
Cu toatei preciziunea necesard,
care era hotarul intre teritoriul
turc i teritoriul Domnului,
acea epoca. La Ctiusani, sat ne- -
norocit, unde colibele de lut
incunjurau bisericuta m,oldove-
neasca depinzand de episcopul
de Braila si Basarabia un alt
episcop fusese numit de ceitre
Patriarhul de Constantinopol
_ pentru tinutul Hotin si episco-
pii mold'oveni Isi intindeau si ei
furisdictiunea asztpra judetelor-
situate pe malul stdng al Pru-
tului,, acolo, la Ctiusani; Ha-
nul Crimeei isi avect .resedinta
cdteva luni pe an.
S'a pastrat totusi, din acest
secol nenorocit,_ statistici de o
limpezime perfecta,. care ne 'per-
mit sa constatam modul in care
.erau repartizate proprietatile de
pcimant din Basarabia. Unele
,grupuri de tarani liberi pa strau--
mostenirea stramosilor lor, --
dar in cele mai multe- cazv,ri
marii boieri moldoveni ajimse-
sera sa imparta tinuturile cele
mai fertile ale provinciei.
bate° carte pe care am pu-
blicat-o in 1912 pentru a afir-
-- ma 'drepturile natiunii snoastre
49
4

www.dacoromanica.ro
asupra Basarabiei anexata de
catre Rusi, Basarabia noastra",
am reprodus aceste informatii,
a caror importanta pentru a
dovedi caracterui national al
provinciei nu poate scapa ni-
manui. Niciodata , in aceste sta-
tistici, nu se constata' o infiltra- -

tiune streina si niciodata nu se

face o deosebire intre o parte
a populatiei, care ar fi compusa
din ROMdni si o alta, avand un
caracter deosebit. Sunt desigur
Tatarii, in Sudul provinciei ;
razboaiele ruso-turce, incepand
cu acel care se termina in 1774,
Ii constransera totusi sd-si p6-
raseasca vechile locuinte. Ei re-
venira, dar in Tamar mult mai
scazut. Harta lv4 Rhigas are,
pentru Basarabia de sud, un
mare numar de nume tataresti:
cu toate acestea, ici si colo, ve-
chiul nume romanesc se pa'
treas.& In tinutul Hotinului sa-
tele rusesti se mentin, dar lo-
cuitorii adoptasera costumul
caracteristic al Romanilor si -

intregul lor fel de a träi. ei

n'ar fi putut gandi niciodata ca
prezenta for va servi sa furni-
sew argumente unei domina-
tiUni straine asupra intregei
provincii, unde ei nu erau de-
cat oaspeti, si inca de data des-
tul de recent&
50

www.dacoromanica.ro
 _

Orasele pros perau, cu toatd

tendinta Domnilor Si a"bbierilor
-.de a supune pe locuitorii lor a-
celuias regim ca al tdranilor. O
parte a populatiei continua al
, indeplineascd functiuni milita-
re: mai erau mete.ugari 'i ne-
gustori; in parte fostii privile-
giati domnesti so mentineau in
favoarea lor. Aceastd mica bur-
ghezie a sec. XVII poartá
mare _parte nume románesti si,
pe ldngd ea, Armenii, Grecii,
mai tdrziu Evreii, joacd inca.
- mult- timp un rol secundar.
Astf el,- la Chisinclu, erau in 1750
familiile: Costin, Budul,
Palade, Borda', Jimbecu, Gratia.,
Bdt, Spdnul, Popa, Bo-
can, Sydrbul, Batcu. Scriitorul o-
rasului era' Vasile, fiul lui Bdt_.
Erau oameni energici, in stare
sei apere pe crestii scdpati
robiei tdtdresti si sd inchidd pe
Turcii cari indrdzneáu sd le in-
sulte fiicele..Majoritatea Evrei-
- lor cavi se stabilird in acel se-;-
, col in Basarabia veneau din
Polonia. -

51

www.dacoromanica.ro
 Anexiunea din 1912,
regimul- rUsesc de un
sécol SI eliberarea
In 1774 Rusii, la-sfeirsitul unui
lung rdzboiu impotriva Imperiu-
lui Otoman, se mtirginiserti set
ceard dreptul unei vagi protec-
tiuni asupra Bisericii"'ortodoxe
din Turcia. In 1793, peireisind.
marele proect al Caterinei II,
care sperase sá poatei impeirti
eu impäratul Iosif provinciile
crestine ale Sultanului, ei tre-
buirei sd se opreascei pe Nistru.
In 1806, profiteind de nestabili-
tatea granitelor in epoca napo-
zeoniand, plind de neiviiliri si de'
schimbeiri brusce, gird sti tie
seamet de sentimentul insusi al
.populatillor, ei luau primul pre-
,- text venito khimbare a Dom-
nilor hotdritd de dare Poartti
impotriva tratatelor in vigoare,
- pentru, a nu avea' treidettori pe'
anitele Imperiului vecin
nch3tileau 'hit& in Moldova, apoi
52

www.dacoromanica.ro
in Muntenia. Hotinul fu ocupat
fàrä resistentd si tru pele ru-
3esti isi !duff* in luna Decem-
brie, intrarea lor triumfald in
Iasi.'
De aceastei data ele erau bine
hotdrite sei nu mai iasd din a-
ceastei provincie, de atdtea ori
neiveilitd apoi pdreisitd. Astf el,
pe cdnd la inceput ei vorbeau
libertdti si de integritatea teri-
toriului moldovean, lar mai Mr- -

ziu cdutarei sd-si cdstige un par-

tid printre indigeni in tint-
pul celui de-al doilea reizboiu
celutaserei , dupei cum am spus,-
set- profite de numele lui Cante-
mir, promitand tdrii un Domn
72,011 de veche origine moldove-
neased, in 1809 ei neglijarei
tot ce ar fi putut sd le cdstige
fiind siguri de a
deveni in curdnd steipelnii. O
meirturie contemporanei spune :
..Nu se poate exprima prin cu-
vinte modul in care se poartd
tru pele cu locuitorii tárii. Jaful
tor este asa de groaznic, incdt
nimeni nu e sigur de averea
lui. Tara este obligatd de a fur..
niza proviziunile necesare, dar
comandantii le ?kind si locuito-
rii trebue sá le inlocuiascd din
nou". Cine nu era favorabil
proectelor Rusilor era executat
- 53 -
www.dacoromanica.ro
ca trddeitor tetrii si se cauta
un caldu care sd vrea sd execute
pedeapsa capitald Cei mai mari
boieri turd' insultati, bdtuti, tee' -
riti de barbd Wind in camera
Consiliului, urmdriPi in justi-
tie, pentrucd tretsura lor a izbit
un °titer beat. Mitro poltul in-
susi, un prelat venerabil consi-
derat ca un slant, Veniamin, fu
su pus cercetdrilor. Acuma, ofi-
terii incepeau sa la cu arendd
mosiile moldovenesti pe care le
pofteau, dupei cum se vede in
pdrtile Hotinuliti. In sudul Ba-
sarabiei furei stabiliti mii de
BUlgari, in luna Julie 1811, cu
privilegii cu totul speciale.
- In 1811, dupei ce tabdra Ma-
relui Vizir Ahmed fu fdeutei
prizonierd, prinsurprindere,
intr'o insuld a Dundrii, !angel
Giurgiu, incepurd negocierile
de pace cu dele gatul Sultanu-
lui. Amabasadorul rus la Cons-
tantinopol, Italinschi, secondat -
de Sabaneev si de interpretul Io-
sif Fonton, ceru posesiunea in-
tregei Moldove orientale, pdnd
la Siret. El fu refuzat. La Cons-
tantinopol se astepta ofensiva,
de mult timp promisee, a lui
Napoleon. Cu toate acestea fu
oferitei granita Prutului. RuSii
se inceipdtetnau totusi sd vrea
54

www.dacoromanica.ro
Siretul.La Constantinopol se
dorea sd se pdstreze macar a-
cele ceteiti care rezistaserd a-
tdta tin2p expansiunii moscovite:
Ismail, Chilia, ca i gurile Du-
72drii.
Pertractdrile se lungird 'kind
la sfdrsitul anului si- con gresul
devenea indescifrabil" pentru
consulul Frantei la Bucuresti.
Cu toate acestea Turcii vorbeau
de intentiunea lor de a reincepe
rdzboiul, cdci Dumnezeu este
mare". Dar Rusii turd acei cari
reluaserd ofensiva pentru a
forta mdna adversarilor lor. Din
partea Turcilor se astepta me-
reu interventia francezd, care
trebWa set- se produceí fdrd gres
in primdvara anului 1812. Sul-
tamil era hotdrit, dzipd cum
o pretinde ambasadorul regelui
Saxoniei sd fie in fruntea
armatei sale.
Dar. cum Tarul trimisese
acum, ultimatumul sdu lui Na-
poleon, cerdndu-i sa peirdseascd
teritoriile ocupate in Germania
(25 Martie), el crezu necesar set"
se supunei in fata necesitiltilor
acestei noi atitudini. Consimti
sá renunte la gurile Dundrii,
dar voia intregul teritoriu din-
tre Prut si Nistru, pe care
feicea sá treacd sub numele in-
- 55

www.dacoromanica.ro
 seldtor de Basarabia, mime a-
vlicabil numai, dupd *cum am
mai svus-o, de mai multe Ori,
regiunii sudice a provinciei.
Cum ambasetdorul Frantei, de -

mu& timp asteptat, generalul

Andreossu. nu sosea inca, fu
necesar ca aceste conditii set- fie
accept ate. Amiralul Ciceagov
veni la Bucuresti pentru a
cere un reispuns prompt, sub a-
menintarea de a face sd inai77.-
tepe flota Mani Negre si de a
räseula pe Greci si pe alti or-
tor/D.77i
Alexandru I era Cu atett mai
hotdrit sa ispraveascd, Cu cat i
se ravorta despre ororile" pur- -

tarii trupelor rusesti in provin-

ciile ocupate. Pentru a nu lasa
noului rival meritul de a
smulge Turcilor pacea yodel' de
Tar, Cutuzoc. comandan tul set
al armatei dela Dundre, se grabi
R'n incheie. El ceru plenipoten-
tiarului turc set semneze preli-
ceeace fu admis.
Prin tratatul dela 28 _Mai
1812 Turcii cedau, fdrä., sá cu-
noascA mdcar limitele exacte,
un teritoriu care nu le aparti-
nea si care rácea parte dintrlo
tard a cdrei integritate terito-
- rialà se angajeserd s'o respecte.
Este sin gura ratiune a domi-
-- 56

www.dacoromanica.ro
 '
natiunii rusesti asupra partii o-
rientale -a Moldovei, cdci din
partea Roma'nilor nu se adusese
nici. o cerere Tarului in acest
sens.- In cursul sec. XVIII-lea,
inaintéa desvoltdrii constiintei
nationale, unii boieri crezusera
de fapt, sa poata schimba con-.
ditiunile detestabile ale regimu-
lui turcesc, dublat de o impilare
fiscald fanariotd ; printr'o auto-
nomic sub sceptrul Ecaterinei II.
Evenimentele insci Ii desamagi-
sera. Pe de-o Parte, atitudinea
generalilor rusi fará de ci le
inspirase- un pro fund des gust.
iar, pe de atta, dupd ce pa transe-
sera ideile Revolutiei francelf -
in Orient, boerimea -tanárd a-
unsese la, convingerea ca o
natiune poate trdi prin mijloa-,
cele sale proprii si pentru pro-:
priile sale scopuri.
Astfel anexiunea liast(ului -si
tertilului teritoriu procopsit- cu
numele de Basarabia fu primif
In Moldova ca un sentiment ge-
neral de revoltd. Nobilimea se
indreptat- catre noul Domn, tri-
mis de Constantinopole, pentru
a protesta energic, in Octom-
brie 1912. amintind cid tara ior --
rfusese impilata timp de sage
ani de catre armata ruseascar
locuitorii fiind obligati sd ser-
- 57

www.dacoromanica.ro
 veascd, ca munceascd Cu nid mile
si cu animalele tor, fiind fie-
drepteititi in tot felul" , i in
schimbul acesui serviciu Aleut
- crestinilor, se relpi tdrii cea mai
bund parte" si sufletul" chiar
al productiei, puterea sa, mai
mult de jumdtate din patrie, -

intr'un cuvdnt tot cdmpul hrd-

nitor si inima Moldover; cdci a-
colo se gdsesc pei.sunile co-
moara tdrii", centrul comertului
Cu vite. ca si cum ar fi vrut
,sd indepeirteze chiar din acest
moment viitorul argument pen-
tru stabilirea puterii rusesti in
Basarabia : acela ca s'ar fi
luat provincia Teitarilor, ca lo-
cuitori, i Turcilor, ca steipdni-
tori, lard felul cum acesti boieri,
carimsi mai aduceau aminte de
- istoria tdrii lor, vorbeau de par-
tea meridionalei pe care Turcii
si Tätarii o usurpaserei in virtu-
tea unui nzandat otoman la in-
ceputul secolului al XVII-lea:
tatarldcul, ca .si raiaua de Hotin,
cu toate cd se deslipiserd de
mult timp din cor pul patriei
moldovenesti, reimdseserd totusi
sub aceiasi dominatie, a prea
puternicei Impeirdti si ele insem-
nau un avantaj si un adeipost
pentru Moldoveni, inlesnindu-le
Plata, grocurdndu-le bogate
- 58 -
www.dacoromanica.ro
 provizii si oferindu-le pdsunz
pentru vitele lor.
Cronicarul moldovean, a-
proape contimporan, Manolachi
Drdghici, vorbe,ste intr'un mod
miscdtor de momentul dureros,
cdnd Prutul despdrtea cele cloud
jumdteiti ale Moldovei mutilate
Administratia ruseascd incepu
prin abuzuri. Cu toate ca un
descendent al boierilor moldo-
veni, Scarlat Sturza, un intim
al tarului, obtinuse administra-
tia noii provincii, care tre-
buia sd se bucure de o autono-
mie largd, sd pdstreze toate o-
biceiurile sale si chiar intre-
buintarea limbi ramdnesti in
justitie si administratie, feird
- a mai vorbi de Bisericti: ea
trebuia sà clued nzai departe
- traditiile istorice, sperdnd sd le
nist? atia sunerioard a unui ar-
hiepiscop la Chisindu si a unui
episcop la Cetatea-Albei , se
r:eru proprietarilor de a alege
intre a locui in Moldova
turceascd sau dreptul de a-si
pdstra pdmdnturile pe care le
mosteniserd Ternzenul fiind
te din bojen Il pierdurd, ceea ce
insemna pdriisirea proprieteitilor
lor. Unele din aceste piimanturi
Turd cumndrate, in termen le-
gal, de tiirani romdni, cari se
- 59 -
www.dacoromanica.ro
 sfortard de a gdsi, Cu riscul de
pläti dobdnzi exorbitante, bant
la negustori greci, armeni si e-
vrei, altii devenird din a,
?eastä causa' ei insisi praclei a-
cestor neguttitori.
In curdnd ofiterii rusi cdsd to-
rindu-se Cu femei din aceastd
tara, isi cdstigard succesiunea
descendentilor boierimii mol-
dovenesti; multi aventurieri, a-
partindnd tuturor natiunilor re-
prezentate in vastul Imperiu al
Tarilnr, gdsird mijlocul de a se
stabili ea bogati proprietari de
masii in aceastd tara, adreia
despretuiau in fiecare moment
traditiile sale vechi sub admi-
poatd distruge. qi, daca macar
s'ar fi dat o administratie
crestind superioard aceleia a
Domnului fanariot din Iasi pen-
tru acesti oameni cinstiti, inspi-
rati de o reata dragoste cdtre
un guvern crestin si de o ad-
miratie profunda' pentru per-
sonalitatea tarului, stdpdnul u-
nui imperiu aproape fárd mar-
gini! -

Cu toate acestea, raporturi

consulare contimporane, prove-
- nind dela persoane cari n'aveau
nici un interes sd discrediteze
regimul rusesc, presentó pe
Sturza ca un om CU totul inca-
- 60 -
www.dacoromanica.ro
 pabil si pe principalul sdu aco: _

- lit Matei Crupenschi, streibuni-

cul acelitia care, apoi dupci
1918, la Paris, ,si in alte parti,
ctldturi de un german :emigrat,
.fosf primar al Chisindului si
mult timp aliat cauzei romdne,
- se prezintd ca reprezentantul -

autentic al Basarabenilor violen-

un om de o aviditate incomensu-
rabild: acel ce pldteste bine are
.totdeauna dreptate; ; acte art t'
bitrare si contrare pácli rui-
neazd in intregime pe proprie-
tari (mdrturie a consulului
Frantei). Si, ceiace este mai im-
portant, peste 30.000 tdrani tret
curd Prutul pentru a sccipa de
brutalitätile" noii administra-
tiuni. Consulul Austriei constatd
ca : afard de putine excep-
' tiuni, toatd lurnea se supune
sceptrului rusesc çu cea mai;
mare nepleicere"-,
De altf el, iata termenii in
In cari tdranii din Basarabia
_ se exprimei la 1816 cu privir? .
la noua odirmuire: In fiecare
clipd ddm tot felul de lucruri
si nimeni nu ne intreabci dacd
ne Mai rcimeine ce sa ddm. Ast-
fel, incdt, In momentul de Rita,
cei mai multi dintre noi nu au
fziei ce mdnca, din causa mun-
cilor la care santem obligati zil-
- 61

www.dacoromanica.ro
nic, pentru a cosi si cara fdnul,
pentru a indeptini diferitele
transporturi de lemne de foc
de constructie, mina' in Basa-
rabia" astf el vorbesc teiranii
din Hotin si la Chisindu"
eeeace era asadar deosebit
spre Briceni si aiurea... _Beim
pentru curen, dijmaturmelor si
a albindritului si atettea mite
detri, intretinem pe soldatii de
serviciu si Ii hreinim, iar ei ne
cu forta tot ce geisesc in ca-
sele noastre meineincd, ba ne
nzai si bat ca sei le detm ceeace
n'avem si ne terorizeazei apoi
sd le deim chitante... Ddm zilnic
sentinele de hotar. Am fost
complet despuiati de vitele noas-
tre de care hotii care ne furei...
Nu ni se dd voie 71iCi meicar sei
urmeirim pe acesti hoti, pe cand
inainte eram liberi set- o facem
si nu ni le furau ca asteizi. Si,
cdnd dd Dumnezeu sa avern,
gráne din bielsug, alti vin set' le
meineince, pe cdnd inainte pu-
team vinde unde vream grdnele,
vitele si tot produsul muncii
zzoastre... Dacd Sfeinta Fecioarei
ar vrea sd ne usztreze de toate
aceste greuteíti si ne lase in
obiceiurile zzoastre moldavenesti,
mostenite dela inainta,sii nostri,
pentru a reed stiga bund starea
62

www.dacoromanica.ro
de care ne bucuram..., si sa pu-
tem trai sub slujbasi moldo-
veni, fu i ai acestui pamant al
nostru, dupa cum suntem noi
obicinuiti i sa ne putem inté-
lege in aceias limba !" 1).
Abia se scursesera patru ani
dela anexiune si un consilier de
Curte rus, Svinin, sosea la Iasi
ca reprezentant al. unei com.i-
siuni de organizare a Basara-
biei, pentru a se informa asupra
modului in care erau adminis-
trate judetele moldovenesti. Al
doilea guvernator a/ Basarabiei,
Harting, trebuise sa-si prezinte
clemisia. Se recurgea la indigeni
pentru a sccipa degreutatile cre-
iate de catre primii administra-
tori lipsiti de once inclinare in
acest domeniu, ca si de once sen-
timent de demnitate si onoare.
Cand tarul veni in persoana sa
se informeze cu privire la plan-
aerile care se ridicau din toate
partile, in 1818, guvernul im-
puse tarii o contributie de 15.000
de galbeni pentru serbarile de
primire. In acel moment, Ale-
xandru I trebui sa acorde Basara-
hiel, consideraba ca o parte
1) Revista Beoala Basarabied",
1920; Revista 'storied.", IV, pag. 52-53.
Am dat o formA modernizatd, mai
usor de inteles, acestei pidngeri.
63 --

www.dacoromanica.ro
 - din principatul Moldovei", o a-
-. qezare", o constitutie local.ã, re-
. dactatd in rometneste si
nindu-se p ve chite obiceiuri:
Pa net cdtie 1830 Romdnii In-
deplinird in mare parte func-
tiunile administrative in° spiri-
tul rasei lor si intrebuinteind, ea
.-mai inainte, nu numai bimba ro-
mind, dar si formulele admi-_
nistratiunii moldovene,iti. Mi-
t.r6polia din Chisindu î.i tedacta
jurnalul oficial in amandoud
limbile peind dupet 1.870. Dar,
"reo zece ani mai tdrziu, un nou-
mitro polit, Antonie, fu trimis cu
misiunea specialet de a desnatio-
. naliza aceastd Bisericei ; un demn
succesor al acestui episcop a foit
mn ultimul timp, Serafim, din
familia Ciciagov, fost colonel de
eavalerie, care tratet, bine in,
teles, foarte cavalereste pe ele:
rul roman. Trebui mult curaj
cdtorva preoti, printre cari pa-
rintele Gurie, ajuns supt noi,
fatá Mitro polit al .Basarabiei,
pentru a continua vechile. tra-
ditii rometnesi, pubicdnd ceitrti
religioase, dar - lard a -se. avea
drepul de a introduce limba na-
tionalti in biserici si'n scoli. Se-
pdsea totdeauna, printre .rene-
gatii natiei lar, persoane pen-
_ trii- a protesta impotriva ideii,

64

www.dacoromanica.ro
 ;

-.inSpiratd.de-noile curente demo-

- cratice, de a restabili limba.ro-
mana in invätánadnt, obiectdnd
ca era o limbd cu totul inferioa-
rd si incapabild de a furnia ele- _

_ -mentele insesi ale unei litera-

turi. Abia dupii razboiul neno-
,rocit impotriva Japoniei un grup
de clerici din Chisindu putu
sa faca sd aparä cdrti de Bise-.
rica' in limba poporului, iar ti-
neri, .incurajati de miscarea
poporanister care se rdspein -
dise in intreaga Rusie, se apu-
- cara sd publice cdteva iare
( Basarabia" -Cumintul mol-
,
dovedesc", Moldovanul" ), a cá-
,ror aparitie fu de altf el suspen-
data- imediat dupd restabilirea
- completa' a vechiului regim.
Inca dela 1839 si peina la 1841
fuseserd prezintate guvernd -
mdntului provinciei petitii for-
male pentru a cere introduce-
rea limbii romdfte in scolile
populare, Marte putin_ mime-
roase de altfel, si al cáror pro-
gram se reducea la cunostintile: -
cele mai elementare si mai ales
_ la. invatdmdntul religiei.
, Acesti Moldoveni, cari perse-
verau In amintirile lor, incepu-
sera, Cu mult inaintea acestei,
date, o- intreaga miscare litera--
, care este reprezentatd de
65
5

www.dacoromanica.ro
Constan tin Stamati, imitator,
uneori fericit, al poetilor Iran-
cezi, de fabulistul Sarbu, de au-
tori de gramatici (un nou Hein-
cu) si de carti de cetire, care
imprumutau elementele litera-
turii renasterii romane din
Principate, care trebuiau sd for-
meze in curand Romania Mo-
elernd. Se cerea chiar guverna-
torului din Chisindu sd se adu-
cd acolo cdrti tipirite la lasi i
Bucure$ti. Era cu atat mai ne-
cesar, cu cat. dupd cum a ard-
tat-o d. Ion Pelivan, reprezen-
tantul cauzei romane in Basara-
bia in timpul congresului de
pace, exista cut are judet. ea
&UN de pildd , unde numai doi
preoti cuno$teau limba rusd.
Cat despre natiunea insdsi, ea
ignora limba oficialitätii in asa
surd; in cat preoti puteau
ceti versuri din poetul ucrainian
Taras Sevcenco Mead sid crea-
dd pe credinciosi di le prezentd
pagini din Evanghelie.
Rtízboiul Crimeii ldsase sd se
creadd cd trebue sd aducd Jibe-
rarea intregei Basarabii. Era un
punct de program pentru Aus-
tria, care insista cu tdrie asupra
acestui punct, sperand, de alt-
fel, sa vadd Principatele insesi
intrand sub sceptrul lui Franz-
- 66 -
www.dacoromanica.ro
 losif, pentru a forma in co?rt-
plexul Statelor austriace o sin-
gura aceiasi formatiune na-
- Trebui sei cedez, si
ceeace fu acordat Moldovei se
meirgini nuinai la Basarabia su-
dicei , cu judetul Cahul, intin-
zeindu-se in Iungul Prutului, in
tata vechiului codru al Chighe-
ciului. Era tara indoialei partea
unde elementul romein fusese
din cele mai vechi timpuri inlo-
cuit si unde valoarea sa era mai
mica. Pe langel coloniile bulgare
se instalasera sub dominatia ru-
sa Lipoveni, Armeni, Occidentali, ,

chiar, Germani in mare parte,

carora li se oferise privilegii -

foarte intinse. Orasele erau cu

totul neipustite de elementul
strdin, i, totusi, cateva luni du-
pa stabilirea noii dominatiuni
romane, toatei lumea, gira deo- -

sebire de nationalitate, era mul-

tumitei de a vedea revenind un
regim care permitea o dezvolta-
re mai libera, a populatiilor.
Bulgarii se adresarei marelui om
de Stat romea', Mihail Kogeilni-
ceanu, pentru a-i meirturisi pu-
b lic multumirea lor de a vedea
scolile functioneind mai bine de-
cat in epoca ruseascei. Guver
nul lui Cuza-Vodei reimase popu-
tar nu numai in mijlocul roma-
- 67

www.dacoromanica.ro
nilor din aceastd Basarabie su-
died, dar chiar in mijlocul alo-
genitor. Episcopul Melchisedec,
cclruia i se incredintd adminis-
tratiunea superioard a clerului in
aceastd regiune reanexatd, ease
cunostea limba rusd, fiind ele-
vul scolilor din Chin, atfel
cat se putea intelege direct Cu
credinciosii, cdrora le permitea
intrebuintarea pro priei lor
limbi.
Rusia era cu toate acestea
hotdratd sd facet sd dispard a-
ceastd clauzd din tratatul dela
Paris, pe care ea o considera ca
o addned umilire, In profitul u-
nei natiuni pe care o despretuia
si a unui Sat pe care socotea
si anexeze intr'un viitor mai
mult sau mai putin apropiat.
1877, cdnd Tarul Alexandru II
trelmi sa inceapd un nou rdzboi
inipotriva Turciei, acest punct
al retroceddrii Basarabiei fdcea
parte dintr'un program pe care
era hoteirdt sa nu-1 pdrdseascd.
In adar Ion Brdtianu, care se
gdsea in fruntea guvernului ro-
man, si asociatul sdu, Mihail
Kogcilniceanu insusi, intrebuin-
tara toate milloacele pentru a
obtinea ca aceastd hoteirdre, a -
cdrei existentd o beinuiau, set" fie -

peirdsitd. Se intrebuintard toa-

- 68 -

www.dacoromanica.ro
 te sireteniile diplomatiei pentru
a introduce in tratatul de alian-
ta un termen echivoc, si, cánd fu
necesar totusi s'a se accepte
conditia integritätii teritoriale
a Romaniei, se reservara, dupa
cum a fost marturisit la trata-
tul din Berlin, de a o interpreta
In sensul ca aceastaintegritate e
ra garantata numai din partea -

dusmanului, dar nu si din par-

tea aliatului (! ). Cánd Rusii se
gasira incoltiti in tata Plevnei.
aparata de Osman-Pasa, si furd
In pericol de a fi aruncati spre
Duna-re, cánd armata romana
al carei concurs tarul il refuza-
se, fu chemata cu desperare in. -
ajutorul lor, Alexandru II se
margini sa ra spunda insistente-
lor lui Bratianu ca Romania nu -
se va cai de a fi ajutat pe pu-
ternica sa vecina.
Cu toate acestea tratatul de
la San-Stefano oferea R,omani-
lor Dobroaea turceascd, pe cari
o refusaram ca obiect de schimb,
In schimbul Basarabiei de sud. si
aceasta färd a fi suflat un cu-
véint in aceasta chestiune mi-
nistrului roman. Opinia publi-
ca se emotiona, guvernul am
tcat edificultatile pentru a evi-
ta o ruptura intre cele doua
tari care tuptasercl impotriva
69

www.dacoromanica.ro
 dusmanului comun ; Breitianu
si Kogdinicaenu se dusera la
congresul din Berlin. care tre-
buia sa revisuiascd clausele a-
celui dela San-Stefano. Dace!,
trebuia sd se supue unei neccsi-
teiti i?zexarabile. niciun act de
cesiune nu fu incheiat. Roma-
nia se mdrgini sd-si retragd
,functionarii in fata unei ludri
in posesio care seimeina cu o nd-
- välire. In acest fel Basarabia de
sud reveni Rusiei : ea era desti-
natei sa reintre in domeniui na.
tional roman cu tot restut pro-
vinciei. Si Mud aceasta se intelm-
pld, se ad si beitrani care martu-
risira ca nu pierduserdniciodatd
speranta acestei restituiri de
tat ve compunere a actuald a
populatiei: L890.000 de Romani
la 3.00000.000 locuitori, cat si pe
o traditie istoricd pe care Rusia
a putut-o face ignoratd , ciar n'a
putut-o distruge.
Constfinta ronktnei in Basa-
rabia se desteptase si flied foarte
eneroic, am si viftzut-o,
cu mutt inainte de marele
Contactul cu Rometnii li-
beri ai regatului se fd cea din si
in si mai frecvent. Tendintile
nationale care dominaserd lite-
ratura romand cea mai recentd
-

www.dacoromanica.ro
 creard in moil neceSar:in Basa- '
rabia o stare de srtrit corespun- -
zdtoare. In 1914. cdnd, pentrie
a se opune planului austro-'
.

-_german in Peninsula Balcani- -

cá, Nicolae II veni la Constanta
pentru a trece acolo in revistd
regimentele romdne si a intin- .

dea o nzeind prieteneascd regelui;

Carol, se gdsird entuziasti cari
isi inchipuird cd aceastd frater- ;
nizare trebuie sd aducd filrei in-
tdrziere intoarcerea Basara-
. biei 'la patrie. Cu toate acestea
_tarul se duse dela Constanta,
_ la Chisindu pentru a asista la
inaugurareg unui, m,onument
destinat sd perpetueze aminti-
rea anexiunii Basarabiei la _Sta-
f tele Imperiului s'du.
Dacd Romdnia intdrzie mult
timp- sd-si ia locul ldngd.Aliati,
apardtori .ai liberteitilor natio-
nale, trebue .sd o atribuim nu-
mai neincrederii naturale care
se intretinea fatd de intentiu-
mile Rusiei. Se vdzu legitzmatia,
aflandu-se existenta proiectului
Stiirmer care consista in a tri-
- mite Romanilor cd t mai tdrziu
posibil trupe care, odatd sosite,
refuzau de a se lupta si se re-
. trdgeau din fata dusmanului
Rusi nu luptard de fapt decdt --
In Moldova, pentru a pdra, in
71

www.dacoromanica.ro
regiunea muntilor Transilvaniei,
drumul spre Odessa , apoi sd
transforme tru pele auxiliare in
trupe de ocupatie, sa braveze
sentimentul public ,si sd-si batd
joc de autoritdtile romdnesti,
pentru a ajunge in momentul
unei catastrofe pe care i.si vor
da silinta cu toate mijloacele sd
o pregeiteascel, la o solutiune ne
mai auzitd in istoria relatiuni-
lor dintre state si natiuni, so-
lutiune care ar fi pdrdsit Mun-
tenia Austriacilor pentru a pu-
tea alipi Rusiei restul Moldovei
mutilate in 1812.
Cu toate acestea. printre ace-
ste trupe duse pe teatrul roman
de rd sboi, erau numerosi Basa-
rabeni, cari se initiau la cunoa-
sterea trunchiului ramas liber
din fosta lor patrie si îi dddeau
samd cd aceiace li se spunea la
scoald, aceiace li se prezinta in
ziare despre o Rometnit deose-
bird de Moldova" lor, conti-
ndnd o rasa deosebitei , vorbind o
altá bimba si avdnd o alta reli-
gie, nu erau deceit manevre des-
tinate sd semene confuziunea
in mijlocul unei natiuni per-
fect unitare. Acei dintre
si ofiterii acestia, cari primi-
sera o impulsiune intelectuald,
cdutard curdnd sd cunoascd
72

www.dacoromanica.ro
 -
teratura romand si intrard in-
contact Cu cercurile corespun-
zatoare ale Regatului. Era pre-
gdtirea actului final la care a-
jungem..
s1/4.

Ceind Republica rusa, inte-

meiard in Februarie 1917, cdzu
In melnile agitatorilor comu-
nisti si ceind bandele umplurd
Basarabia, distrugand casele de
la tara, maltrateinc:, si omorind
uneori pe proprietari, fetceind
set disparei, °data Cu bogettii
mense, comorile ireparabile ale
bibliotecilor si ale colectiunilor
stiintif ice, cdnd aceastei neno-
rocitei tara fu transformatii in-
tr'o imensei tabard de brigan-
daj, depozitele de proviziuni ale
armatei romdne fiind in pericol
de a fi rdfuite de catre bandi-
tii din serviciul bolsevismului,
tru pele romeine furei trimise -

peste Prut pentru a salva acea-

sta proprietate a Statului ro-
man. Cureind totusi ele se get-
sird in lata unei miscdri natio-
nale, care cerea stabilirea unei
autonomii basarabene destina-
ra set' o apere impotriva wzor a-
sernenea invaziuni. .

Aceastei miscare era datoritd

- ofiterilor si soldatilor masati la
Odessa, cari, in aduneiri foarte
'73

www.dacoromanica.ro
frecvente, cereau imperios schim
barca acestei situdtiuni pentru
mica Ior patrie. Imediat; dupd
exemplul miscdrilor identice in
toate provinciile nationale ale -
Imperiului, apeiratorif ac-
tuali ai cauzei ruse in Basara--
bia nu au_ dreptut sa prezinte
compunerea adundrii care- se
forma in acel moment Ja nea--
vdnd un caracter legal --, un
comitet de soldati si de tdrani"
aduse convocarea ldzindrii des-
tinate sa fixeze noile -asediri
politice ale provinciei. Rezultd
de aici o Repabliat Moldovenea-
scd , in fruntea cdreia se gäseau
vechii apardtOri ai cauzei nomd-
ne in- Basarabia, studenti sau
lash studenti, ca Halipa, i in
acelas timp acei dintre Romd-
nii 'basarabeni cari, ,pdrasind
provincia, se cortfundaserd in
mediul intelectual al- noii Ru-
sii, Pelivan, Incule t,' Ciugurea-
nu, si cari e into* rceau acum
pentru a elibera. tara Or de ori--
gin e.
- Re publica Koldoveneasca tre-
.
bui sa se ':nteleagei cu Regatul
romdn asupra unei apdrdri co-
mune. De spre partea Germani-
lor, ca si de. spre Partea
revolittionare ruse, exista a-
celas pericol pentru aceste .doud
' "":" 74

www.dacoromanica.ro
- Romd nii, Ned despartit. Tre-
buia sd soseascd In curdnd mo- 1,
.mentul cdnd se va prezinta
chestiun- ea unirii acestor frag-
mente ale vechei Moldove. DUpd
lungi discutiuni, 'perfect libere,
.cu toatei prezenta presedintelui
Consiliukui de ministri al Ro-
mciniei, se ajunse, la 28 Martie
1918, la otdrirea solemnd de -

.ct confunda Re publica Moldo-

veneascd cu aceastd Romdnie
lzberd,
peascd,
rtisboiului national ,
cdreia trebUi ,Jd se ali-
acesta era.. scopul
provin-
ciile apa,rtindnd monarhiei au-
tro-11ngare. Basarabia fu -.deci
prima care, inlet' turdnd domina- -
tiunea strainer., uni fortele sale
cu acelea ale Rometniei, luptánd
pentru a impeírti cu Regatul,
triumful cauzei alitttilor.- Acea-
stá -unire fu recdnoscutel in mod
solemn de cdtre Puterile occi-
dentate, cu toate invaziunile _

bandelor rnarhiste, autoritdtile

rusesti insesi se comportará
tatd de rioul regim b-asarabean
. in asa fel incdt pdreau ca pri-
mesc o schimbare de neinldtuL-
rat.,
414. ,
Acë'i care cauta sa confunde
administratiunea rifimeinct, la o
epoca Inca turbure pentru toa-
- 75

www.dacoromanica.ro
te tárile, Cu dreptul natiunii
romdne in Basarabia, se insea-
sau cauta sd insele. Dreptu-
rile natiunilor sunt imprescrip-
tibile si nu depind de valoct7ea
unei generatii. Nemultum,irile,
naturale pentru fiecare schim-
bare de situatie, fatalitdtile
care se leagd epocei de dupci
rdsboi, in toate tdrile care au
participat la marele conflict, nu
pot fi argumente inipotriva u-
nui act de o legitimitate atdt de
absolutd ca acel al alipirii Ba-
sarabiei la Regatul Romc2n.
Dacci tdranii basarabeni, cari
formeazd enorma majoritate a
populatiei, si in aceastd enor-
md majoritate Romdni domind
pot prezinta pldngeri impo-
triva cut6rui sau cutdrui lUne-
tionar, care, foarte adesea, e-
mand din mediul social basara-
bean insusi, ei nu pot uita ca
proprietatea de pdmant, pe care
ei o smulseserd prin mi,sedri re-
volutionare in 1917, a fost Iran-
s formatd de Parlamentul ro-
mein din 1920 intr'o situatiune
de drept, ca, prin acest 'apt,
fiind stdpdni ai pcimdntului, ei
devin stdpcini ai vietii po-
litice si eel nu administra-
tiunea din Bucuresti va ac-
tiona in Basarabia, ci adminis-
- 76

www.dacoromanica.ro
 ti atiunea accstei clase tdrdnesti
basarabene insesi, isi va da os-
teneala pentru a-si satisface
-

propriile interese, servind in a-

- - celas timp interesele superioare
ale patriei comune
cast despre celelalte nationa- .
HMO, Statul Romdn unit le-a -
asigurat scoli apartindndu-le in
propriu; reprezintate in Parla-
mentul romdn, ele au avut mij-
locul de a-si presenta pldngerile
aspiratiile. Pe dind in Al-
sacia ocupantii germani au
lost constrdnsi sd pdretseascd
tara, afard de cei cari se cd-
stitoriserd acolo, capitala Basa-
rabiei era Mina, nu numai de
Rusii emigrati, pe care actul
din 1917 i-a gel sit in tara, dar
de o imensei multime de strd ini
alungati din provinciile rusesti
de cdtre turburdrile revolutiei si
cari datoresc salvarea pro priei
lor existente addpostului oferit
de Rometnia. Ziare rusesti apci-
reau liber la Chisindu si numd-
rul tor, dimensiunile tor intrec
p, ale jurnalelor romdnesti; li-
teratura rusa gdsise in Basara-
bia un debuseu ca si inainte ;
nu se intelegeau set' fie fortatd
constinta nimdnui si se spera
cd va veni timpul &Ind Pecare
natiune isi va recd stiga patria.
-- '7'7

www.dacoromanica.ro
At7inci R0772anii, VeChii locuitori
ai Basarabiei, ar fi lost singuri
sà dispund de scarf(); patriei lor.
late(' ce a get- sit in Basarabia
invasia sovieticti: pentru Ro- -

mani un teritoriu de istorie na-

tionald si de drept national,
care va fi reluat la cel dintdi
prilej favorabil.
Oaspetilor cari au intentiu-
nea sd rcinicind intr'o tara pe
care o considei d ca a lor, 7liCi
publicd, nici clasa politi-
co nu au sd le cearci altceva de-
cat res pectul datorat legilor u-
nei tdri ospitaliere si pe cdt po-
sibil sentimenteloi naturale
fatd de cei care, dupd ce au sic-
ferit sub jugul strein, nu inte-
ter), din partea lor, sa impunet
un altul fostilor stdpdni des-
puiati de o putere uzurpatd

- 8

www.dacoromanica.ro
 TIPOGRAFIA
ZIARULUI
UNIVERSUL"
Str. Brezoianu No. 23-25

www.dacoromanica.ro