Cap.

1
ACHIZIłIA NUMERICĂ A DATELOR

1.1. STUDIUL TIMPILOR MORłI ÎN SISTEME DE

ACHIZIłII DE DATE

Sistemele de prelucrare a semnalelor analogice interfaŃate cu

microprocesoare, au în general ca elemente de bază multiplexorul analogic,
amplificator S/H, convertor A/N şi logica de control pentru adaptare la magistrala
microsistemului [14, 44, 82, 96, 110, 115].
Multiplexorul analogic, permite prelucrarea numerică a mai multor canale,
folosind practic acelaşi sistem de achiziŃii de date. Creşte timpul de achiziŃie a
datelor dar se reduce considerabil preŃul de cost al sistemului prin păstrarea
performanŃelor sistemului in condiŃiile utilizării unor convertoare A/N si S/H
performante. În unele aplicaŃii devine avantajos eliminarea multiplexoarelor şi
conversia directă pe fiecare canal [9,65,109]. Aceasta duce la eliminarea erorilor
produse de multiplexor şi reducerea timpului de achiziŃie, dar simultan la creşterea
preŃului de cost.

Fig. 1.1.

Amplificatorul S/H asigură "îngheŃarea" semnalului înainte de a fi

convertit, ceea ce permite creşterea ratei de conversie a sistemului de la
1
f max = ⋅ π⋅ tC
2 n +1
la
4

fe
f max = (teorema Shannon).
2
Se consideră că fe include timpul total de achiziŃie date pentru sistem,
respectiv timpul de conversie A/N (tc), timpul de achiziŃie S/H, întârziere
multiplexor, etc.
Schema bloc a unui astfel de sistem de achiziŃii de date, care asigură cel
mai bun compromis performanŃă/preŃ, este prezentată în fig.1.1.

Fig. 1.2

InterfaŃa sistemului de prelucrare a semnalelor analogice cu magistrala

unui microprocesor asigură avantajele specifice cuplării la microsistem respectiv:
stocarea datelor, prelucrarea soft şi transmiterea serială sau paralelă la calculatoare
puternice, dar presupune introducerea unor timpi morŃi, atât pentru controlul
sistemului de achiziŃie a datelor cât şi pentru citirea datelor. Timpii morŃi introduşi
de un sistem de achiziŃii de date este prezentat în fig. 1.2.
 5
1.1.1. Timpii morŃi introduşi de multiplexor.

a) Timp stabilizare MX (settling time) - datorat vitezei de variaŃie a

tensiunii de comandă necesar distribuirii sarcinilor electrice la ieşirea
multiplexorului. La trecerea din blocare (ubl) în conducŃie a comutatorului, datorită
circuitului de derivaŃie format de Cgs, Cgd, impulsul de tensiune de comandă este
derivat (fig. 1.3) şi se obŃine variaŃia tensiunii de ieşire (fig. 1.4.), cu atât mai mare
cu cât rezistenŃa de sarcină este mai mare.

Fig. 1.3.

Fig. 1.4.

Fie comanda pe grila cu tensiune exponenŃială [2, 4]:

(
u C (t ) = U C 1 − e − t τ i ) (1)
6
se obŃine tensiunea în blocare:

−t
u b1 = (VCM − Vp ) ⋅  ; τ b1 = R s (C gs + C s )
C gs
⋅ exp (2)
C gs + C s  τ b1 
Tensiunea în conducŃie este:
C gs  −t 
u cn = (VCM − VP ) ⋅ ⋅ exp 
C gs + C s  τ cn 
(3)
τ cn = (R s ron )(C gs + C gd + C s )
unde:
Rs - rezistenŃa de sarcină în serie cu circuitul de deviaŃie;
Vp - tensiunea de prag a porŃii;
ron - rezistenŃa de saturaŃie a porŃii.
Reducerea efectului erorii datorate timpului de stabilizare a multiplexorului
se poate face folosind un circuit de eşantionare - memorare cu impedanŃă mică de
intrare (Rs), iar comanda eşantionării se generează după ce tensiunea s-a stabilizat.

b) Timp comutare MX (switching time) - timp necesar pentru a comuta în

starea de conducŃie directă după aplicarea unui cod nou la intrarea de adrese. Este
datorat decodificatorului de adrese şi circuitului de comandă a comutatoarelor.

c) Timp revenire din supratensiune (recovery time from imput

overvoltage) - timp necesar eliminării suprasarcinilor datorate impulsurilor
parazite la intrare. De exemplu, pentru un impuls de 35 V de durată 100 µs este
necesar multiplexorului MPC 40 de 150 µs pentru a reveni la urmărirea intrării cu
acurateŃe de 0,01%.

1.1.2. Timpi morŃi introduşi de SHA

a) Timp de achiziŃie - timpul necesar ieşirii SHA pentru a atinge valoarea

finală, într-o bandă de eroare specificată, după comanda de eşantionare.
Include:
- timpul de comutare necesar trecerii comutatorului din starea de memorare
a vechiului semnal În starea de eşantionare a semnalului curent;
- viteza de variaŃie (slawe rate) a tensiunii amplificatorului operaŃional;
- timp de stabilire la eşantionare, timp necesar ca oscilaŃiile la ieşirea SHA
să intre în banda de eroare. Reducerea timpului de achiziŃie se face prin
introducerea capacităŃii de memorare într-o schemă cu bucla de reacŃie negativă în
timpul eşantionării, ceea ce determină încărcarea condensatorului în mod accelerat
(fig. 1.5.).
 7

Fig. 1.5.

b) Timp de apertură (aperture time) reprezintă diferenŃa temporală între

comanda de memorare şi intrarea în starea de memorare. Se manifestă ca o
tensiune de offset la măsurarea semnalelor cu variaŃie constantă. Ceea ce
deranjează în acest caz este durata incertitudinii apariŃiei stării de memorare.

c) Jitter apertura reprezintă variaŃia timpului de apertură.

d) Timp stabilizare la tranziŃia S/H - timp în care oscilaŃia tranzitorie

intră în banda de eroare.
În timpul stării de memorare apar o serie de erori care influenŃează
acurateŃea conversiei datorate următorilor parametrii:
- sarcina stocată (charge offset) - eroare statică intre valoarea semnalului
de intrare si valoarea semnalului memorat care se manifestă ca o deplasare de
tensiune constantă a semnalului de intrare; se datorează sarcinilor stocate in
capacităŃile comutatorului;
- viteza de cădere (droop rate) - eroare care se manifestă datorită
descărcării condensatorului de memorare, la o anumită viteză de eşantionare. Este
determinată de rezistenŃa de pierderi a capacităŃii de memorare, rezistenŃa de
izolaŃie a comutatorului în blocare, curenŃii de polarizare a amplificatorului
operaŃional;
-diafonie (feedthrough) -influenŃa variaŃiei tensiunii semnalului de intrare
în stare de memorare, asupra ieşirii. Se datorează capacităŃii drenă-sursă a
comutatorului.

1.1.3. Timpi morŃi introduşi de µP

a) Timp necesar de selecŃie a multiplexorului. Intern se generează un

timp de întârziere, pentru a asigura trecerea MX la noul canal, după care se
generează comanda de start. SAD (sistemul de achiziŃii de date ) poate fi privit de
µP (microprocesor) ca dispozitiv de I/O (“input/output) şi este comandat prin
instrucŃiuni IN/OUT. În acest caz se limitează numărul de dispozitive care pot fi
conectate corespunzător procesorului. SAD poate fi privit ca o parte din memorie şi
controlat prin semnale de citire/scriere memorie. SpaŃiul de adrese creşte la spaŃiul
adreselor memoriei µP.
8

b) Timp necesar citirii de date. Citirea datelor se poate face prin mai
multe metode:
- introducerea µP în modul "HALT" respectiv "WAIT" în perioada T2 iar
după conversie prin semnalul "DATA READY" se citesc cei doi octeŃi (SAD tratat
ca o memorie lentă);
- generare întreruperi - dupa comanda "START" la terminarea conversiei
se generează cererea de întrerupere INT. După ce µP răspunde cu INTA se trece
într-o subrutină şi se citesc datele;
- modul "DMA" prin folosirea circuitului 8257, de acces direct la
memorie şi generarea semnalelor DRQ şi DACK , se înscriu direct datele în
memorie;
- modul de scanare (“polling”) - citirea repetată prin program a stării
convertorului după generarea comenzii de start şi citirea datelor la terminarea
conversiei.

1.1.4. Timpi morŃi introduşi de CAN.

a) Timpi de conversie CAN - depind de tipul convertoarelor, existând un

compromis între rezoluŃie şi rata de eşantionare, după cum se vede şi în fig. 2.7
(paragraful 2.2.). Reducerea timpului de conversie la acelaşi convertor, se poate
face pe seama creşterii erorii de liniaritate integrală si diferenŃială. Astfel, ADC 84
cu timp de conversie 10 µs pe 12 biŃi asigurând o intrare de ciclu scurt "short
cycle" de 10 biŃi si durata conversiei 6 µs [6].

b) Timp revenire CAN - pentru cele mai multe convertoare, în special

cele cu RAS, datele de ieşire nu sunt disponibile în momentul când linia de
validare date (DATA READY) indică sfârşitul conversiei. Aceasta se datorita
timpilor diferiŃi de propagare în stările 1 şi 0 şi ca urmare LSB ajunge la valoarea
finală cu întârziere. La aceasta se adaugă timpii de întârziere datoraŃi propagării
prin circuitele repetoare (buffer) cu 3 - stări de la ieşire. Pentru AD571 valoarea
maximă este de 500 µs [4, 6].
Timpul de conversie se lungeşte şi datorită faptului că cele mai multe
convertoare nu pornesc imediat conversia după comanda "START". Astfel, este
necesar să se sincronizeze cu tactul, la care se adaugă timpii necesari ieşirilor RAS
să fie aduse la starea 1 (sau 0) de pornire.

1.2.1. CONSIDERAłII TEORETICE ALE EŞANTIONĂRII

Eşantionarea semnalelor poate fi reprezentată prin modularea unui tren de

impulsuri purtătoare p(t), cu perioada constantă Te, durata to (t0<<Te) şi amplitudine
 9
A (fig. 1.6.a.) de un semnal s(t) ( fig.1.6.b.), rezultând la ieşirea modulatorului un
semnal p*(t) = p(t) ⋅ s(t) ( fig.1.6.c.).
Semnalul de trenuri de impulsuri modulator p(t) poate fi scris sub forma
unei serii Fourier:
∞
p (t ) = ∑C n ⋅ e jnωe t (4)
n = −∞

unde:

1T
e
 sin nω e t 0 2  −1 2⋅ jnωe t 0
Cn = ⋅ ∫ p(t ) ⋅ e − jnωe t ⋅ δt = 2A ⋅   ⋅ e (5)
Te 0  nωe Te 
cu reprezentarea din fig.1.7.

Fig. 1.6.

Fig. 1.7.
10

Prin eşantionarea semnalului s(t) cu trenul de impulsuri p(t) rezultă:

∞
p * (t ) = p (t ) ⋅ s (t ) = ∑ C ⋅ s(t )e
n
jnωe t
(6)
n = −∞

Transformata Fourier este:

∞ ∞
[ ]
∞
F p * (t ) = p * (ω) = ∫ p * (t ) ⋅ e − jωt ⋅ dt = ∑ C ⋅ ∫ S(t )⋅ e
n
jnωe t
⋅ e − jωt ⋅ dt
−∞ n = −∞ −∞
(7)
∞
= ∑ C ⋅ S(ω − nω )
n = −∞
n e

unde S(ω) este densitatea spectrală a semnalului s(t); S(ω − n ⋅ ωe ) reprezintă

spectrul deplasat cu n ⋅ ωe pe axa pulsaŃiilor; reprezentarea lui Cn este dată în fig.
1.7. CondiŃia ca diferitele spectre ale lui p*(t) să nu se suprapună este ( fig. 1.8.)
2 ⋅ ωm ≤ ωe (8)

Fig. 1.8

În acest caz pentru a putea reconstitui semnalul este necesar un filtru cu banda de
trecere ωf care să permită trecerea numai a primului spectru (n = 0), respectiv
trebuie să asigure banda de trecere:
 11

ωf ≥ ω m si ωf ≤ ω e − ω m , (9)
ceea ce duce la relaŃia:
1 1
ωf ≤ ⋅ ωe respectiv ω m ≤ ⋅ ωe (10)
2 2
Pentru n = 0 din relaŃia (5) se obŃine:
A ⋅ t0
C0 = ,
Te
rezultând un filtru cu funcŃia de transfer:

 A ⋅ t0
H(ω) = C 0 = pentru ω ≤ ωf
 Te (11)
0 pentru ω > ωf
În consecinŃă, dacă frecvenŃa de eşantionare îndeplineşte condiŃia (8) iar
filtru condiŃia (10), atunci:
P * (ω) ⋅ H (ω) = S(ω) (12)
Se obŃine schema de eşantionare şi reconstituire a semnalului din (fig.1.9.).

Fig. 1.9.

1.2.2. InfluenŃa zgomotului asupra prelucrării semnalelor

La multiplexarea semnalului real care conŃine zgomot cu semnalul de

eşantionare de frecvenŃă fe se obŃine un spectru rezultant (fig.1.10.) ce conŃine
spectrul original şi spectrele simetrice centrate în jurul lui ωe, 2 ⋅ ωe, ....
Astfel, nu există fe egală cu dublu frecvenŃei maxime, deoarece zgomotul
are spectru de frecvenŃă descrescator cu amplitudine finită şi nu atinge
amplitudinea zero. În plus, filtrul nu are o caracteristică de frecvenŃă căzătoare
curată infinită, pentru a separa semnalul original de cel eşantionat. Pentru
determinarea frecvenŃei minime de eşantionare se analizează spectrul original şi
conŃinutul de zgomot şi se admite o eroare maximă tolerată. În eroare intră şi
influenŃa caracteristicii filtrului de refacere.
12

Fig. 1.10.

În aplicaŃii cu bucla de reacŃie închisă trebuie Ńinut cont că este necesar să

se obŃină o întârziere minimă în refacerea semnalului pentru funcŃionare în timp
real, ceea ce implică restricŃii suplimentare asupra filtrului.
SEMNALE "ALIAS" - presupune apariŃia unui semnal de frecvenŃă
inferioară ("alias") la refacerea semnalului prin folosirea unei frecvenŃe de
eşantionare mai mică ca frecvenŃa maximă a semnalului (fig. 1.11.).

Fig. 1.11.

Dacă semnalul de intrare conŃine zgomot de bandă largă, se va eşantiona

zgomotul la o frecvenŃă mai mică în raport cu frecvenŃa maximă a zgomotului, ceea
ce duce la apariŃia semnalului "ALIAS". Acesta fiind de frecvenŃă joasă, nu mai
poate fi eliminat de eventualul filtru de refacere şi apare ca eroare în eşantionare.
SoluŃia constă în filtrarea zgomotului de înaltă frecvenŃă înainte de eşantionare.
Deoarece filtrul nu are cădere ideală la frecvenŃa de tăiere, aceasta poate
duce fie la atenuarea datelor de intrare, dacă se alege frecvenŃa de tăiere prea
aproape de frecvenŃa maximă a semnalului, fie la nefiltrarea unei părŃi din zgomot
la frecvenŃa de tăiere prea îndepartată. Evitarea fenomenului se face prin
eşantionarea cu frecvenŃa de 5-10 ori mai mare decât frecvenŃa maximă din semnal
pentru a elimina efectul pantei căzătoare a filtrului.