Academia de Studii Economice din Republica Moldova

REFERAT LA MANAGEMENT

ESCROCHERIILE MANAGERILOR

Autor: Spinovschi Alina

Con 171 2018
 Art 190 din Codul Penal al Republicii Moldova defineste escrocheria ca fiind o
dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înşelăciune sau abuz de putere. Ea se
poate manifesta prin prezentarea unor date false sau prin ascunderea unor informaţii a
căror anunţare era obligatorie. Datele false se pot referi atît la personalitatea
infractorului sau a altor persoane, cît şi la unele obiecte, fenomene. Actele de
înşelăciune pot fi înfăptuite pe cale verbală, în scris ori folosind ambele căi simultan.
Cînd înşelăciunea se efectuează prin falsificarea documentelor, ea constituie un
concurs de infracţiuni (art.190 CP şi art.332 sau art.361 CP).
De obicei înşelăciunea se manifestă prin vinderea mărfurilor şi obiectelor falsificate,
primirea ilegala a diferitelor indemnizaţii de la stat etc.
În cazul în care escrocheria este săvârşită de două sau mai multe persoane, cu
cauzarea de daune în proporţii considerabile, cu folosirea situaţiei de serviciu se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 850 la 1350 u.c. (de la 42,5 mii lei la 67,5 mii
lei) sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3
ani.
În cazul escrocheriei săvârşită în proporţii mari, se pedepsește cu închisoare de la 7
la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii, sau de a exercita o anumită
activitate pe un termen de până la 5 ani. De asemenea, în cazul în care această
infracțiune este săvârşită în proporţii deosebit de mari, se pedepsește cu închisoare de
la 8 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o
anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.
Potrivit Codului penal, se consideră proporţii mari valoarea bunurilor sustrase,
dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate,
trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un
grup de persoane, care depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate,
stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, adică 106 mii
lei la acest moment.
Se consideră proporţii deosebit de mari valoarea pagubei care depăşeşte 40 de
salarii medii lunare pe economie prognozate, adică 212 mii lei, în acest moment.
Caracterul considerabil sau esenţial al daunei cauzate se stabileşte luându-se în
considerare valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea
materială şi venitul acesteia, existenţa persoanelor întreţinute, alte circumstanţe care
influenţează esenţial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii
drepturilor şi intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului.
Subiect al infracţiunii este orice persoană fizică, responsabilă, cu vîrsta de la 16 ani, iar
la alin. 2 şi 5, subiectul este orice persoană fizică, responsabilă, cu vîsta de la 14 ani.

Managerii si directorii compaiilor avand adesea accese nelimitate la toate

informatiile cat in linii generale atat si in cele mai secrete a intreprinderii, sunt adesea
ispititi de sumele mari pe care le controleaza. Cele mai multe fraude sunt comise de
conducere. Aceasta este una din constatarile studiului privind profilul contravenientului
realizat de KPMG. Potrivit acestuia, contravenientul tipic este barbat, avand varsta
cuprinsa intre 36 si 55 de ani si, de obicei, lucreaza in departamentul financiar.
“Mai mult de 60% dintre faptasi sunt membri ai conducerii la cel mai inalt nivel.
Managerii au acces la informatii confidentiale si datorita pozitiei lor este mai usor pentru
ei sa evite controalele interne si sa cauzeze per total pagube mai mari companiei”,
sustine Jimmy Helm, sef al departamentului pentru investigarea cazurilor de frauda de
la KPMG pentru Europa Centrala si de Est.

Faptasii exploateaza in primul rand controalele interne inadecvate, fiind motivati sa

comita frauda de dorinta de bani si existenta oportunitatilor. Cand incep sa profite de pe
urma activitatilor ilegale, acestia au o vechime de cel putin sase ani in societatea
respectiva.

Dupa cum arata studiul, in 91% din cazurile investigate, contravenientii comit mai
multe infractiuni inainte de a fi descoperiti. Faptele sunt aproape intotdeauna comise pe
o perioada lunga de timp: in 76% din cazuri, faptele comise au o istorie mai veche de
sase luni, iar in 33% din cazuri, acestea au inceput de cel putin trei ani.

In majoritatea cazurilor, faptasii exploateaza slabele controale interne. In aceste

cazuri nu este surprinzator ca fraudele sunt descoperite de obicei prin informari
anonime, foarte rar iesind la lumina prin controalele interne.

In cadrul studiului au fost examinate 360 de cazuri reale care au fost incredintate
departamentului juridic pentru investigarea fraudei din cadrul KPMG pentru Europa,
Orientul Mijlociu si Africa. Firmele intervievate in cadrul acestui studiu nu au fost
selectionate in mod aleatoriu.
Majoritatea escrocheriilor se petrec prin intermediul institutiilor financiare,
astfel infractorii încearcă să ascundă originea și posesia reală a veniturilor provenind
din activită țile lor criminale . Pentru a preveni astfel de situatii statul, BNM, si bancile
comerciale au emis legi, politici, si actiuni de precautie care ar permite depistarea
schemilor de spalare a banilor.
Pentru a comite escrocherii si a spala banii din companii managerii adesea
folosesc urmatoarele tehnici:
Ø Achizitionarea de bunuri imobiliare sau a unor afaceri in pierderi, dupa care,
utilizand fondurile ilicite, aceste bunuri sau afaceri sunt revandute la valoarea lor reala;
Ø Posibilitatea creditarii de catre asociati a propriei societati comerciale, care merge
mereu in pierdere. Se scot din firma sume, incarcand costurile, in final realizandu-se
pierderi; cu sumele care s-au scos din firma dar neimpozitate, asociatii crediteaza firma
proprie, incasand chiar si dobanzi pentru sumele cu care au imprumutat societatea;
Ø Bunurile achizitionate cu fonduri ilicite sunt vandute unor societatti de tip captiv (care
apartin de fapt proprietarului bunurilor), dupa care sunt revandute realizand un profit
substantial tot proprietarului initial;
Ø Imprumuturi fictive acordate de o companie de fatada; o astfel de companie
inregistrata intr-un paradis fiscal este controlata de o companie din tara, iar fondurile
companiei de fatada sunt de fapt, fonduri reciclate ale companiei din tara;
Ø Folosirea de facturi false pentru import sau export (se utilizeaza facturi de import
supraevaluate, pentru a justifica transferul unor asemenea fonduri, iar in cazul reciclarii
fondurilor straine in tara, facturile de export sunt supraevaluate pentru a justifica
incasarile).
Ø supraevaluarea pretului unui bun printr-o factura de valoare mai mare decat
valoarea sa reala sau printr-o factura partial sau in totalitate falsa;
Ø tranzactii comerciale false inserate in cadrul unei afaceri legale prin: tranzactii cu
numerar dintr-o valuta in alta in mod repetat si rapid, folosirea unor conturi bancare
multiple, deschiderea si inchiderea repetata a acestora, transferuri electronice bancare
din contul unor persoane juridice in contul unor persoane fizice, efectuarea de
transferuri externe a unor valori mari folosind multiple instrumente monetare, cecuri
bancare sau de calatorie, operatiuni de credit, investitii, constituirea de garantii fictive,
etc;
Ø metoda imprumutului returnat. O parte din fondurile transferate pe cai ilicite in
strainatate revin sub forma de imprumut infractorului sau firmei pe care o controleaza.
Aceasta operatiune este urmata apoi de returnarea sumei imprumutate, la care se
adauga dobanzile convenite de parti si eventual penalitati de intarziere, ce conduc
la sume din ce in ce mai mari, care intra astfel in circuitul legal;
Ø politele de asigurare, prin schimbari frecvente ale beneficiarilor, plata unor prime
mai mari decat cele normal datorate si solicitarea ulterioara ca rambursarea sa fie
facuta catre o terta persoana, receptionarea primelor de asigurare prin brokeri sau
intermediari financiari din centre offshore care nu respecta regulile de publicitate sau
evidenta, la care de fapt intentionat nici nu sunt obligati contractual.
Procesul de spalare:
1) In etapa initiala sau de plasare a spalarii banilor, infractorul introduce profitul
sau ilegal in sistemul financiar. Aceasta se poate face prin impartirea sumelor mari de
bani in sume mai mici, care sunt apoi depozitate direct intr-un cont bancar sau folosite
in cumpararea unor instrumente financiare (cecuri, bilete la ordin, etc.).
2) Dupa intrarea fondurilor in sistemul financiar, are loc a doua etapa-stratificare.
In aceasta etapa, infractorul intrprinde o serie de preschimbari sau miscari ale fondurilor
pentru a le indeparta cat mai mult de sursa din care provin, cea mai uzitata cale fiind
cea a transferului electronic intr-o serie de conturi din diverse banci de pe intreg globul.
Sunt preferate acele zone geografice sau jurisdictii care nu coopereaza cu organele de
ancheta specializate in combaterea acestui fenomen infractional.
Moduri de stratificare:
Dupa ce numerarul a fost depus in institutii financiare fara a fi detectat, contra acestui
numerar reciclatorii procura instrumente financiare (cecuri de calatorie, scrisori de
credit, mandate de plata etc.), pe care le reconvertesc apoi in numerar;
O data ce numerarul a fost depus in conturi bancare, acesta poate fi transferat in orice
colt al lumii in timp record.
3) Dupa ce a reusit sa traverseze primele doua etape ale procesului de spalare a
banilor, infractorul sau grupul infractional trece la a treia etapa-integrarea-, in care
fondurile intra in circuitul economic legal. Spalatorul de bani poate acum sa investeasca
legal fondurile pe piata imobiliara, a bunurilor de lux sau a afacerilor, la alegere.
Sisteme utilizate in spalarea banilor
a) Destinatiile offshore
Paradisurile offshore sunt tari sau teritorii, adesea insule sau grup de insule,
care accepta implantari fictive de companii, utilizate ca simple cutii postale, zone cu
reglementari elastice privind controlul schimburilor valutare si mari libertati privind
impozitele si care ofera, in acelasi timp, aproape fara exceptie, un secret bancar
impenetrabil si multe drepturi in acest sens companiilor private.
b) Companiile scoica
In esenta, companiile scoica sunt acelea care exista doar pe hartie.
Documentele de infiintare ale companiei pot cuprinde un cont bancar valid si ceva mai
mult decat numele sau adresa avocatului sau agentului care se ocupa cu infiintarea
companiei, imputernicit si poate cativa actionari.
c) Folosirea liber-profesionistilor
 Avocatii, notarii, contabilii si alti liber-profesionisti realizeaza un numar
semnificativ de activitati in sprijinul clientilor lor, organizand si administrandu-le
afacerile financiare si comerciale.
e) Cazinourile si Internetul
Un cazino este un club comercial de jocuri care ofera mai multe tipuri de jocuri, de
exemplu jocuri mecanice, care solicita monezi sau jetoane pentru a fi activat.

Cele mai mari escrocherii din lume

Firma lui Nami Kazutsugi

Pe locul cinci in in topul fraudelor de miliarde de dolari realizat de Cotidianul se afla
schema de investitii a japonezului Kazutsugi Nami, care a pacalit aproximativ 50.000 de
persoane.
Nami le promitea clientilor o dobanda anuala de 36% si alte comisioane pentru cei care
recruteaza alti "investitori".

WorldCom a lui Bernie Ebbers

Bernie Ebbers, fondator si administrator al firmei WorldCom, a fost condamnat la 25 de
ani de inchisoare pentru raportarea financiara falsa care a condus la pierderi de 11
miliarde de dolari pentru investitori. El a folosit metode frauduloase pentru a-si masca
declinul castigurilor si a prezentat o imagina falsa asupra profitabilitatii pentru a creste
pretul actiunilor.

Tranzactiile lui Jerome Kerviel de la Societe Generale

In doar trei zile, Societe Generale a pierdut 4,9 miliarde de euro din cauza tranzactiilor
frauduloase duse la capat de Jerome Kerviel, un angajat al firmei in varsta de 31 de ani.
El a fost acuzat de depasirea autoritatii si schimburi neautorizate.
Se pare insa ca escrocul a avut si complici, in conditiile in care se crede ca nu putea sa
faca astfel de tranzactii de unul singur. El insusi a declarat ca banca stia despre
tranzactiile lui frauduloase, insa au tolerat situatia pentru ca generau profit.

Firma "Enron" a lui Arthur Andresen

Una din cele mai mari firme de contabilitate din lume, Enron, care apartinea lui Arthur
Andersen, a fost desfiintata in urma falimentului din decembrie 2001 in urma neregulilor
constatate.
Firma infiintase entitati off-shore care sefasurau pe hartie diverse tranzactii si
absorbeau pierderile si datoriile de la Enron. Bilantul firmei era mereu pozitiv si
inregistra cresteri spectaculoase, la fel si actiunile firmei.
Activitatile Enron devenisera insa prea complicate pentru a fi intelese de investitori si
firmele de rating, iar intr-o perioada extrem de scurta profiturile au scazut drastic.
La 19 noiembrie 2001, compania facea public faptul ca are de platit datorii in valoare de
9 miliarde pana la sfarsitul lui 2002.
Se pare ca scandalul Enron a avut si o componenta politica, destul de neclara insa.
Enron a dat aproape sapte milioane de dolari politicienilor, incepand din anii '90 catre
campaniile electorale ale lui Clinton si Bush.
Jocul piramidal al lui Bernie Madoff
Cea mai mare escrocherie din lume este considerata cea a lui Bernie Madoff, fostul
presedinte al bursei NASDAQ, fondator al firmei Bernard L. Madoff Investment
Securities LLC. Madoff si-a anuntat fii pe 10 decembrie 2008 ca firma sa este o schema
piramidala, o frauda in valoare de 50 de miliarde de dolari. Acestia au anuntat la randul
lor, autoritatile.
"The New York Post" a relatat faptul ca Madoff folosea asa-numitul "circuit evreiesc" -
adica recruta clienti din randul evreilor cu bani, fondul sau fiind considerat unul
exclusivist

Cazuri in Republica Moldova

Republica Moldova la fel ca si alte tari adesea se confrunta cu scheme de escrocherie
in deosebi aceste cazuri sunt intalnite in companiile de constructie si alte firme mari, dar
nu sunt exceptii si institutiile de stat. Cateva cazuri
Managerii Băncii Naționale a Moldovei (BNM), suspectați de neglijență în serviciu,
ceea ce a permis spălarea a peste 20 de miliarde de dolari prin „Moldindconbank”, nu
au fost eliberați din funcție. Atribuțiile lor de serviciu temporar sînt exercitate de alți
angajați.

Escrocherie în construcție. Conducerea a două companii, pe banca acuzaților

Directorul, fondatorul şi managerul pe vânzări a două companii de construcţie vor
compărea în faţa magistraţilor pentru comiterea, prin abuz, a mai multor abateri la
construcţia unor blocuri locative, soldate cu prejudicierea în proporţii deosebit de mari a
peste 71 de investitori, potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale.
Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea penală pe numele celor trei inculpați şi a
expediat cauza penală pentru examinare în judecată conform competenţei.
Potrivit actului de inculpare, în cursul anului 2012, inculpaţii au edificat, în mod
neautorizat şi cu abateri de la normele în construcţii, etaje suplimentare la trei blocuri pe
care urmau să le construiască pe strada Alexandru cel Bun 115 din Chişinău. Astfel,
aceştia au încheiat ilegal 71 de contracte de investiţii cu persoane fizice şi juridice
pentru încăperile de la etajele construite abuziv, contrar prevederilor legale şi a
proiectului de execuţie.Prin urmare, abuzând de atribuţiile lor funcţionale, inculpaţii au
încasat nejustificat de la investitori mai bine de 52 milioane de lei, prejudiciindu-i în
proporţii deosebit de mari, imobilele nefiind date nici până astăzi în exploatare.

Administraţia Ascom recunoaşte că managerii companiei se ocupau cu escrocherii

în statele din Africa. Vitalie Diaconu, coordonator general al proiectelor realizate de
grupul Ascom în Sudan susţine într-un amplu material publicat pe site-ul Tribuna că a
"descoperit“ un dezastru greu de imaginat în urma activităţilor companiei, iar cea mai
mare şi mai complexă infrastructură economică privată din Sudanul de Sud era distrusă
practic în întregime.

Fostul director, împreună cu managerul reprezentaţiei Bălţi a unei companii de

asigurări, au fost condamnaţi pentru delapidarea averii companiei în proporţii deosebit
de mari. Pe parcursul anilor 2005 - 2009, fostul director, în complicitate cu managerul
reprezentaţiei Bălţi a companiei de asigurări, care sunt tată şi fiică, au însuşit ilegal
mijloace băneşti în valoare de aproximativ 133.000 de lei – bani alocaţi de oficiul central
al companiei pentru remunerarea muncii unui agent de asigurări, care, în realitate, nu a
activat nici o zi în cadrul respectivei companii.
Bibliografie:

Codul Penal al Republicii Moldova

Constitutia Republicii Moldova

Studiile efectuate de compania internationala KPMG

Prime.md – sait informativ

Adevarul.ro – sait informativ

Jurnal.md – sait informativ

Bnm.md- saitul official al Bancii Nationale a Moldovei