Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursuri Lascu
Cursuri Lascu
19
Casa Afumati
– portic indreptat spre apa
- capela interioara in cadrul casei (biserica de curte costruita mai tarziu)
- orientare catre apa
- gradina dreptunghiulara intre ziduri
Hurezi
- rectangular, geometric; axarea intrarii si a iesirii (manastire rezidentiala)
- boltire cu stalp central, arc dublou, calote sferice
HUREZI
Potlogi
- teren plat pe malul unei ape
- gradina are spatialitate proprie
- biserica in afara incintei, dar legata cu zona curtii
- foisor specific arh. brancovenesti
- gradina de tip italienesc
- casa plasata central
- zid care separa curtea de gradina
loggie – decoratie turceasca - stucatura; ferestre joase;
SEC 19 CURS 3
Maj. oraselor europene sunt reconstruite; cladiri cu caracter foarte pregnant; orasul
defineste regulile in care se inscrie arhitectura.
Sec 19 – descoperiri stiintifice, industrie, pozitivism, igienism,
- orasul industrial
- sf. sec 19
- modelul Haussmann-ian
- in multe tari se pune problema aglomerarii urbane, probleme de
functionare a orasului
Haussman propune un model f bun de oras modern: interesul privat in echilibru cu
interesul comunitar. Interventiile municipale faceau distrugeri importante in
orasele vechi; se modifica structura orasului si struct populatiei urbane (apar noi
profesii, o noua stratificare sociala burghezia era patura cea mai importanta dar
muncitorii erau majoritari).
Structura populatiei urbane si produsele tehnice ale industriei (metalul) dau
tipologii arhitecturale.
La inceput metalul imita struct de lemn, apoi apar structuri originale: constructii
industriale, poduri, sere, expozitii, gari, pasaje acoperite, mari magazine.
Locuinta: partiul dictat de nevoi diferite adaptat la nevoile urbane
imobilul de raport = program de arhitectura urbana destinat
densitatilor mari de locuire;
Vila: suprafete mai mari in cartiere diferite
(Imagini)
1. transformarea unui peisaj bucolic de constructiile industriale
2. locuintele isi fac loc printre constructiile industriale
3. periferia Londrei locuinte tip, supr. minime, monotone, caracter speculativ
4. legatura intre 2 zone ale Londrei prin introducerea in trama existenta a 3
fragmente articulate dar unificate prin unitatea arhitecturala (proprietatea
privata a impiedicat realizarea unei artere importante)
5. Parisul Haussmanian:
- 20 de arondismente
- extinderea peste limitele fortificate ale sec.17
- fiecare arondisment are: o cladire a primariei, 2 mari suprafete verzi
(paduri) = spatii publice de agrement (Bois de Bologne, Bois de
Vincennes), spatii verzi f mari in oras, publice
- retea de bulevarde care uneori au preluat structuri anterioare; se
intersecteaza dupa unghiuri ascutite insule
- imbile foarte particulare
- dublarea unor strazi inguste ce nu puteau fi latite
- legarea primariilor si a garilor
- retea moderna de canalizare (infrastructura)
6. Barcelona:
- grila ortogonala (130x130 m) cu tesituri la colturi pt vizibilitate
- 2 laturi construite alternativ, restul ramane spatiu verde
- insulele au fost construite perimetral, cu inaltimi mari
- orasul vechi medieval construit din 2 retele perimetrale ce se inscriu in
grila ortogonala
7. Vienna - Ringul Vienez – artera circulara bogat plantata, cu institutii publice
ce nu puteau fi construite in zona medievala; extinderea palatului regal
8. regularitate, trama ortogonala, apoi cartiere periferice
9. Athena (1830) – independenta de Imperiul Otoman; primele planuri de
urbanism facute de germani; planul de extindere foarte regulat, structura
monumentala, axe cu cladiri publice importante in capat de perspectiva; se
evita zona Acropolei; la poale, cartierul Plaka, cafenele taverne
10. Berlin, dezvoltarea industriala;
11. Florenta – centru pe vechea localitatea romana; o fortificatie inlocuoita
cu un bulevard; extinderea cu trama ordonata, spatii verzi
12. Roma – largirea unor strazi si modificarea fronturilor; in nuclee
extinderi pt noile institutii
13. Milano – centru, piata cu catedrala
14. Madrid
15. Helsinki exotic
16. subteranul Londrei
17. poduri de metal cu zabrele
18. halele – modificarea pietei , nu se fac schimbari de perspectiva;
transfer al imaginei de cladire industriala la functiuni publice; Crystal Palace
(Londra) – asamblare din elemente metalice de mici dimensiuni; decoratia
vremii reduce ruptura cu noutatea produsului tehnic (noutatea tehnicii
arhitecturale vs. mentalitate)
19. gari – mare varietate; grupare functionala bine stabilita; cladiri cu sali
si peron acoperit; arhitctura proprie (Frankfurt)
20. galeriile / pasajele comerciale acoperite – tipologie variata
21. mari magazine – metal, deschideri mari vitrate la Paris
22. locuinte – inovatii tehnice, confort, incalzire, canalizare, ascensoare
23. modelele vilelor foarte variate
24. imobile de raport – la parter spatii comerciale, vitrine spre strada;
existenta unui plan curent uniformitatea golurilor pe fatada; Paris –
stratificare sociala pe inaltime; reguli stricte referitor la fatada (fatada
apartine spatiului public si unifica fronturile stradale)
25. spatiul public, marele artere monumentalitate; fatada e diferita de
continutul cladirii;
NEOCLASICISMUL
(Imagini)
ROMANTISMUL
Caracteristici:
- nu este expresie artistica izolata si face parte din cultura romantica
(literatura, muzica, arte plastice)
- nu exista un stil romantic in arhitectura, ci o arhitectura romantica
- reprezinta un pct de vedere, o stare de spirit asupra omului
- neaga canalele neoclasicismului
- spiritul creator al individului nu se supune nici unei reguli – artistul =
demiurg (construieste o lume intreaga)
Consecinte:
- afirmarea sensibilitatii individuale
- opera romantica nu exprima o epoca, ci o valoare unica, personala
Schinkel (despre o catedrala gotica): refuza pompa, are un caracter grav, solemn si
sublim
Heinrich Heine: constructorii catedralelor gotice aveau convingeri, noi avem doar
opinii
Baudelaire: un artist romantic este un artist modern
ECLECTISMUL
(Imagini):