UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

CATEDRA DE DREPT

Subiectul: Codul deontologic al avocaţilor

Profesor :Olga Jacota

A elaborate : Podubnîi Victor

Grupa: DR.52.R

Bălți,2019
 Cuprins
1. Introducere

2. Mdificat Codul Deontologic

3. Natura normelor deontologice
4. Rolul avocaţilor în cadrul procedurilor judiciare
5. Codul deontologic al avocaţilor de peste Prut
6. Concluzii
7. Bibliografie

2
 Introducere

Prevederile Codului Deontologic al Avocaților din Republica au fost explicate și

interpretate din perspectiva situațiilor practice reclamate de avocați și alți subiecți, și
examinate de Comisia pentru etică și disciplină pe parcursul ultimilor ani. Autorii susțin
că documentul este relevant pentru toți avocații, avocații stagiari, consilierii juridici din
cadrul cabinetelor sau birourilor asociate, magistraților sau funcționarilor publici. Potrivit
lui Vadim Vieru, unul dintre autorii Comentariului, explicarea Codului Deontologic a
fost necesară, deoarece uneori avocații nu cunosc noțiunile prevăzute în Cod și comit
abateri disciplinare. Avocatul susține că acest Comentariu va contribui la promovarea
standardelor etice și la o mai bună aplicare în practică a Codului Deontologic al
Avocaților din Moldova. Comentariul nu are forța juridică a unui act normativ.

Aprecierea unei anumite acțiuni sau inacțiuni a avocatului, în sensul existenței sau
inexistenței unei abateri disciplinare, va fi realizată exclusiv prin prisma prevederilor

și disciplină, conform procedurilor prestabilite și ținând cont de particularitățile

fiecărui caz în parte. În general, nicio acțiune a avocaților nu poate fi declarată ca fiind
abatere disciplinară, până când acest lucru nu va fi constatat de Comisia pentru etică și
disciplină sau de către instanța de judecată.

Documentul a fost elaborat nu pentru a crea reguli noi, dar să le interpreteze pe

cele existente prin prisma standardelor internaționale existente. Astfel, la realizarea
Comentariului s-a ținut cont și de interpretări și principii relevante incluse în: Carta
Principiilor fundamentale ale Avocatului European și Codul de Conduită al Avocatului
European aprobate de Consiliul Barourilor și Societăților de Drept din Europa (CCBE);

Recomandările Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei către Statele-

membre despre libertatea exercitării profesiei de avocat;

Codul Model de Conduită al Asociației Barourilor Americane;

Modificat Codul Deontologic

3
 Codul Deontologic al avocaţilor din Republica Moldova are o nouă formă,
modificările fiind necesare cu atât mai mult cu cât prevederile de până acum fuseseră
stabilite acum 6 ani. Noul Cod Deontologic a fost modificat şi completat la ultimul
Congres al avocaţilor din UA, de la începutul lunii iulie. Codul cuprinde 7 capitole şi
pune accent pe mai multe aspecte din viaţa avocaţilor, de la relaţia cu clienţii şi cu
organele judiciare, la publicitatea profesională, dar şi pe conduită.

În Republica Moldova, Codul Deontologic al avocaţilor are "un schelet" din anul
2002, mai apoi fiind modificat şi completat în martie 2007 de Congresul Avocaţilor.

Varianta cea mai recentă a fost adoptată pe 1 iulie anul acesta de acelaşi Congres
şi expune normele de conduită care trebuie urmate de avocaţi pe parcursul a 7 capitole.

Încă de la început există avertismentul potrivit căruia "nerespectarea normelor

deontologice de către avocaţi constituie temei pentru intentarea procedurii disciplinare".

Pentru a exista claritate din start, Codul avocaţilor prevede că "normele

deontologice se vor aplica avocaţilor și avocaților stagiarii, atat pe teritoriul Republicii
Moldova precum și în străinătate privind orice raport profesional al unui avocat sau
avocat stagiar din Republica Moldova cu un avocat dintr-un alt stat; activitatea
profesională a avocatului sau avocatului stagiar din Republica Moldova într-un alt stat,
indiferent dacă avocatul se află sau nu acolo".

O alta prevedere din Cod este aceea potrivit careia "în cadrul procedurilor
disciplinare avocatul urmează să coopereze în mod rezonabil cu Comisia de Etică și
Disciplină pentru exprimarea poziției sale".

Chiar dacă se specifică faptul că "responsabilitatea avocatului include în sine atît

comportamentul acestuia în exercitarea profesiei cît și în afara ei", situaţia nu e atât de
dramatică, întrucât "comportamentul avocatului în afara exercitării profesiei poate duce la
sancțiuni doar în cazuri excepționale".

În specificul grai moldovenesc, în Cod se arată că "natura misiunii avocatului este

prezumată de a fi depozitarul secretelor clienților săi și al comunicărilor confidențiale,

4
fiind un drept și o datorie fundamentală a avocatului. Obligația de a păstra secretul
profesional este absolută și nelimitată în timp".

Cu atât mai mult cu cât Codul e categoric şi arată că "avocatul nu este în drept să
accepte o cauză, atunci cînd cunoaște cu certitudine, că nu are competența necesară
pentru a se ocupa de această cauză, exceptand cazul în care coopereaza cu un alt avocat
care are competența necesară. Avocatul nu poate accepta o cauză atunci, cînd datorită
altor obligații se află în imposibilitate de a se ocupa de ea cu promptitudine sau consulta
corect clientul".

Natura normelor deontologice

1.Codul deontologic al avocatului (în continuare - Cod) stabileşte regulile de

conduită ale avocatului.

2 Normele deontologice se interpretează în baza principiilor generale ale profesiei

de avocat. Nerespectarea acestor norme de către avocaţi constituie temei pentru
intentarea procedurii disciplinare.

3Normele deontologice se vor aplica avocaţilor și avocaților stagiarii, atat pe

teritoriul Republicii Moldova precum și în străinătate privind:

- orice raport profesional al unui avocat sau avocat stagiar din Republica Moldova cu un
avocat dintr-un alt stat;

- activitatea profesională a avocatului sau avocatului stagiar din Republica Moldova într-
un alt stat, indiferent dacă avocatul se află sau nu acolo.

4 Scopul prezentului Cod este de a reglementa standardele de integritate şi

conduită ce urmează a fi respectate de către avocați, formarea şi promovarea unei culturi
profesionale adecvate, prevenirea abaterilor disciplinare, informarea publicului cu privire
la conduita profesională a avocaților, crearea unui climat de încredere şi respect reciproc
în societate.

5 Libertatea si independența profesiei de avocat sunt atribute exclusive ale

persoanei ce exercită profesia de avocat în temeiul Legii cu privire la avocatură si ale
prezentului Cod.

5
 Rolul avocaţilor în cadrul procedurilor judiciare

Aşa cum deja am subliniat în mod repetat în acest studiu, existenţa însăşi a
profesiei de avocat într-o ţară garantează existenţa unui stat de drept în această ţară.

În egală măsură, avocaţii şi asociaţiile profesionale de avocaţi joacă un rol

fundamental în apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, inclusiv dreptul
de acces la o justiţie echitabilă şi eficientă. Problema existenţei unei profesii de avocat
organizată, structurată şi formată astfel cum a fost recomandat de către Comitetul de
Miniştri al Consiliului Europei în 2000, este examinată în prima parte a acestui capitol
(I). Problematica impactului profesiei de avocat asupra eficacităţii şi calităţii procedurilor
judiciare este, la rândul său, abordată în partea a doua a acestui capitol (II).

Aceste teme sunt dezvoltate pe baza datelor colectate de către CEPEJ, în 2008, cu
privire la sistemul judiciar român şi pe baza informaţiilor transmise de către Ministerul
Justiţiei şi Baroul Român, la 20 martie 2010, ca răspuns la chestionarul suplimentar
CEPEJ pentru evaluarea sistemelor judiciare.

Codul deontologic al avocaţilor de peste Prut

Astfel, se arată că "adresîndu-se către un alt coleg avocat sau vorbind despre
acesta, avocatul este obligat, înainte de a-i pronunța numele și prenumele acestuia, să
utilizeze cuvintele "domnul avocat", "doamna avocat", iar în adresarea către Președintele
Uniunii Avocaților, membrilor Consiliului Uniunii Avocaților, Decanul Baroului,
membrilor Comisiei pentru etică şi disciplină, membrilor Comisiei de licențiere a
profesiei de avocat, membrilor Comisiei de cenzori și către șeful Biroului Asociat de
avocați să utilizeze cuvîntul "maestre"".

Totodată, Codul ia în calcul situaţia în care un justiţiabil îşi schimbă avocatul şi

reglementează că "un avocat nu poate succeda altui avocat în apărarea intereselor unui
client, într-o cauză determinată, decît cu condiția că, în prealabil, să-și fi anunțat colegul.

În cazul în care, spre interesul clientului, se impune întreprinderea unor măsuri

urgente, înainte de a putea fi îndeplinite condițiile stabilite în alineatul de mai sus,
avocatul poate întreprinde aceste măsuri cu condiția de a-l informa neîntârziat pe
predecesorul său".

6
 Concluzii

Sub formă de concluzie parţială, putem cădea de acord asupra faptului că în

Republica Moldova, avocaţii sunt destul de numeroşi, raportat la populaţie, pentru a
permite cetăţenilor să recurgă cu uşurinţă la serviciile lor şi pentru a le asigura cetăţenilor
o reprezentare adecvată în faţa judecătorilor .

Mai mult, se pare că exercitarea profesiei de avocat satisface directivele

Comitetului de Miniştri , mai sus menţionată, cu privire la monopolul de reprezentare
(chiar dacă un astfel de monopol ar fi de dorit şi în materie penală), la necesitatea de
adoptare unor norme deontologice şi a unor norme de calitate, la obligaţia de a informa
clientul, la definirea onorariilor şi la existenţa unor proceduri de contestare a onorariilor,
precum şi la existenţa unor proceduri şi sancţiuni disciplinare independente de sistemul
judiciar.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte mijloacele puse la dispoziţia avocaţilor în

scopul sporirii eficienţei şi calităţii procedurilor judiciare, situaţia din Republica Moldova
poate fi considerată ca fiind comparabile cu cea care reiese din alte state membre ale
Consiliului de Europa, studiate în prima parte a acestui raport, deşi în materie penală şi
administrativă, este de dorit ca reglementările existente să fie completate pentru a permite
avocaţilor să aibă mai multe instrumente pentru a putea influenţa pozitiv procedurile
judiciare pe care le-au început sau în care acestea reprezintă o parte.

Dispoziţiile Codului deontologic al baroului naţional guvernează eficient

obligaţia de diligenţă a avocaţilor, precum şi sancţiunile aplicabile în caz încălcare a
acestei obligaţii, chiar şi atunci când serviciile avocatului sunt furnizate ca parte a
ajutorului judiciar.

Primul neajuns al acestei imagini pozitive se referă la utilizarea de către avocaţii a

tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor în schimburile cu colegii lor, cu grefele
instanţelor şi cu alţi actori ai mediului judiciar. Astfel, deşi au loc cursuri de formare în
domeniul TIC organizate de către baroul naţional , utilizarea TIC pare să fie mai puţin
răspândită în mediul judiciar, iar reglementarea comunicaţiilor electronice pare a fi puţin
dezvoltată.

7
 Al doilea neajuns al acestei analize pozitive a rolului avocatului în sporirea
eficienţei şi calităţii procedurilor judiciare priveşte legislaţia aplicabilă exercitării de
activităţi suplimentare de către avocatul din R.M.. Ea nu pare să ajute nici la
determinarea cadrului/cadrelor deontologice care urmează să fie aplicate de către
avocatul care exercită şi alte funcţii decât cea de avocat, astfel încât să-şi poată păstra
independenţa şi să influenţeze eficient procedurilor judiciare în desfăşurare.

Avocaţilor trebuie să li se permită şi să fie încurajaţi să constituie şi să adere

la asociaţii profesionale locale, naţionale şi internaţionale care, singure sau alături
de alte organizaţii, au sarcina de a îmbunătăţi deontologia şi de a proteja
independenţa şi interesele avocaţilor.

8
Bibliografie

1. Comentariului la Codul Deontologic al Avocaților din Republica Moldova, de

avocații Vitalie Tăbârță, Zinaida Lupașcu, Anatolie Barbacar, Valerii
Scutelnic, Tatiana Mocreac și Vadim Vieru
2. Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002
3. Pentru mai multe detalii despre cifrele privind Republica Moldova şi statele
fondatoare ale Consiliului Europei, a se vedea CEPEJ, Sistemele judiciare europene -
ediţia 2010 (cu date colectate în 2008): Eficienţa şi calitatea justiţiei, Consiliului
Europei, 2010, p.257-260.

4. Pe baza informaţiilor furnizate de către Guvernul Republicii Moldova către CEPEJ în

2008, se poate concluziona că funcţia de consilier juridic nu există în această ţară.

5. CODUL DEONTOLOGIC AL AVOCAȚILOR DIN REPUBLICA

MOLDOVA (Adoptat de Congresul Avocaţilor din 20 decembrie 2002