Poziția județului Sibiu în cadrul regiunii

Centru

Student:
Pătru Daniela Maria
Grupa 1327

1
 CUPRINS

CAPITOLUL I CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDEȚULUI SIBIU

1.1 Poziție geografică
1.2 Vecini
1.3 Suprafața si structura acesteia
1.4 Relief
1.6 Rețeaua hidrografică
1.7 Climă
1.8 Resursele naturale
1.9 Gradul de urbanizare
1.10 Poplația si structura acesteia
CAPITOLUL II STRUCTURA ECONOMICĂ ÎN PROFIL SECTORIAL A
JUDEȚULUI SIBIU
2.1 Industria
2.2 Agricultura
2.3 Silvicultura
2.4 Piscicultura
2.5 Sectorul serviciilor
2.6 Resursele umane și forța de muncă
2.7 Infrastructura
2.8 Calitatea factorilor de mediu
CAPITOLUL III SPAȚIUL RURAL
CAPITOLUL IV PROIECTE IMPLEMENTATE ÎN JUDEȚ
CAPITOLUL V ANALIZA SWOT
CAPITOLUL VII CONCLUZII SI PROPUNERI

2
 CAPITOLUL I
CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDEȚULUI SIBIU

1.1 Poziţie geografică

Judeţul Sibiu este situat în regiunea centrală,care are o suprafaţă totală de 34,100 km2
(14,31% din România).
Cu o populaţie de 2.530,486 locuitori, în regiune se concentrează 11,7% din populaţia
României.
Media regională de 74,2 loc/ km2 este inferioară celei naţionale,cea mai mare
densitate a populaţiei fiind în judeţul Braşov (111,4 loc/ km2),iar sub media regională sunt
judeţele Alba (60,7 loc/ km2),Covasna (60,3 loc/ km2),Harghita (49,2 loc/ km2).

1.2 Vecini

Județul Sibiu este așezat în sud-vestul Transilvaniei,având ca vecini județele:Mures la Nord și

Nord-Est, Brasov la Est,Arges și Vâlcea la Sud și la Vest județele Vâlcea și Alba.

1.3 Suprafaţa şi structura

Suprafața de 5.422 km pătrați,reprezintă 2,3% din teritoriul țării,se întinde între 45 28' și 46
17' latitudine nordică și între 26 35' și 24 57' longitudine estică.Din punct de vedere
administrativ,județul Sibiu este organizat în:două municipii,din care o reședință de județ,
șapte orașe,53 de comune și 126 de sate.Din punct de vedere administrativ teritorial, județul
Sibiu cuprinde:
- 2 municipii:Sibiu şi Mediaş;

- 9 oraşe:Agnita,Avrig,Cisnădie,Copşa Mică,Dumbrăveni,Ocna Sibiului,Sălişte,

Miercurea Sibiului şi Tălmaciu;

- 52 comune;

- 172 sate;

Structura teritorială a judeţului Sibiu cuprinde următoarele categorii de elemente

spaţiale:

3
 - zonele caracteristice ale teritoriului administrativ şi armătura de centre aferente
acestora:nord,sud şi centru;

- zonele caracteristice de nivel regional – cum ar fi,din punct de vedere geografic,

zonele Făgăraşului,văile Târnavelor şi Oltului,împreună cu structura de centre
polarizatoare cu rol regional;

- zonele naturale,slab populate,cuprinzând parcurile naturale.

1.4 Relief

Suprafața județului este acoperită în cea mai mare parte de munți,aceștia ocupând circa 30%
din teritoriul județului. Zona muntoasă include vârfuri ce depășesc altitudinea de 2.000 m în
Munții Făgăraşului,Cindrelului și Lotrului.În Munții Făgăraşului înălțimile depășesc 2.500 m,
în Vf. Negoiu - 2.535 m și Vf. Vânătoarea lui Buteanu - 2.508 m.Munții Cibinului și Munții
Lotrului ating peste 2.200 m în masivele Motru și Steflesti.Aceștia mai păstrează urmele
eroziunii din cuaternar, fiind caracterizați de vai adânci și lacuri glaciare.Dincolo de munți
urmează zona de podiș,respectiv Podișul Hârtibaciului, Podișul Secaselor și Podișul
Târnavelor,care ocupă aproximativ jumătate din suprafața județului, având altitudini de până
la 700 m.Zona depresionară ocupă 20% din suprafața județului și este reprezentată de
depresiunea Făgăraşului și Depresiunea Sibiului.Cele mai joase altitudini sunt caracteristice
luncii Târnavei Mari,respectiv 28 m.

1.5 Reţeaua hidrografică

Cursurile de apă sunt repartizate uniform pe întregul teritoriu al județului Sibiu, fiind
reprezentate de râuri,lacuri naturale (glaciare și sărate) și lacuri artificiale (lacul de acumulare
de la Sadu fiind unul dintre acestea). Râurile cu cele mai întinse cursuri sunt Olt - 53 km,
Cibin - 80 km,Hârtibaciu - 88 km,Sadu - 45 km și Târnava Mare - 75 km.Rețeaua hidrografică
se împarte în două bazine principale: Olt cu 3337 km2 și Mures cu 2095 km2. Lungimea
cursurilor de apă ,totalizând 2043 km ,se distribuie cu 1326 km în bazinul Olt și 717 km în
bazinul Mures .În zona montană se găsește lacul Bâlea,lac de origine glaciară ,cu o suprafață
de 4.7 ha şi un volum de 0.2 mil.m3.

4
1.6 Clima

În general,tipul de climă în județul Sibiu este cel continental moderat,cu influenţă

oceanică,caracterizat prin ierni moderate din punct de vedere termic și veri în general nu
foarte călduroase cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief.

Valorile medii multianuale ale principalilor factori climatici sunt :

• temperatura – între 0 grade C în zona montană și 9 grade C în zona Apoldului

• precipitațiile – 662 mm.

• regimul eolian - în zona Sibiului circulația generală a atmosferei se supune circulației la

nivel european.Direcțiile predominante ale vânturilor sunt din direcțiile vest și nord- vest
(vanturile de vest) și sud-est în partea de sud a județului,unde primăvara apare și fenomenul
de foehn.

În cadrul jud.Sibiu,se poate menționa zonarea climatică,în funcție de treptele de relief,după

cum urmează:

• climat de luncă și depresiune:se încadrează stațiile meteorologice Dumbrăveni și Sibiu (

altitudine între 300 și 450m)

• climat submontan:se încadrează stația meteorologică Boiţa ( altitudine> 500 m)

• climat montan:se încadrează stația meteorologică Păltiniș (altitudine>1400 m)

• climat alpin:se încadrează stația meteorologică Bâlea Lac ( altitudine >2000m)

Un fenomen specific zonelor depresionare din județul Sibiu îl constituie inversiunile termice,
puternic resimțite în timpul iernii,care se produc în condiții de calm atmosferic;se simt că

5
perioade geroase în zonele depresionare,care se sting doar odată cu schimbarea masei de
aer,datorită circulației atmosferice.

Frecvente inversiuni de temperatură în sezonul rece ( lunile octombrie-aprilie) în zonele

joase,asociate de multe ori cu fenomenul de ceată persistentă,iar iarna și cu depunere de
chiciură ( lunca râurilor:Tîrnava Mare,Olt,Cibin,Hîrtibaciu și zona depresionară Sibiu și
împrejurimi).

Resimțirea, îndeosebi în sezonul rece a efectului de foehn în depresiunea Cibin și zona

submontana limitrofă văii Oltului, asociat cu intensificări de vânt, scade cantitatea de
precipitații și crește temperatura aerului cu 8 până la 12 ° C.

1.7 Resurse naturale

Dintre resursele naturale ale județului gazele naturale sunt cele mai importante.De mare
calitate și alcătuite aproape exclusiv din gaz de puritate înaltă.Un depozit de marmură a fost
descoperit și se află în exploatare în Valea Porumbac,în timp ce județul mai are resurse de
nisip,argilă,pietriș,etc,folosite ca materiale de construcții.Alte resurse naturale sunt pădurile,
care acoperă 37% din suprafață județului,pășunile,fânețele,terenurile agricole cu floră și faună
bogate.Bogatul patrimoniul natural al județului Sibiu este reprezentat de șase rezervații
naturale de mare valoare științifică și turistică: Lacul fără Fund de la Ocna Sibiului,depozitele
de calcar de la Cisnădioara și Turnu Roșu, rezervația din Valea Sârbă, și lacurile Bâlea și
Iezerele Cindrelului.

1.8 Gradul de urbanizare

Anul Numar persone Total

mediul uban
2016 313742 464746

2017 313165 465421

2018 313078 466472

6
1.9 Populaţia şi structura
Totalul populației

Anul Populația

2016 464746

2017 465421

2018 466472

Structura pe medii de rezindență

Anul Urban Rural Total

2016 313742 151004 464746

2017 313165 152256 465421

2018 313078 153394 466472

Structura pe sexe
Anul Masculin Feminin

2016 226702 238044

2017 226916 238505

2018 227351 239121

7
 CAPITOLUL II
STRUCTURA ECONOMICĂ ÎN PROFIL SECTORIAL A JUDEȚULUI SIBIU

2.1 Industria
Conform statiticilor la nivel naţional, Sibiul este unul dintre cele mai industrializate judeţe din
ţară, industria deţinând primul loc în economia judeţului. Aceasta este concentrată în
proporţie de 71,3% în municipiile Sibiu şi Mediaş, 10% în Cisnădie, 7,7% în Copşa Mică,
4,3% în Avrig, 2,6% în Tălmaciu şi 2% în Agnita.
Profilul industrial al judeţului este dat de industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării
metalelor, industria mijloacelor de transport (subansamble și ansamble auto), industria
electrotehnică, industria produselor textile şi de pielărie, industia alimentară, produse din
minerale nemetalice şi energie electrică, termică, gaze şi apă.
Economia județului beneficiază de investiții străine semnificative, îndeosebi din partea unor
firme germane. Domeniile spre care s-a îndreptat majoritatea investițiilor străine sunt
industria auto și a componentelor auto, industria construcțiilor de mașini și utilaje, piese și
subansamble electrice și electrotehnice, industria ușoară.
Industria mijloacelor de transport (inclusiv componente), industria construcțiilor de mașini
mașinile și industria echipamentelor electrice asigură peste 50% din exporturile județului.
Industria materialelor de construcţii beneficiază de rezerve de dezvoltare deosebite date de
resursele naturale. Dintre cele mai importante din ţară sunt exploatările de materiale de
construcţie, cum ar fi cele de şisturi cristaline pe văile Sadului şi Lotrioarei, cristale
marmoreene la Porumbacul de Sus şi Arpaşul de Jos, argile si argile refractare Cristian,
precum şi pietrişuri şi nisipuri din albiile principalelor râuri.
In judeţul Sibiu au obţinut titlul de parcuri industriale: Parcul Industrial Sibiu-Şura Mică şi
Parcul Şelimbăr – Sibiu, ambele ca investiţii de tip “greenfield”

2.2 Agricultura
Relieful foarte diversificat al judeţului oferă potențial pentru dezvoltarea unei agriculture
variate: zootehnia în general în zonele montane (în principal ovine şi bovine), producţia
vegetală în culoarele depresionare si în luncile râurilor. De menţionat potenţialul de
dezvoltare oferit de agricultura ecologică
Activitate tradițională în județul Sibiu, agricultura constituie până în zilele noastre principala
ocupație și sursă de venit a locuitorilor din mediul rural. Orientată spre satisfacerea cererii
interne, agricultura beneficiază de un potențial natural important și diversificat. Cu toate
acestea, sectorul agricol se află încă la începutul unui lung și dificil proces de modernizare și
restructurare, menit să conducă la eficientizare și la valorificarea mai bună a importantului
potential agricol al regiunii.

8
Suprafeţele agricole s-au diminulat pentru pomicultură, suprafeţele culivate pentru
legumicultură au scăzut. S-a abandonat cultura viţei de vie la Axente Sever Dumbrăveni şi
parţial la Apoldu de Sus.
După modul de folosinţă, structura suprafeţei agricole (în 2011) se prezintă astfel: arabil
38,3%, păşuni 35,3%, fâneţe 23,9%, livezi şi pepiniere pomicole 1,7%, vii și pepiniere
viticole 0,9%
Una din cauzele dezvoltării sub potenţial a agriculturii este şi forţa de muncă îmbătrânită din
mediul rural.

2.3 Silvicultura
Având 37,2% (în 2015) din suprafaţa acoperită cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie
forestieră, județul Sibiu posedă un mare potenţial silvic, constituind una din zonele cele mai
importante de aprovizionare cu lemn din ţară. Vegetatia silvica a favorizat și dezvoltarea unei
variate și bogate faune de animale salbatice pentru vânat. O uriaşă sursă de venituri, foarte
puţin exploatată în prezent, o constituie fructele de pădure, ciupercile şi flora specifică
(plantele medicinale) – resurse valoroase pentru industria cosmetică şi farmaceutică,
alimentară, etc

2.4 Piscicultura
Singura fermă piscicolă cu sturioni din zona montană a fost amenajată în judeţul Sibiu,
la poalele Munţilor Făgăraş,aproape 26 de tone de morun, nisetru, păstrugă şi alte specii
adaptându-se bine climatului. Fiecare peşte va avea pedigree şi va fi vândut pentru
reproducţie, pentru câteva mii de euro.

Ferma a fost înfiinţată în 2002, la poalele Munţilor Făgăraş, de doi oameni de afaceri din
judeţul Sibiu. Aceştia aveau o păstrăvărie şi au vrut, cu ajutorul specialiştilor de la Institutul
de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi, să dezvolte
şi o acvacultură de sturioni.

Au populat ferma cu tot felul de specii - morun, nisetru, păstrugă, polioden şi nisetru siberian
- şi au investit enorm în ultimii 12 ani pentru ca peştii să ajungă la maturitate. Toată evoluţia
fermei a fost urmărită de către specialiştii din Galaţi care au oferit consiliere, interesaţi de
modul în care sturionii se pot adapta condiţiilor de munte.

Un kilogram de sturion din România se vinde la preţuri cuprinse între 11 şi 15 euro, iar
caviarul depăşeşte 500 de lei pentru 50 de grame, în timp ce caviarul de import
depăşeşte 600 de lei pentru 30 de grame.

9
2.5 Sectorul serviciilor

Clase CAEN Rev.1 aferente Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
serviciilor de piata prestate Milioane Milioane Milioane
pentru populatie lei RON lei RON lei RON
Hoteluri 2459,5 2976,9 3597,4
Campinguri si alte facilitati
pentru cazare de scurta 343,1 447,2 758,4
durata
Restaurante 3318,4 4240,2 5443,9
Baruri, cantine si alte unitati
2331,6 2583,3 3440,4
de preparare a hranei
Agentii de turism si asistenta
1871,3 2484,8 3625,4
turistica
Inchirierea bunurilor
46,7 54,7 55,9
personale si gospodaresti
Activitati fotografice,
traduceri, secretariat, 471,6 438,7 521,8
multiplicari
Productia distributia si
proiectia de filme 460,8 540,2 289,5
cinematografice
Activitati de radio si
2139,9 2555,7 3521,1
televiziune
Activitati de arta si
273,5 301,9 419,9
spectacole
Activitati ale agentiilor de
presa, ale bibliotecilor,
112,9 138,5 196,4
muzeelor, gradinilor
botanice si zoologice
Activitati sportive si
2924,3 4003,5 5964,6
recreative
Alte activitati de servicii 829,6 942 1154,8

2.6 Resursele umane și forța de muncă

Resurse de munca

Resursele de munca la 1 ianuarie reprezinta acea categorie de populatie care

dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o

10
munca utila in una din activitatile economie nationale. Resursele de munca includ:
populatia in varsta de munca, apta de a lucra, precum si persoanele sub si peste
varsta de munca aflate in activitate.

Anul 2015 2016 2017

Sibiu 253,7 mii pers. 256,5 mii pers. 254,7 mii pers.

Populatia activa civila

Populatia activa civila caracterizeaza oferta potentiala de forta de munca si gradul de ocupare
a populatiei cuprinzand populatia ocupata civila si somerii inregistrati.

Anul 2015 2016 2017

Sibiu 193,8 mii pers. 197,5 mii pers. 197,3 mii pers.

2.7 Infrastructura
Poziţia strategică a regiunea Centru (graniţe comune cu 6 din cele 7 regiuni) şi a judeţului a
condus la o infrastructură diversificată de drumuri şi căi ferate, în cadrul căreia se
intersectează axe rutiere importante pentru legăturile pe direcţiile N-V şi S-E, iar pentru
transporturile feroviare, regiunea reprezintă o adevărată placă turnantă pentru întreagă ţara
(nodurile de calea ferată Braşov, Teiuş, Sibiu). De asemenea regiunea dispune de două
aeroporturi (Sibiu şi Târgu Mureş), iar pentru viitor este prevăzută realizarea unui aeoroport la
Braşov (Ghimbav).
Dinamica investiţiilor în infrastructura tehnică (alimentare cu energie electrică, apă, gaz, etc.),
edilitară şi pentru afaceri, în creştere în ultimii ani, se va accentua în perioada următoare din
perspectiva nevoilor de dezvoltare economică şi socială şi a integrării europene.
In telecomunicaţii se remarcă un proces alert de modernizare care se va accentua în viitor,
datorită creşterii gradului de acoperire şi expansiunii noilor tehnologii atât în telefonia cu fir
cât şi în telefonia mobila. Schimbările tehnologice în domeniu, vor antrena modificări în
profilul unor calificări (ex. competenţele IT pentru sistemele de transfer integrat de date, voce
şi imagine).
Adaptarea la standardele UE pentru protecţia mediului conduce la o nevoie în creştere de
personal specializat dar şi de dezvoltare a unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea
tehnică generală, indiferent de specialitate.

2.8 Calitatea factorilor de mediu

I.CALITATEA AERULUI

ZONA SIBIU

11
Zona Sibiu este considerată în continuare zonă cu grad de poluare medie, încadrându-se în
limitele admise la factorii de mediu monitorizaţi, respectiv: poluanţi gazoşi (SO2 şi NO2),
pulberi în suspensie(şi metale din acestea) şi pulberi PM10.

ZONA COPŞA MICĂ

În cursul lunii noiembrie, poluarea aerului în această zonă, având ca efect impactul diferitelor
noxe emise în atmosferă de agentul economic S.C. SOMETRA S.A. Copşa Mică, se
caracterizează prin scǎderea concentraţiilor de SO2 (valori medii şi maxime) cu menţinerea
acestora sub valoarea CMA. Au fost înregistrate creşteri sensibile ale valorilor medii şi
maxime în conţinutul de Pb şi Cd din pulberi în suspensie dar care au dus la depǎşirea
valorilor de CMA. În aceastǎ perioadă s-a înregistrat o frecvenţă a depăşirilor de 30,0 % la Pb
şi 26,67 % Cd din pulberi în suspensie. Pentru pulberile sedimentabile, frecvenţa depăşirilor
la metale este de 100% atât la Pb cât şi la Cd.

ZONA MEDIAŞ

Poluarea în zonă, având ca sursă principală influenţa agentului economic S.C. SOMETRA
S.A. Copşa Mică, cât şi aportul industriilor locale, se menţine în continuare ridicată. Luna
noiembrie se caracterizează prin scăderi ale valorilor medii şi maxime la SO2 cu menţinerea
acestora sub valoarea CMA. Conţinutul de Pb şi Cd din pulberi în suspensie a înregistrat
creşteri la valorile medii şi maxime cu depǎşirea valorilor CMA. În această perioadă s-au
înregistrat depǎşiri doar la Cd din pulberi sedimentabile, cu o frecvenţă a depăşirilor de 33,3
% iar la pulberi în suspensie depǎşirile au fost de 20,0 % la Pb şi 33,3 Cd .
Din analiza rezultatelor prezentate reiese că poluarea aerului în zona Copşa Mică se menţine
în continuare datoritǎ concentraţiilor de SO2 ce depǎşesc CMA (valori medii şi maxime)
precum şi prin conţinutul ridicat de Pb din pulberi în suspensie.
Coeficientul general de poluare al aerului în judeţul Sibiu este de 0,1839

II.CALITATEA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

Anul Anul Anul
Bazine Categorii de rauri 2015 2016 2017
hidrografice supravegheate UM: Km
Kilometri Kilometri Kilometri
Mures Categoria II 3457 3379 2715
- Categoria III 1659 1410 1489
- Categoria IV : : 145
- Categoria V 8 :

12
 CAPITOLUL III SPAȚIUL RURAL
Locul modest pe care îl ocupă Regiunea Centru din punct de vedere al contribuţiei la
producţia agricolă naţională (locul 5 din cele 8 regiuni), este explicabil prin condiţiile de relief
(în detrimentul suprafeţelor agricole şi arabile), dar şi unui randamentul mai scăzut al
agriculturii montane în comparaţie cu câmpia. Pe de altă parte, specificul montan oferă
regiunii un potenţial de excepţie pentru zootehnie şi în particular pentru dezvoltarea
agriculturii ecologice şi a agroturismului în spaţiul rural, condiţionat de valorificarea
superioară a următoarelor atuuri:
 Suprafeţele întinse de păşuni şi fâneţe (totalizând 58% din suprafaţa agricolă a regiunii)
favorabile creşterii animalelor – activitate tradiţională a locuitorilor din regiune.
 Calitatea bună a mediului, conservarea unor practici agricole “blânde” – fără chimizare sau
cu chimizare redusă permit obţinerea unor produse ecologice cu valoare biologică ridicată
 Biodiversitate (flora furajeră naturală, flora spontană, speciile de animale sălbatice)
 Peisaje naturale valoroase, patrimoniul istoric şi cultural bogat
 Facilităţile şi interesul în creştere pentru agroturism

 Capitalul uman (bătrânii păstrători de tradiţie; tinerii - moştenitori ai zestrei tradiţionale şi

deschişi spre nou)
 Experienţa şi iniţiativele unor organizaţii active la nivelul regiunii: ex. AGROM-RO Mureş
(în domeniul instruirii şi consultanţei agricole), ANTREC (în promovarea serviciilor
agroturistice), Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Montanologie - Cristian, jud. Sibiu,
Institutul de Cercetare pentru Pajişti – jud. Braşov, etc. Pe de altă parte, se constată o serie de
probleme specifice ruralului montan cu consecinţe grave pe termen mediu, dintre care:
 Declinul efectivelor de animale (ovine şi bovine, în mod deosebit scăderea efectivelor de oi)
conduce la scăderea majoră a volumului îngrăşămintelor organice (indispensabile pentru
aportul de alcalinitate, azot biologic, etc.), cu impact grav asupra regenerării naturale a
pajiştilor, conducând la degradarea florei naturale furajere – fenomenul de “resălbăticire” prin
acidifierea solului fragil al muntelui care favorizează dezvoltarea plantelor nedorite .
 Tendinţa abandonării unora dintre bunele practici din experienţa tradiţională, în paralel cu
conservarea unora învechite şi/sau adoptarea unor practici neadaptate specificului montan
 Aplicarea pe scară redusă a însămânţării artificiale; zestrea genetică a animalelor din multe
gospodării rurale din zonele de munte este modestă.
 Adăposturi pentru animale învechite, necorespunzătoare igienico-sanitar, lipsite de
facilităţile necesare.
 Lipsa echipamentelor agricole moderne (v. mulsul manual) şi a mecanizării necesare
lucrărilor în specific montan;

13
 CAPITOLUL IV
PROIECTE IMPLEMENTATE ÎN JUDEȚ

1. Titlul proiectului:
„MODERNIZAREA DJ 106 SIBIU – CORNĂŢEL – ALŢÂNA – BÂRGHIŞ –
AGNITA”
Obiectivul proiectului:
Creşterea accesibilităţii regiunii Valea Hârtibaciului, prin îmbunătăţirea condiţiilor de
trafic pe tronsonul 3+500 – 56+145 al Drumului Judeţean 106 Sibiu – Cornăţel – Alţâna –
Bârghiş – Agnita
Valoarea proiectului: cca. 43.000.000 lei
Sursa de finanțare: Programul Operational Regional- AXA PRIORITARĂ 2: Îmbunătăţirea
infrastructurii de transport regionale şi locale
DOMENIUL DE INTERVENŢIE 2.1.: Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri
judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/ reabilitarea şoselelor de centură
2. Titlul proiectului:
MODERNIZAREA DRUMULUI DE INTERES TURISTIC DJ 106E PE
TRONSONUL JINA – ŞUGAG/VALEA SEBEŞULUI/DN 67C
Obiectivul proiectului:
Îmbunătăţirea condiţiilor de trafic pe tronsonul 42+165 – 52+165 al Drumului Judeţean 106 E
Jina – Şugag/ Valea Sebeşului/DN 67 C
Valoarea proiectului: cca. 11.500.000 lei
Sursa de finanțare: Programul Operational Regional – AXA PRIORITARĂ 2: Îmbunătăţirea
infrastructurii de transport regionale şi locale
DOMENIUL DE INTERVENŢIE 2.1.: Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri
judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/ reabilitarea şoselelor de centură
3. Titlul proiectului:
MODERNIZAREA DJ 106 D RĂŞINARI – POPLACA – ORLAT, INTERSECŢIA CU
DJ 106 E, KM 17+951 – 31+727, INCLUSIV POD LA INTERSECŢIA CU DJ 106 A”
Obiectivul proiectului:
Îmbunătăţirea condiţiilor de trafic pe drumul Judeţean 106 D de la intersecţia cu DJ 106 A
prin modernizarea tronsonului de la km 17+951 la km 31+727 inclusiv pod la intersecţia cu
DJ 106 A

14
Valoarea proiectului: cca. 9.400.000 lei
Sursa de finanțare: Programul Operational Regional – AXA PRIORITARĂ 2: Îmbunătăţirea
infrastructurii de transport regionale şi locale
DOMENIUL DE INTERVENŢIE 2.1.:
Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/
reabilitarea şoselelor de centură
4.Titlul proiectului:
„REABILITAREA, MODERNIZAREA, DEZVOLTAREA SI ECHIPAREA
AMBULATORIULUI NR. 1 AL SPITALULUI CLINIC JUDEŢEAN SIBIU”
Obiectivul proiectului:
Creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală oferite populaţiei prin reabilitarea,
modernizarea şi dotarea Ambulatoriului nr. 1 al Spitalului Judeţean Sibiu
Valoarea proiectului: cca. 7.200.000 lei
Sursa de finanțare: Programul Operational Regional – Axa prioritara 3: Îmbunătăţirea
infrastructurii sociale.
Domeniul de intervenţie 3.1.: Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor
de sănătate.
5 Titlul proiectului:
EXTINDERE SEDIU UNITATE DE ASISTENŢĂ MEDICO-SOCIALĂ SĂLIŞTE-JUD.
SIBIU
Obiectivul proiectului:
Creşterea calităţii serviciilor medico-sociale prin extinderea sediului Unităţii de Asistenţă
Medico-Socială Sălişte
Valoarea proiectului: Cca. 2.500.000 lei
Sursa de finanțare: Programul Operational Regional – Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea
infrastructurii sociale
Domeniul major de intervenţie 3.2. – Reabilitarea/modernizarea /dezvoltarea şi echiparea
infrastructurii serviciilor sociale
6.Titlul proiectului:
E-REGISTRU REALIZAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC
INTEGRAT LA NIVELUL CONSILIULUI JUDEŢEAN SIBIU ŞI UAT-URILOR
PARTENERE PENTRU GESTIONAREA REGISTRULUI AGRICOL ÎN FORMAT
ELECTRONIC
Obiectivul proiectului:

15
 Implementarea unui sistem informatic integrat de evidenţă, actualizare şi centralizare
automată a datelor şi informaţiilor existente în Registrul Agricol, Oferirea a 11 servicii
electronice online în vederea îmbunătăţirea calităţii serviciilor eficientizării timpului de
răspuns pentru documentele care vizează obiectivele Registrului Agricol.
Valoarea proiectului: cca. 6.000.000 lei
Sursa de finanțare: POSCCE, Axa prioritară 2 – Competitivitate prin cercetare, dezvoltare
tehnologică şi inovare
Operaţiunea 2.2.1 – Dezvoltarea infrastructurii CD existente şi crearea de noi infrastructuri
CD
7. Titlul proiectului:
ECONOMIE SOCIALĂ=PROGRES SOCIAL
Obiectivul proiectului:
Îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor la 250 femei în situaţii de risc, 100 familii cu
mai mult de 2 copii, 100 familii monoparentale şi 250 de persoane de etnie romă pentru
valorificarea forţei de muncă din regiunile Nord-Vest şi Centru.
Dezvoltarea pe durata proiectului în regiunile Nord-Vest şi Centru a 11 structuri de economie
socială
Valoarea proiectului: cca. 9.700.000 lei
Sursa de finanțare: POSDRU, Axa prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale
Domeniul major de intervenţie 6.1 – Dezvoltarea economiei sociale

16
 CAPITOLUL V
ANALIZA SWOT
Puncte tari
Cadrul natural
Poziţia geografică centrală la intersecţia
principalelor artere de circulaţie rutieră
facilitează conexiuni cu celelalte regiuni şi
concentrează fluxuri de bunuri şi informaţii
Relieful muntos din sudul judeţului creează un
important potenţial hidrotehnic, silvic şi turistic
Reţeaua hidrografică bazinele Oltului şi
Târnavelor – reprezintă un potenţial pentru
agricultură şi energetică
Mediul
Biodiversitatea mediului natural impune
existenţa unor arii de protecţie a zonelor
valoroase (monumente şi rezervaţii naturale)
Prezenţa unor resurse naturale variabile
(păduri, parcuri, ape etc.)
Peisaj montan spectaculos, propice amplificării
şi diversificării turismului montan în toate
formele lui
Varietatea ecosistemelor, habitatelor şi
speciilor de plante şi animale sălbatice şi
punerea lor sub regim de ocrotire
Fond funciar agricol valoros cu pretabilitate
mai ales pentru teren arabil şi păşuni
17
Puncte slabe
Datorită reliefului parţial muntos,
există zone întinse unde infrastructura fizică este
slab dezvoltată
Reţeaua hidrografică, asimetrică faţă de
teritoriul judeţean, a facilitat dezvoltarea
aşezărilor de-a lungul cursurilor principale,
preponderent în nordul şi sudul judeţului
Depăşirea sistematică a indicatorilor de calitate
a mediului faţă de normele standardizate în zona
Copşa Mică
Probleme legate de colectarea, sortarea,
gestionarea şi valorificarea deşeurilor menajere
şi industriale
Lipsa în unele oraşe a staţiilor de epurare a
apelor uzate: Cisnădie, Copşa Mică,
Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Tălmaciu, Sălişte,
Miercurea Sibiului
Migraţia în străinătate a tinerilor cu un grad
înalt de pregătire profesională în căutarea unui
loc de muncă
Scăderea natalităţii
Îmbătrânirea populaţiei
 Utilizarea pe scară redusă a îngrăşămintelor Depopularea zonei rurale
chimice şi a pesticidelor care contribuie la
obţinerea unor produse agricole cu grad redus
de poluare.

Populaţia

Polarizarea celor două municipii (Sibiu şi

Mediaş) produce segregarea reţelei de localităţi
Gradul înalt de urbanizare a populaţiei 65,8 %
în două zone
faţă de media pe ţară de 52,7 % situează judeţul
Sibiu pe locul 5 din acest punct de vedere. Reconversia industrială este principala
problemă a zonelor urbane

Densitatea mai mică de localităţi în

Judeţul Sibiu se caracterizează prin
jumătatea de est a judeţului şi în consecinţă o
multiculturalitate, prin conlocuirea alături de
distribuţie inegală a populaţiei şi dezvoltării pe
români a unui număr însemnat de locuitori de
ansamblu a judeţului
naţionalitate germană, maghiară şi rromi, iar
dintre confesiunile cu preponderenţă sunt cea Reţea de sate cu densitate sub media pe ţară.
ortodoxă, reformată, romano-catolică, greco-
catolică.

Reţeaua de localităţi Reţeaua învăţământului primar şi gimnazial

este dispersată,

Lipsa unor grădiniţe şi a şcolilor în unele

Situarea localităţilor principale pe axul median
N-S al judeţului şi pe coridorul trans-european
nr. IV
Două zone - de nord şi de sud cu funcţii
urbane dezvoltate şi profil economic diversificat,
posedă potenţialul necesar dinamizării zonelor
învecinate
localităţi rurale izolate influenţează negativ
procesul de învăţământ.
Oferta învăţământului mediu şi de
specialitate este restrânsă din lipsa personalului
didactic adecvat

Funcţii diversificate ale localităţilor, o bună
dezvoltare a activităţilor neagricole, în special în
sectorul secundar, cu tradiţie în judeţ.
Asistenţa medicală precară în unele zone din
partea de est a judeţului.
Fonduri reduse destinate asistenţei sociale a
copiilor şi bătrânilor.

Reţeaua de dotări publice pentru învăţământ

este dezvoltată, cuprinzând toate treptele de
Starea fizică a dotărilor culturale produce
învăţământ: preşcolar, gimnazial, liceal, disfuncţionalităţi.
profesional şi superior
Lipsa personalului specializat ce deserveşte
Existenţa în municipiul Sibiu a unui centru dotările culturale.
universitar (4 universităţi cu 25 de facultăţi)

18
constituie un important potenţial zonal
Reţeaua de dotări publice pentru ocrotirea
sănătăţii este diversificată şi relativ bine
distribuită teritorial
(spitale 10, policlinici 9, cabinete medicale 137,
farmacii 95)
Reţeaua de dotări publice culturale este
complexă, beneficiind de prezenţa numeroaselor
obiective din patrimoniul construit judeţean (29
muzee, 2 teatre,1 filarmonică)
Infrastructura
La nivelul judeţului Sibiu există o reţea bine
dezvoltată de axe de transport rutier (culoarul
IV european, E68, E81), feroviar şi aerian.
Modernizarea echipamentelor de
telecomunicaţii şi extinderea telefoniei mobile
Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale este
destul de bine dezvoltată datorită existenţei
resurselor de gaz în judeţ.
Agricultura
Existenţa unor importante şi diverse resurse
naturale-terenuri arabile de calitate superioară
favorabile dezvoltarii sectorului agricol vegetal
Existenţa suprafeţelor cu vii, livezi, păşuni şi
fâneţe, în suprafaţa agricolă cu posibilităţi de
dezvoltare a sectorului zootehnic
19
În zona montană infrastructura de transport
rutier mai slab dezvoltată.
Lipsa fondurilor determină o slabă întreţinere
a drumurilor judeţene şi comunale.
Existenţa unor zone izolate din punct de
vedere feroviar.
Mari discrepanţe în dezvoltarea reţelelor de
comunicaţii între urban şi rural.
Alimentarea cu apă din reţeaua publică a
localităţilor rurale este scăzută.
Instalaţii de captare şi distribuţie a apei cu
capacitate redusă, care determină discontinuităţi
în aprovizionarea unor oraşe.
Reţeaua de canalizare deficitară în mediul
rural.
Zone încă fără acces la gaze.
Pista aerogării şi dotările depăşite
Gara CFR Sibiu şi autogarile sunt depaşite
din punct de vedere al dotărilor.
Pondere redusă a activităţilor neagricole.
Grad ridicat de fărâmiţare a terenurilor.
Poluarea solurilor din zona Copşa Mică
afectează ecosistemele agricole şi forestiere.
Mijloace mecanice învechite şi insuficiente
pentru executarea lucrărilor agricole.
Lipsa de organizare şi funcţionare a unor
centre de colectare a produselor agricole şi a
intermediarilor care să mijlocească
comercializarea acestor produse.
Existenţa unor zone cu deficit de vegetaţie
forestieră pe teritoriile ocoalelor silvice Sibiu,
Mediaş şi Agnita.

Suprafaţa forestieră constituie un important
potenţial economic şi de mediu
Industria
În judeţul Sibiu există o bogată varietate de
resurse naturale
Vechi tradiţii în prelucrarea unor resurse
locale
Număr relativ mare de întreprinderi mici şi
mijlocii înregistrate
Turism
Staţiuni turistice şi balneo-climaterice
(Păltiniş, Bazna, Ocna Sibiului) cu rol important
în tratarea diferitelor afecţiuni
Valorificarea superioară a resurselor naturale
şi antropice şi crearea unor produse competitive
(creşterea calităţii serviciilor)
Largi posibilităţi de dezvoltare a
agroturismului datorită peisajului, datinilor,
obiceiurilor, a monumentelor naturale
arhitecturale, existenţa cetăţilor ţărăneşti şi zona
Mărginimii cu specific aparte.
Spiritualitatea rurală plină de originalitate şi
interferenţa dintre cultura populară naţională cu
cea a minorităţilor naţionale.
Dezvoltarea şi modernizarea întregii baze
materiale turistice în raport cu cerinţele
turismului internaţional competitiv.
20
Exploatarea vânatului existent în fondul
forestier peste efectivele optime şi practicarea
braconajului.
Capacitatea lentă de adaptare a
întreprinderilor la modificările intervenite în
structura pieţelor.
Creşterea numărului de şomeri rezultaţi din
restructurarea activităţilor industriale şi slaba
capacitate de reorientare profesională a acestora.
Aport redus de capital străin în capitalul
social al IMM-urilor.
Dezvoltarea unor centre cu caracter
monoindustrial.
Lipsa unor dotări turistice corespunzătoare.
Infrastructura slab dezvoltată în transporturi şi
comunicaţii
Fonduri insuficiente pentru refacerea siturilor
istorice
Lipsa de la siturile istorice a informaţiilor în
limbile de circulaţie internatională
Existenţa unor sate sărace lipsite de căi de
acces şi de comunicaţii, cu echipare edilitară,
aproape inexistentă.
Insuficienta popularizare în mediul rural a
programelor europene de finanţare (SAPARD)
pentru înfiinţarea de pensiuni turistice.
Lipsa de personal capabil să elaboreze
proiecte pentru finanţări externe, la nivelul
primăriilor
Nivelul de poluare din zona Copşa Mică -
Mediaş, din aer şi apă poate conduce la scăderea
numărului de turişti din nordul judeţului
Oportunităţi Pericole

Cadrul natural Orientarea investitorilor spre alte zone în

funcţie de facilităţile oferite.

Poziţia avantajoasă a judeţului în raport cu

proiectele europene. Posibilitatea apariţiei unor fenomene
imprevizibile: inundaţii, cutremure, care pun în
pericol structuri antropice.
Atragerea de actori locali în parteneriat public
- privat privind accesarea de fonduri externe şi
guvernamentale pentru investiţii în infrastructura Restructurarea centrelor monoindustriale fără
de transport şi în domeniul edilitar-gospodăresc. a oferi o alternativă clară celor disponibilizaţi,
poate să conducă la amplificarea conflictelor
sociale şi a gradului de infracţionalitate
Mediu

Programe comunitare de susţinere a protecţiei

mediului privind gestionarea deşeurilor şi
epurarea apelor uzate

Populaţia

Necunoaşterea suficientă a implicaţiilor şi

avantajelor aderării României la UE.
Colaborarea strânsă între populaţia judeţului
cu persoane emigrate în străinătate şi înfiinţarea
de societăţi cu capital mixt.
Există riscul ca unii întreprinzători să nu-şi
manifeste interesul pentru investiţii datorită
instabilităţii legislative.
Existenţa unor instituţii guvernamentale sau
organizaţii neguvernamentale care se ocupă de
pregătirea profesională şi reconversia forţei de
muncă. Practicarea unui turism necontrolat duce la
distrugerea florei şi faunei din zonele
declararate monumente ale naturii.

Agricultura

Promovarea şi susţinerea unei agriculturi

ecologice prin dezvoltarea unor tehnologii

21
 concepute să protejeze mediul.

Industria

Zona defavorizată Copşa Mica oferă facilităţi

fiscale investitorilor şi acces gratuit la utilităţi în
scopul reducerii şomajului.

Turismul

Posibilităţi de dezvoltare a turismului prin

existenţa unor facilităţi de scutire de impozite şi
creditarea avantajoasă a celor care investesc în
amenajări agroturistice.

CAPITOLUL VII
CONCLUZII SI PROPUNERI
După studierea analizei SWOT se poate afirma că judeţul Sibiu prezintă un grad de dezvoltare
ridicat, în ceea ce priveşte domenii precum turismul, industria şi agricultura. Cu toate acestea
potenţialul nu este exploatat la maxim, acest lucru observându-se în cazul agriculturii,care
deşi deţine importante şi diverse resurse naturale-terenuri arabile de calitate superioară
favorabile dezvoltarii sectorului agricol vegetal suprafeţe cu vii, livezi, păşuni şi fâneţe, în
suprafaţa agricolă cu posibilităţi de dezvoltare a sectorului zootehnic, este afectată de o
sumedenie de factori, printre care şi gradul ridicat de fărâmiţare a terenurilor, poluarea
solurilor din zona Copşa Mică afectează ecosistemele agricole şi forestiere, mijloace
mecanice învechite şi insuficiente pentru executarea lucrărilor agricole, lipsa de organizare şi
funcţionare a unor centre de colectare a produselor agricole şi a intermediarilor care să
mijlocească comercializarea acestor produse, existenţa unor zone cu deficit de vegetaţie
forestieră pe teritoriile ocoalelor silvice Sibiu, Mediaş şi Agnita, exploatarea vânatului
existent în fondul forestier peste efectivele optime şi practicarea braconajului.
După analiza punctelor slabe şi ameninţărilor, se impun o serie de măsuri:

 să se mențină investițiile în turism, în special în municiupiul Sibiu;

 investiții în industrie;
 atragerea populației tinere în sectorul primar și secundar;
 investiții în agricultură;
 atragerea de fonduri structurale pe diferite proiecte.

22