Factorii de determinare ai dreptului

De Maria Zametheea

Încă de la organizarea indivizilor în așezări obștești, oamenii au simțit nevoia de instaurare a

unor reguli și roluri astfel încât lucrurile să funcționeze cât mai bine în micile lor societăți rudimentare.
Cu timpul, practicile umane de organizare s-au transformat în obiceiuri, ritualuri și tradiții și astfel,
regulile s-au împletit cu teatralitatea și cu influența divină, devenind legi nescrise pe care întreaga
comunitate a unei așezări le cunoștea. Chiar de atunci, era foarte important ca oamenii să aibă dreptul
la siguranță în grupul de care aparțineau și dreptul la mâncare, chiar dacă nu vânau ei, având deopotrivă
responsabilități pe care trebuiau să le îndeplinească(să îngrijească copiii, să mențină focul aprins, să
protejeze așezarea etc.)

Am putea considera, deci, că primul factor de determinare al dreptului a fost:

1. Cadrul natural de existență și evoluție

În funcție de zona de pe glob unde așezarea umană își avea obârșia, regulile grupului mai mult ca sigur
difereau de cele ale altora, și aceasta în primul rând datorită celor necesare subzistenței, printre care
metodele de procurare a hranei, metodele de protecție împotriva prădătorilor, regulile de împerechere
și mulți alți factori(vremea, temperatura, calitatea solului etc.) care aduc cu sine proceduri diferite de
organizare și metode diferite de implementare.

Astfel, un alt factor care a determinat apariția dreptului, a fost:

2. Contextul istoric de evoluție și specificul etnic-național

Bineînțeles, modul în care civilizațiile s-au mobilizat și nivelul la care trocul și mai târziu comerțul au
influențat viața cetățenilor, i-au determinat pe aceștia să dezvolte legi,drepturi și responsabilități, atât în
funcție de posibilitățile și nevoile lor, cât și de nevoia statului ca indivizii să cotizeze pentru dezvoltare
sau apărare. Pentru a putea asigura unui cetățean educație, siguranță, dreptul la un adăpost,
infrastructură etc. statul are nevoie de cetățeni pentru a munci și a contribui la dezvoltarea comunității.
Totuși, nu întotdeauna oamenii fac ceea ce este necesar și de aceea a fost nevoie de implementarea
unor reguli clare, care să-I determine pe indivizi să fie productivi.

Putem considera, deci, un factor de determinare al ordinii sociale și:

3. Cadrul sau factorul economic

Fiecare conducător (indiferent dacă este un om sau un partid) odată ajuns la putere, are o viziune de
dezvoltare a societății și o direcție sau anumite domenii pe care le consideră mai importante de
exploatat pentru ca societatea să se găsească în expansiune. Pentru ca oamenii să se poată adapta la
reforme și la direcțiile vizionare ale conducătorilor, a fost întotdeauna nevoie de legi care să aducă
cetățenii la curent cu noile lor responsabilități și beneficii.

Sunt, așadar, factori de determinare ai dreptului și:

4. Particularitățile sistemului politic

În funcție de credințele oamenilor, de direcțiile care pe ei îi interesează, de lipsurile pe care le au sau de

obiceiurile transmise din străbuni, dar mai ales din nevoia de apărare a tuturor acelor valori care
motivează și caracterizează un grup, oamenii au avut nevoie să clarifice și uneori chiar să impună nevoia
lor de a fii siguri că pot trăi după placul lor, fără a risca să fie suprimați de stat, de vizitatori sau de
nonconformiști, motiv pentru care, fiecare cultură( chiar dacă are un nivel de civilizație asemănător cu o
alta), are propriile legi și reguli de bună purtare și conduită socială.

Toate acestea pentru că un alt important factor este și:

5. Cadrul sau factorul cultural spiritual și ideologic

Mai ales după cele două războaie mondiale, statele civilizate au ajuns la concluzia că este imperios
necesar să împiedice apariția unor noi conflicte de amploare, deoarece acestea sunt distructive și
afectează fundamental națiunile și cetățenii, aducând tristețe și o slabă productivitate. Acest lucru a
determinat dezvoltarea a numeroase tratate și parteneriate menite să consolideze prietenia dintre state
și să îndepărteze pe cât de mult posibil ideea de război sau conflict armat. Totodată, nevoia de liberă
circulație și de împărtășire a exemplelor de bune practici, a făcut statele să se întovărășească cu bucurie
și să consimtă la legi pe care să le respecte deopotrivă.

Este, deci, un factor de determinare al dreptului și:

6. Contextul internațional

Dorința de a proteja patrimoniul cultural internațional, de a dărui și urmașilor noștrii frumusețile pe care
oamenii din trecutul nostru le-au realizat, dorința de a ne știi protejată munca, de a crea un cadru
propice de dezvoltare al artei, de a mobiliza oamenii să creeze cu credința că munca lor nu este în zadar,
dar și nevoia de a proteja natura și resursele binefăcătoare, îi determină pe oameni să creeze un cadru
legal de conservare a acestora. Inconștiența indivizilor nu este o scuză pentru pierderea patrimoniului
universal și tocmai de aceea este drept să ne îngrijim prin legi și proceduri ca minunile acestei planete să
se perpetueze și să bucure multe generații de acum înainte.

Tocmai de aceea, un alt factor extrem de important în zilele noastre este:

7. Cadrul de valori ale culturii și civilizației comunității respective și a celor universale

Toate acestea, dar și multe altele, i-au mobilizat pe oameni să facă legi, constituții și proceduri prin
care să se asigure printr-o formă în plus că înțelegerile dintre oameni, viețile acestora și activitățile
propuse sunt menite productivității și echității și că se află pe drumul de a da roade. Dreptul este menit
atât să apere, cât și să ofere individului, dar și să limiteze nesăbuințele sau lucurile ce ar putea pune în
pericol viețile oamenilor de pretutindeni. Factorii de determinare ai dreptului au fost explicați pe scurt în
acest eseu, însă ei sunt extrem de complexi și interesant de studiat, deoarece ei ne oferă o imagine mai
amplă despre evoluți umană, despre greșelile indivizilor și despre ceea ce putem face ca viețile noastre
să fie mai bune și mai înfloritoare.

Mai rămâne doar o singură curiozitate a mea: Ce factor ne va determina pe noi, cetățenii zilelor noastre,
să dezvoltăm acele drepturi juste care să aducă echilibru în societatea zilelor noastre?

Bibliografie

TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI – Îndrumar pentru învățământ la distanță – anul universitar 2017-2018
– Lector dr. Veronica REBREANU