Curs Master CPTSB – Fiabilitate și Mentenanță

Aplicații – Indicatori de fiabilitate

Indicatori de fiabilitate ai elementelor nereparabile

Funcția de fiabilitate R(t)

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu
Curs Master CPTSB – Fiabilitate și Mentenanță
Funcția de defectare (de repartiție) F(t)

Densitatea de probabilitate a timpului de bună funcționare (frecvența relativă a

defecțiunilor, densitatea defecțiunilor), f(t)

Rata de defectare (intensitatea momentană a căderilor), z(t)

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu
Curs Master CPTSB – Fiabilitate și Mentenanță

Aplicație

Observație

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu
Curs Master CPTSB – Fiabilitate și Mentenanță

Eliminarea valorilor înregistrate eronat

Se calculează în Mathcad funcția Laplace pentru valoare determinată a lui z

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu
Curs Master CPTSB – Fiabilitate și Mentenanță
Exemplu
S-au observat un număr de 74 de autovehicule pe durata a 25000 km, cât reprezintă
perioada de garanție. Datele, în ordinea producerii ieșirilor din funcționare se prezintă în
tabel.
Tabel. Lista duratelor de funcționare a celor 74 de autovehicule
1 130 26 5900 51 15700
2 200 27 6012 52 15700
3 228 28 7200 53 15870
4 412 29 7200 54 15910
5 430 30 7510 55 15980
6 540 31 8200 56 16102
7 750 32 8430 57 16540
8 750 33 9000 58 16600
9 830 34 9060 59 17090
10 965 35 9111 60 17100
11 1000 36 9613 61 17120
12 1434 37 9710 62 18600
13 1635 38 10410 63 18900
14 1981 39 11091 64 19130
15 2040 40 11300 65 19300
16 2040 41 11600 66 19400
17 2280 42 12010 67 19400
18 2400 43 12450 68 21320
19 2830 44 12450 69 22040
20 2901 45 12450 70 22040
21 2901 46 12600 71 22800
22 4380 47 12800 72 23130
23 5140 48 13600 73 23130
24 5400 49 14080 74 23900
25 5611 50 15190

Obs. Seria de repartiție se compune din două șiruri de date:

- primul referitor la cele n intervale de timp de bună funcționare (de efect produs, de
sarcină îndeplinită, km parcurși etc.), delimitate de momentele de timp ti (i=0,1,...,n);
- cel de-al doilea, la numărul defecțiunilor înregistrate în decursul intervalelor respective
ki (i = 1, ..., n).
Interval (km) Frecvența căderii Interval (km) Frecvența căderii
0 - 3000 21 12001 - 15000 8
3001 - 6000 5 15001 - 18000 12
6001 - 9000 7 18001 - 21000 6
9001 - 12000 8 21001 - 24000 7

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu
Curs Master CPTSB – Fiabilitate și Mentenanță
Indicatori principali calculați pe baza datelor sistematizate
Pentru caracterizarea aprofundată a informațiilor privind fiabilitatea, sistematizate sub
forma repartiției defectărilor (vezi tabelul de jos, coloanele 0, 1 și 2) sau sub forma seriei privind
descreșterea efectivului (vezi tabelul de jos, coloana 3) se efectuează o serie de calcule
statistice (curba de supraviețuire).
Nr. Intervale de Nr. de Exemplare rămase
fˆ( t i ) Fˆ( t i ) R ( t i ) =
N -r r i
Z( t ) =
t(N - )
i
crt. observație (km) căderi (ri) în funcțiune (N-r) N ri

0 1 2 3 4 5 6 7
1 0 - 3000 21 53 0.284 0.284 1.000 0.000132
2 3000 - 6000 5 48 0.068 0.351 0.716 0.0000347
3 6000 - 9000 7 41 0.095 0.446 0.649 0.0000569
4 9000 - 12000 8 33 0.108 0.554 0.554 0.0000808
5 12000 - 15000 8 25 0.108 0.662 0.446 0.000107
6 15000 - 18000 12 13 0.162 0.824 0.338 0.000307
7 18000 - 21000 6 7 0.081 0.905 0.176 0.00028
8 21000 - 24000 7 0 0.095 1.000 0.095 -
T 96000 ΣrI=74  fˆ ( t i )=1 0

La început, de obicei, se fac calcule privind structura defectărilor pe intervale de bună

funcționare și anume:
a. frecvența relativă a defectărilor fˆ ( ) = r i ti m


i=1
ri
b. frecvența relativă cumulată a defectărilor i
1
Fˆ ( t i ) =
N

j=1
ri
care exprimă ponderea produselor defectate până la sfârșitul intervalului i; valoarea ei este
crescătoare și devine egală cu 1 la ultimul interval al seriei. m
Suma defectărilor este egală cu efectivul eșantionului:
N   ri
i 1
c. frecvența relativă a exemplarelor în funcțiune se calculează sub formă de
complement până la 1 al frecvenței relative cumulate a defectărilor:
N
Rˆ ( t i ) = 1 - Fˆ ( t i ) = i
N
Frecvența relativă a exemplarelor în funcțiune este funcția experimentală a fiabilității
deoarece aceasta arată ponderea produselor care nu s-au defectat până la sfârșitul
intervalului i și care se vor defecta în decursul intervalelor viitoare.
d. frecvența (numărul) medie (mediu) a defectărilor pe un interval de observație
este raportul dintre numărul total al defectărilor și timpul total de bună funcționare a tuturor
exemplarelor din eșantion m m m


i=1
ti ri
i=1
 ri 
i=1
ti ri
f= m
sau r= m


i=1
ti ri 
i=1
ti
Rezultă: 𝒇̅ = 𝟎. 𝟎𝟎𝟎𝟎𝟗𝟓𝟗𝟕𝟗
𝒓̅ = 𝟖. 𝟎𝟑𝟏𝟐𝟓
Obs. S-au luat în calcul mijloacele intervalelor ti

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu
Curs Master CPTSB – Fiabilitate și Mentenanță
1.2
f(t) F(t)
1

0.8

0.6

0.4

0.2

0
0 3000 6000 9000 12000 15000 18000 21000 24000
e. Timpul mediu de bună funcționare sau media timpilor de bună funcționare MTBF
m m

t
i=1
i ri 
i=1
ti ri
MTBF = t =
771000
= 10418,92 km
t= m
= 74
N

i=1
ri

MTBF este un indicator direct, deoarece mărimea lui este direct proporțională cu
gradul de fiabilitate a produsului: un grad de fiabilitate mai ridicat înseamnă un MTBF mai
mare și invers.
Pentru a se putea surprinde modificarea regimului de ieșire din funcțiune a utilajelor
se determină caracteristici locale (în sensul că se referă la mărimea unui interval) ale
fiabilității.
f. Densitatea de defectare, calculată ca raport dintre numărul defectărilor
înregistrate într-un interval de observație și lungimea acestui interval. În cazul în care
intervalele de timp sunt egale între ele pe toată lungimea seriei, indicatorul devine analog
cu densitatea de repartiție experimentală.
g. Rata (intensitatea) de defectare arată ponderea exemplarelor defectate în
decursul intervalului de observație față de efectivul existent la începutul intervalului
respectiv.
𝑟𝑖
𝑍(𝑡𝑖 ) =
𝑡(𝑁 − 𝑟𝑖 )
N–ri – numărul de exemplare rămase în funcțiune la începutul intervalului i. În cazul în care
produsul funcționează în regim staționar, rata defectărilor pe întregul eșantion este egală cu
frecvența medie a căderilor.
h. Abaterea standard a valorilor față de medie se utilizează pentru caracterizarea
șansei de supraviețuire a produselor, respectiv a timpilor de bună funcționare (tabel).
2
 (t i - t ) ri
Var ( t ) = ̂ t =
n
∑(𝑡𝑖 −𝑡̅)2 𝑟𝑖

̂𝑡 = √
𝑛
= 7298.198 km
i. Coeficientul de variație dă o imagine sintetică a împrăștierii valorilor față de
medie:
  
 100 =  
Var ( t )
CV =  MTBF
 100

   
 x 

Această valoare indică un grad ridicat de eterogenitate a valorilor.

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu
Curs Master CPTSB – Fiabilitate și Mentenanță
Pentru comparație, indicatorii de grupare (MTBF) și de împrăștiere se stabilesc și pe
baza datelor inițiale, negrupate.
n


i=1
ti
758587
t = MTBF = = = 10251,175
respectiv N 74

astfel încât:

Nr. Intervale de
ri ti tiri ti - t (ti – t)2ri
crt. observație
1 0 – 3000 21 1500 31500 -8918,92 1670489408
2 3000 – 6000 5 4500 22500 -5918,92 175168006
3 6000 – 9000 7 7500 52500 -2918,92 59640613.6
4 9000 – 12000 8 10500 84000 81,08 52593.1337
5 12000 – 15000 8 13500 108000 3081,08 75944485
6 15000 – 18000 12 16500 198000 6081,08 443754565
7 18000 – 21000 6 19500 117000 9081,08 494796202
8 21000 – 24000 7 22500 157500 12081,08 1021667641
Total: r i  74 96000 t r
i i  771000 3941513514

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu
Curs Master CPTSB – Fiabilitate și Mentenanță

F – funcția de nonfiabilitate
Aplicație

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu
Curs Master CPTSB – Fiabilitate și Mentenanță

Aplicație

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu
Curs Master CPTSB – Fiabilitate și Mentenanță

Rezolvare

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu