CUPRINS

1.Introducere
2.Obiectivele şi principiile standardizării naţionale
3. Asociaţia de Standardizare din România
4. Categoriile de standarde eleborate în România
5.Concluzii
6.Bibliografie

2
 1.Introducere

Standardizarea este o activitate de interes general care,prin aplicaţiile ei,are un

impact important asupra economiei şi societăţii.
Aplicaţiile standardizării se referă,printre altele,la:unităţi de măsură;terminologie şi
simbolizare;produse şi procedee(definirea şi alegerea caracteristicilor produselor,metode
de încercare şi măsurare,specificarea caracteristicilor produselor pentru definirea calităţii,
varietăţii şi inteschimbalităţii lor,cerinţe privind ambalarea,marcarea şi etichetarea);
securitatea persoanelor şi bunurilor.
Standardul SR EN 45020:20041 prezintă următoarea definiţie a standardizării:
activitatea prin care sunt stabilite,pentru probleme reale sau potenţiale,prevederi destinate
unei utilizări comune şi repetate,urmărind obţinerea unui grad optim de ordine într-un
context dat.
Această activitate constă în particular în elaborarea,difuzarea şi punerea în aplicare
a standardelor.
SR EN 45020:20042 defineşte şi conceptul de standard:un document,stabilit prin
consens şi aprobat de un organism recunoscut,care furnizează,pentru utilizări comune şi
repetate,reguli,linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele lor,în
scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat.
Sistemul de standardizare reprezintă reţeaua de organizaţii care creează standardele,
incluzând regulile şi relaţiile dintre ele.
Din punct de vedere al nivelului de standardizare există trei sisteme:la nivel
naţional(care se deşfăşoară la nivelul unei ţări),la nivel regional(la care pot participa
organizaţiile dintr-o singură zonă geografică,politică sau economică a lumii) şi la nivel
internaţional(la care pot participa organismele interesate din toate ţările).
Relaţiile economice actuale afirmă importanţa standardizării într-un context
mondial nesigur şi contrastant,subliniind necesitatea unei structuri naţionale de
standardizare pentru a face faţă obiectivelor economice,tehnice,şi a celor cu caracter
reglementar ale standardizării.De asemenea,sistemul naţional de standardizare joacă un
rol cheie în construirea sistemului european şi internaţional de standardizare.
Indiferent de dimensiunea,centralizarea sau finanţarea sa,rolul unui sistem naţional
de standardizare,într-o economie de piaţă este următorul:să stabilească şi să promoveze
comunicare şi relaţii stabile cu părţile interesate;să ofere infrastructura procedurală pentru
procesul de standardizare;să stabilească şi să întreţină infrastructura adecvată în ceea ce
priveşte organismele tehnice;să producă şi să distribuie standarde şi alte documente
tehnice;să ofere servicii suplimentare de informare,consultare,certificare,etc.
Activitatea de standardizare din România face parte din infrastructura calităţii,
având la bază un cadru legislativ complet şi în deplină concordanţă cu principiile şi
prevederile normative europene şi internaţionale în domeniu.

1
Dinu,Vasile(coordonator)-Fundamentele ştiinţei mărfurilor,Editura ASE,Bucureşti,2008,p.129
2
Idem

3
 În România,activitatea de standardizare se desfăşoară sub conducerea Asociaţiei de
Standardizare din România(ASRO),recunoscută ca unic organism naţional de
standardizare.3

2.1.Obiectivele şi principiile standardizării naţionale

Schimbările intervenite în ultimii ani în România şi modificarea relaţiilor

economice dintre parteneri,atât la nivel naţional cât şi european sau internaţional,au avut
drept consecinţă firească evoluţia calitativă a activităţii de standardizare.
Transformările esenţiale privind standardizarea română se produc ca urmare a OG
nr.39 din 30 ianuarie 1998,care a fost aprobată cu modificări de Legea nr.355/2002 şi
Legea nr.177/20054.Ea constituie cadrul legal al standardizării moderne în România.
OG nr.39/1998 stabileşte principiile şi cadrul organizatoric al standardizării
naţionale,vizându-se în principal următoarele obiective:
 îmbunătăţirea calităţii vieţii;
 obţinerea unei economii globale de materiale,energie şi efort uman;
 protecţia vieţii,sănătăţii şi securităţii persoanelor fizice,mediului
înconjurător şi apărarea intereselor consumatorilor;
 protecţia consumatorilor,printr-un nivel de calitate al produselor şi
serviciilor adaptat necesităţilor şi verificat corespunzător;
 recunoaşterea internaţională a produselor şi serviciilor româneşti;
 promovarea rezultatelor consolidate ale ştiinţei şi tehnologiei,ţinând seama
de gradul de dezvoltare al economiei;
 stabilirea unui sistem unitar de cerinţe pentru certificarea conformităţii;
 înlăturarea barierelor tehnice din calea comerţului internaţional;
 reprezentarea intereselor economiei naţionale în activităţile de standardizare
internaţionale şi europene.
Activitatea de standardizare are la bază o serie de principii5 care,dacă sunt aplicate,
vor permite să se respecte mai bine regulile standardizării europene şi internaţionale.
Aceste principii se referă la următoarele:
 elaborarea şi aprobarea standardelor naţionale pe baza consensului părţilor
interesate;
 transparenţă şi disponibilitate publică ;
 reprezentarea intereselor publice;
 caracterul voluntar al participării la activitatea de standardizare naţională şi
al aplicării standardelor naţionale;
 accesul liber la elaborarea standardelor naţionale pentru toate părţile
interesate;
 independenţa faţă de orice posibil interes specific predominant;
 respectarea regulilor standardizării europene şi internaţionale;
 caracterul fără scop lucrativ al organismului naţional de standardizare;
3
Dinu,Vasile-Standardizarea şi certificarea produselor şi serviciilor,Editura ASE,Bucureşti,2006,p.44
4
Idem
5
www.asro.ro- Statutul Asociaţiei de Standardizare din România

4
  dezvoltarea standardizării naţionale în corelare cu evoluţia legislaţiei.
Ca urmare a îmbunătăţirii cadrului organizatoric şi a respectării pricipiilor de bază
ale standardizării,procesul dinamic şi evolutiv al standardizării române a fost marcat de
câteva realizări mai importante6 şi anume:
 OG nr.39 din 30 ianuarie 1998 privind activitatea de standardizare naţională
în România stabileşte caracterul neobligatoriu al tuturor standardelor române. Ordonanţa
hotărăşte că standardele nu sunt obligatorii,dar că documente normative cu caracter
obligatoriu adoptate de autorităţi pot să facă referire la unele standarde sau la prevederi
din unele standarde7.Prin această referire,conţinutul standardelor respective devine parte
din reglementare şi se aplică în condiţiile stabilite de această reglementare cu caracter
obligatoriu.
Cerinţele esenţiale,introduse în legislaţia UE prin Directive europene de armonizare
tehnică şi alte acte normative,pentru a-şi obţine caracterul obligatoriu şi la noi trebuie
incluse în legislaţia care preia aceste directive.Specificaţiile tehnice(incluse în OG
nr.39/1998)concretizează tehnic cerinţele esenţiale(obligatorii pentru că sunt impuse prin
directive şi legi),aşa încât produsele să poată fi realizate cu respectarea acestor cerinţe
privind protecţia vieţii,sănătăţii şi mediului înconjurător.
 S-a stabilit o metodologie de lucru identică cu cea practicată în
standardizarea internaţională şi au fost adoptate primele standarde identice cu standardele
ISO,CEI,CEN.Organizarea şi activitatea comitetelor tehnice de standardizare,
structura,conţinutul şi regulile de redactare ale standardelor sunt stabilite prin standarde
române –seria SR 10000 elaborate de Comitetul tehnic de standardizare CTO “Principiile
şi metodologia standardizării“(SR 10000-8:20068 Principiile şi metodologia
standardizării.Partea 8: Adoptarea standardelor internaţionale şi a altor documente
internaţionale (altele decât standardele internaţionale) ca standarde române;SR 10000-
10:2004 Principiile şi metodologia standardizării. Partea 10: Adoptarea standardelor
europene pentru telecomunicaţii ca standarde române).
 S-a realizat o mutare a ponderii activităţii de standardizare la nivelul
comitetelor tehnice de standardizare organizate şi coordonate de organismul naţional de
standardizare.În prezent sunt organizate un număr de peste 300 comitete tehnice care
cuprind în medie câte 10-15 reprezentanţi ai factorilor interesaţi:producători, beneficiari,
institute de cercertare,de proiectare,de învăţământ,asociaţii sau organizaţii profesionale şi
cele reprezentând consumatorii,departamente guvernamentale.
 Un număr mare de standarde române conţin prescripţii la nivelul
prevederilor standardelor naţionale din alte ţări puternic dezvoltate şi cu o îndelungată
tradiţie în domeniu,cum sunt:Germania,Franţa,Anglia,SUA, Italia.
 Au fost înregistrate mărcile naţionale de conformitate cu standardele
române.
 A fost realizat punctul naţional de informare privind standardizarea,care
reprezintă o primă etapă în realizarea fluxului internaţional de informaţii în domeniul
standardelor,normelor şi reglementărilor tehnice.
2.2.Asociaţia de Standardizare din România
6
Dinu,Vasile-Standarizarea şi certficarea produselor şi serviciilor,Editura ASE,Bucureşti,2006,pp.46-47
7
Dinu,Vasile-Standardizarea&Certificarea produselor,Editura Economica,Bucureşti,1999,p.67
8
http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=2&adv=1&lg=1&search=SR 10000

5
 Organismul naţional de standardizare,şi anume Institutul Român de Standardizare,a
fost transformat,începând cu 1 noiembrie 1998,într-o asociaţie, persoană juridică română
de drept privat, de interes public, fără scop lucrativ, neguvernamentală şi apolitică
constituită ca organism naţional de standardizare în baza prevederilor OG 39/98, Legii
177/2005 şi a Legii nr.355/2002 şi recunoscută ca organism naţional de standardizare prin
HG 985/2004,a cărei denumire este Asociaţia de Standardizare din România(ASRO).
Această transformare face ca standardizarea să-şi ocupe locul firesc:aproape de
producători şi consumatori,adică aproape de beneficiarii săi,pentru a sprijini poziţionarea
cât mai bună a economiei naţionale la nivel internaţional.
Principalele obiective ale ASRO sunt:
 coordonarea activităţii de elaborare a standardelor naţionale;
 crearea unui climat favorabil aplicării standardelor naţionale în economie;
 reprezentarea intereselor economiei naţionale în activităţile de standardizare
europene şi internaţionale.
Pentru realizarea acestor obiective,Asociaţiei de Standardizare din România îi revin
o serie de atribuţii9:
 elaborarea şi aprobarea,reconfirmarea,modificarea şi/sau anularea
standardelor naţionale,precum şi adoptarea standardelor internaţionale şi a celor europene
ca standarde naţionale;
 stabilirea principiilor şi metodologiei standardizării naţionale, în
conformitate cu prevederile din prezenta ordonanţă şi cu regulile standardizării europene
şi internaţionale, precum şi dezvoltarea colaborării cu părţile interesate în standardizarea
naţională;
 elaborarea şi implementarea programului de standardizare naţională pe baza
solicitărilor primite din partea autorităţilor şi a altor părţi interesate în standardizarea
naţională;
 reprezentarea României şi participarea în organismele neguvernamentale
internaţionale şi europene de standardizare, respectiv în Organizaţia Internaţională de
Standardizare (ISO), Comisia Electrotehnică Internaţională (CEI), Comitetul European de
Standardizare (CEN), Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică
(CENELEC) şi Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (ETSI),
precum şi în oricare alt organism internaţional sau regional de standardizare;
 colaborarea în domeniul standardizării naţionale cu organisme similare din
alte ţări;
 editarea,tipărirea,publicarea şi difuzarea standardelor naţionale şi a altor
publicaţii din domeniul standardizării;
 colectarea, prelucrarea, stocarea şi diseminarea de informaţii în domeniul
standardizării naţionale;
 acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de conformitate cu
standardele naţionale, la cerere, pentru produsele şi serviciile conforme cu standardele
naţionale, pe baza procedurilor proprii organismului naţional de standardizare sau, după
caz, mandatarea de organisme de certificare pentru acordarea acestui drept;

9
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=321

6
  efectuarea de operaţiuni de import-export şi comercializarea de standarde,
documentaţii şi literatură de standardizare, cu respectarea prevederilor din convenţiile
internaţionale sau bilaterale încheiate de organismul naţional de standardizare în acest
sens;
 prestarea de servicii de consultanţă, expertiză, instruire, transfer de
cunoştinţe, asistenţă tehnică şi altele asemenea în domeniul standardizării şi al asigurării
calităţii;
 publicarea şi implementarea regulilor privind aplicarea mărcilor de
conformitate cu standardele internaţionale şi europene;
 crearea unui climat favorabil aplicării standardelor naţionale în economie şi
dezvoltării standardizării la toate nivelurile:naţional,profesional şi de firmă;
 constituirea comitetelor tehnice de standardizare în diverse domenii de
activitate,în vederea elaborării standardelor;
 asigurarea în cadrul comitetelor tehnice de standardizare a reprezentării
echilibrate a părţilor interesate(producători,distribuitori,consumatori,autorităţi etc.);
 constituirea şi ordonarea sistematică a colecţiei de standarde naţionale
(inclusiv sub formă de proiecte),de standarde europene şi internaţionale ,de standarde
naţionale din alte ţări,cât şi de alte documente din domeniul standardizării;
 constituirea bibliotecii,a punctului de informare şi a bazei de date pentru
standarde şi reglementări tehnice şi punerea la dispoziţia oricăror persoane interesate a
materialelor de specialitate pe care acestea le deţin;
 stabilirea prin reguli de procedură,în principal,următoarele:
 modul şi condiţiile de participare la standardizarea naţională;
 pregătirea şi publicarea programelor de standardizare naţională şi de
includere de noi teme în acestea;
 publicarea proiectelor de standarde naţionale şi tratarea observaţiilor
în legătură cu acestea;
 elaborarea şi aprobarea, reconfirmarea, modificarea şi anularea
standardelor naţionale;
 modul de rezolvare a contestaţiilor referitoare la elaborarea şi
aprobarea, reconfirmarea, modificarea şi anularea standardelor
naţionale;
 modalităţi de publicare a standardelor naţionale;
 înregistrarea standardelor naţionale;
 modul de participare la standardizarea europeană şi internaţională;
 publicarea în scopul de a asigura informarea publică a următoarelor:
 programul de standardizare naţională;
 lista proiectelor de standarde naţionale;
 data aprobării şi data publicării standardelor naţionale;
 data anulării şi modificării standardelor naţionale;
 alte informaţii relevante privind standardizarea naţională;
 participarea la elaborarea actelor normative care au legătură cu
standardizarea naţională;
 certificarea conformităţii produselor şi serviciilor cu standardele naţionale,a
sistemelor calităţii şi a personalului;

7
  încheierea de acorduri şi convenţii în domeniul standardizării şi certificării
cu organizaţii internaţionale,regionale şi naţionale cu scopuri similare;
 efectuarea de servicii de conducere şi administrare de programe/proiecte
guvernamentale şi neguvernamentale,inclusiv de cercetare-dezvoltare şi inovare,de
dezvoltare locală etc. precum şi cu autorităţi publice centrale şi locale;
 acordarea de burse,sponsorizări,premii şi alte categorii de stimulente şi
recompense pentru activitatea de standardizare.
Din punct de vedere organizatoric,ASRO este condusă şi administrată de organele
stabilite prin statutul său,conform structurii organizatorice10(fig.nr.1).

Figura nr.1.Organigrama ASRO(aprobată la data de 30.06.2005)

Structura executivă11 a asociaţiei se află sub autoritatea Directorului General,care

este numit pe baza îndeplinirii cerinţelor de competenţă profesională şi managerială,
10
http://www.asro.ro/romana/info/ROF.pdf

8
precum şi a criteriului de independenţă faţă de orice posibil interes specific,
predominant,neputând fi rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu vreun membru
al Consiliului Director şi neputând avea calitatea de reprezentant al unui membru al
Asociaţie.
Această structură executivă are următoarele compartimente:
 direcţii(mai mult de 30 de persoane):
 departamente(16-30 persoane);
 servicii(3-15 persoane);
 birouri(1-3 persoane);
 oficii(1 persoană).
Direcţiile şi toate compartimentele din ASRO asigură îndeplinirea politicii de
standardizare în domeniile lor,coordonează,îndrumă şi controlează activitatea desfăşurată
de serviciile din componenţă şi răspund de îndeplinirea la timp şi în condiţii de bună
calitate a tuturor serviciilor ce le revin.
Compartimentele structurii executive din subordinea directă a Directorului General
sunt:
 Oficiul Juridic ce asigură securitatea juridică a ASRO(reprezentarea şi
apărarea intereselor în faţa instantelor judecătoreşti,avizarea,din punct de vedere legal,a
actelor normative,a Deciziilor Conducerii ASRO şi a contractelor economice ale ASRO
etc.
 Biroul Managementul Calităţii ce elaborează şi aplică documentele
sistemului calităţii în ASRO;
 Biroul de Cooperare Internaţională asigură interfaţa cu organismele
internaţionale şi europene de standardizare,gestionează acordurile bilaterale cu instituţii
similare,coordonează programele de asistenţă pentru Asociaţie,îndeplinirea atribuţiilor
ASRO pe linie de integrare europeană în domeniul său de activitate;
 Biroul Imagine,Relaţii Internaţionale atrage atenţia societăţii civile asupra
ASRO,a activităţii şi a ofertei sale de produse şi servicii,conştientizarea publicului cu
privire la beneficiile activităţii de standardizare naţională şi a avantajelor oferite de
implicarea în această activitate şi de aplicarea standardelor,promovează şi îmbunătăţeşte
imaginea ASRO;
 Organisme de Certificare ce acordă mărcile naţionale de conformitate cu
standardele SR şi SR-S,certifică sistemele de management al calităţii,sistemele de
management de mediu şi a sănătăţii şi a securităţii ocupaţionale;
 Biroul Resurse Umane asigură şi gestionează resursele umane prin
selecţia,încadrarea,evaluarea şi perfecţionarea personalului;
 Biroul Asistent Director General asigură desfăşurarea în condiţii optime a
activităţii Directorului General.
Direcţiile structurii executive din subordinea directă a Directorului General sunt:
 Direcţia de Standardizare coordonează,îndrumă şi controlează activitatea de
elaborare a standardelor române,de adoptare a standardelor europene şi internaţionale,de
gestionare a programelor de standardizare naţională,propune strategia de standardizare

11
http://www.asro.ro/romana/info/ROF.pdf-Regulamentul de organizare şi funcţionare a structurii executive
a ASRO

9
naţională,realizează interfaţa cu standardizarea europeană şi internaţională şi asigură
coordonarea lucrărilor comitetelor tehnice naţionale.
 Direcţia Economică coordonează,îndrumă şi controlează activităţile
financiar-contabile şi administrative,gestionarea mijloacelor financiare ale Asociaţiei,în
conformitate cu reglementările legale în vigoare,fundamentează şi elaborează proiectul de
buget anual al ASRO şi gestionează mijloacele fixe şi mobile ale acesteia.
 Direcţia Publicaţii asigură tipărirea textelor pentru toate publicaţiile ASRO,
organizează Editura ASRO,dezvoltă publicaţii tehnico-ştiinţifice complexe utilizând
integral sau parţial standardele naţionale,asigură prospectarea pieţii cu scopul creşterii
vânzării produselor şi serviciilor ASRO şi realizează vânzarea produselor ASRO,asigură
informarea asupra standardelor naţionale române şi ale altor ţări,organizează accesul la
informaţii în Biblioteca Standardizării,asigură vânzarea standardelor străine şi
internaţionale,dezvoltă şi asigură produse şi servicii informatice pentru clienţi,îndrumă,
coordonează şi controlează activităţile de formare profesională,organizează şi
administrează reţeaua.
Pentru a asigura compatibilitatea statutului şi a structurilor ASRO cu cele europene,
Adunarea Generală este structurată pe colegii după cum urmează:
a) Colegiul organismelor acreditate,denumit în continuare Colegiul A,care cuprinde
reprezentanţi ai laboratoarelor şi organismelor acreditate,precum şi ai organizaţiilor fără
scop patrimonial ale acestora.
b) Colegiul beneficiarilor,denumit în continuare Colegiul B, care cuprinde
reprezentanţi ai persoanelor juridice care sunt interesate în standardizarea naţională,cum
sunt:agenţii economici,inclusiv întreprinderi mici şi mijlocii,organizaţii patronale,camere
de comerţ şi industrie,organizaţii financiar-bancare şi de asigurări,asociaţii profesionale,
federaţii şi confederaţii sindicale,precum şi altele de asemenea.
c) Colegiul consumatorilor,denumit în continuare Colegiul C,constituit din
reprezentanţi ai organizaţiilor fără scop patrimonial de apărare a intereselor
consumatorilor,ale persoanelor cu handicap,ale apărării drepturilor omului,din domeniul
protecţiei mediului şi altele asemenea.
d) Colegiul cercetării-dezvoltării şi inovării,denumit în continuare Colegiul D,care
reuneşte reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ,ai persoanelor juridice care au
activitate preponderentă de cercetare-dezvoltare,ai centrelor de transfer tehnologic,de
incubare şi de inovare,ai experţilor şi consultanţilor în domeniul calităţii şi/sau în
domeniul protecţiei mediului.
e) Colegiul autorităţilor,denumit în continuare Colegiul E,care cuprinde
reprezentanţi ai autorităţilor publice de reglementare,interesate în dezvoltarea activităţii
de standardizare naţională,europeană,regională şi internaţională.
ASRO,ca membru în organizaţiile de standardizare internaţionale,deschide căile de
comunicare între economia românească şi cea internaţională,respectiv europeană(fig.nr.2)
Odată cu schimbarea statutului ASRO,din membru afiliat la CEN şi CENELEC,în
membru cu drepturi depline,România va beneficia de drepturi în plus în cadrul
organizaţiilor de standardizare europene(de exemplu,drept de vot în adunarea generală
CEN şi CENELEC,dreptul de a iniţia proiecte de standarde etc.),dar în acelaşi timp vor
creşte şi obligaţiile(de exemplu,de a realiza la nivel naţional activităţile legate de
stabilirea punctului de vedere naţional;de a vota proiectele de standarde europene în toate

10
fazele de elaborare;de a adopta standarde europene şi de a anula standardele naţionale
conflictuale; plata unei cotizaţii etc.).
Asociaţia de Standardizare din România
(ASRO)

Menbru cu drepturi Membru cu drepturi depline Membru observator

depline la ISO şi CEI la CEN şi CENELEC la ETSI

Figura nr.2.Relaţia ASRO cu organizaţiile de standardizare

internaţionale şi europene

Principalele avantaje12 ale statutului ASRO,de membru cu drepturi depline la CEN

şi CENELEC sunt următoarele:
 posibilitatea ca industria românească să participe efectiv la activitatea de
standardizare europeană şi în felul acesta să cunoască,din timp tendinţele pieţei şi
schimbările tehnologice la care trebuie să se adapteze;
 implicarea mai consistentă a tuturor reprezentanţilor mediului economic din
România(asociaţii profesionale şi patronale,consumatori,organisme guvernamentale etc.)
în activitatea de standardizare europeană;
 intensificarea cooperării dintre ASRO şi organismele europene de
standardizare în cadrul proiectelor finanţate de Comisia Europeană în domeniul realizării
documentelor de standardizare;
 dezvoltarea cooperării bilaterale a ASRO cu organismele naţionale membre
ale CEN şi CENELEC.
De asemenea,ASRO are încheiate convenţii bilaterale cu o serie de organisme de
standardizare din alte ţări europene,printre care:AFNOR(Franţa),DIN(Germania),BSI
(Marea Britanie),ON(Austria),UNI(Italia),MTSZ(Ungaria).

2.3.Categoriile de standarde eleborate în România

12
Dinu,Vasile-Standardizarea şi certificarea produselor şi serviciilor,Editura ASE,Bucureşti,2006,p.52

11
 Categoriile de standarde elaborate în România sunt:standarde naţionale,standarde
profesionale şi standarde de firmă.
1. Standardele naţionale se aplică la nivel naţional şi poartă sigla “STAS”
(standard de stat) pentru standardele aprobate înainte de 28 august 1992 şi sigla
„SR”(standard român) pentru cele aprobate după data respectivă13.
Atunci când standardele internaţionale şi europene sunt preluate şi adoptate ca standarde
naţionale,sunt publicate în România cu sigla SR ISO, SR CEI sau SR EN.Standardul
naţional trebuie sa conţină prevederi care să nu contravină legislaţiei în vigoare14.
Aplicarea unui standard naţional are caracter voluntar.Ea poate deveni obligatorie,în
totalitate sau în parte,pe întreg teritoriul,pe plan zonal sau pe plan local,numai printr-o
reglementare tehnică adoptată de o autoritate,în cazul în care considerente de ordin
public,de protecţie a vieţii,a sănătăţii şi a securităţii persoanelor fizice,a mediului
înconjurător şi de apărare a intereselor consumatorilor fac necesară o astfel de măsură.
2. Standardele profesionale se aplică în anumite domenii de activitate în cadrul
organizaţiilor profesional,legal constituite,care le-au elaborat.Conţinutul acestor
standarde este stabilit prin consensul organizaţiilor de acelaşi profil,implicate în subiectul
tratat(de exemplu agenţii economici cu activitate de turism).Aprobarea standardelor
profesionale se face de către organismele stabilite de organizaţiile interesate.Aceste
standarde sunt elaborate în mod special pentru a se asigura că produsele sau serviciile
sunt conforme cu prescripţiile stabilite.
3. Standardele de firmă sunt destinate pentru a rezolva problemele repetitive
ale unei firme sau întreprinderi.Ele se pot referi la diverse activităţi,cum ar fi: proiectarea
produselor,verificarea calităţii pe fluxul tehnologic,inspecţii şi încercări finale,ambalare,
manipulare etc.Pentru produsele finite,ele conţin cerinţe privind materialele,
semifabricatele şi componentele utilizate pentru obţinerea lor.Obiectivul acestor
standarde este acela de a asigura că toate aceste activităţi sunt efectuate conform unui
sistem bine definit.În prezent aceste standarde constituie o parte importantă a sistemelor
de management al calităţii.
Conţinutul acestor standarde este stabilit prin consensul compartimentul firmei
implicate în subiectul tratat,iar aprobarea se face de către conducerea întreprinderii.
Întreprinderile sunt interesate,în mod special,de structura unui standard de produs care,
elaborat la nivelul firmei,devine,parţial,oferta acesteia.Un astfel de standard trebuie să
cuprindă,în principal,următoarele:
a. Generalităţi:obiect;domeniu de aplicare;tipuri,sortimente,calităţi;
terminologie,dacă este cazul;clasificare,dacă este cazul;simbolizare,dacă este cazul;
cerinţe pentru mediul înconjurător;cerinţe constructive,funcţionale şi de altă natură;
standarde conexe.
b. Condiţii tehnice de calitate:forme şi dimensiuni;caracteristici tehnice,fizice,
chimice,mecanice;condiţii privind execuţia;condiţii privind aptitudinile de funcţionare;
defecte(admise şi neadmise);condiţii privind siguranţa în exploatare;condiţii privind
comportarea la acţiunea factorilor mediului înconjurător;condiţii privind protecţia contra
coroziunii;condiţii de sortare pe clase de calităţi,dacă este cazul;condiţii privind
fiabilitatea;condiţii referitoare la materiale.
13
Atanase,Anca-Standardizarea şi certificarea produselor,Editura ASE,Bucureşti,2004,p.159
14
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=321

12
 c. Reguli pentru verificarea calităţii:categoriile de încercări;lista încercărilor şi
verificărilor(de tip şi de lot);încercări şi/sau verificări de fiabilitate.
d. Metode de verificare:metode de verificare;înregistrări.
e. Marcare,conservare,ambalare,transport,depozitare şi documente aferente:
marcare;conservare;ambalare;transport;depozitare;documente specifice de însoţire.
f. Condiţii de garanţie şi service:termen de garanţie;service.
Aceste standarde sunt elaborate de o firmă,dar se pot baza pe standarde europene
sau internaţionale,ele însă nu sunt publice.Pentru elaborarea standardelor de firmă se
cheltuiesc resurse umane,materiale şi timp,de aceea aplicarea lor trebuie valorificată
eficient.Interesul pentru standardele de firmă este generată de o dublă motivaţie15:
 una care aparţine întreprinderii,standardul fiind un document de
aplicare a politicii calităţii şi un instrument de lucru care contribuie la armonizarea
metodelor de urmat,indicarea sarcinilor de îndeplinit şi asigurarea obţinerii unui nivel
calitativ specificat,în mod repetat;
 alta pentru partenerii de contract,standardul reprezentând un
document de referinţă,o bază de negociere cu clienţii şi furnizorii precum şi o confirmare
a imaginii de marcă a întreprinderii.

3.Concluzii
15
Dinu,Vasile-Standardizarea şi certificarea produselor şi serviciilor,Editura ASE,Bucureşti,2006,p.55

13
 Un organism de standardizare este un organism cu activitate de standardizare
recunoscut la nivel naţional,regional sau internaţional care are ca principală funcţie,în
conformitate cu statutul lui,elaborarea şi aprobarea sau adoptarea de standarde care sunt
puse la dispoziţia publicului.
Activitatea de standardizare naţională este considerată complementară procesului de
standardizare europeană şi internaţională deoarece standardizarea naţională ţine seama de
particularităţile naţionale şi locale, inclusiv acelor caracteristici geografice, culturale şi
lingvistice. Este important ca sistemul de standardizare naţional să asigure o participare
efectivă a tuturor părţilor interesate şi să reflecte poziţia naţională.
Asociaţia de Standardizare din România poate la nivel local, naţional, regional şi
internaţional, după caz ,să se afilieze sau să devină membru al unor organizaţii, inclusiv,
asociaţii ori federaţii, şi să participe la crearea de fundaţii.
Organismul naţional de standardizare, ASRO, reprezintă România în procesul de
standardizare europeană şi internaţională prin coordonarea activităţii naţionale,
organizarea schimbului de informaţii referitoare la standardizare, având astfel un rol
important în dezvoltarea economică şi optimizarea performanţei firmelor româneşti pe
piaţa naţională, internaţională şi europeană.

14
 4.Bibliografie

1.Atanase,Anca,Atanase,Ion Standardizarea şi certificarea

produselor,Editura ASE,
Bucureşti,2004

2.Dinu,Vasile Standardizarea&Certificarea
produselor,Editura
Economică,Bucureşti,1999

3.Dinu,Vasile(coordonator) Fundamentele ştiinţei

mărfurilor,Editura ASE,
Bucureşti,2008

4.Dinu,Vasile Standardizarea şi certificarea

produselor şi serviiciilor,
Editura ASE,Bucureşti,2006

5.www.asro.ro
6. www.cdep.ro
7.www.magazin.asro.ro

15