Sunteți pe pagina 1din 2

În ceea ce priveşte fenomenul traficului de persoane Romînia continuă să fie, în principal, ţară de

origine, cu cei mai numeroşi cetăţeni traficaţi şi exploataţi extern şi intern din Uniunea Europeană,
alături de Bulgaria (Eurostat, 2013). Cu toate că traficul de persoane transfrontalier domină, în ultimii
ani şi fenomenul traficului intern a devenit din ce în ce mai vizibil atât în ce privește exploatarea
sexuală, cât şi exploatarea prin muncă (rapoarte Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane
(ANITP), 2009, 2010, 2011, 2012, 2013). Ipoteza creşterii numărului victimelor străine, la care la care
se aşteptau forurile naţionale şi internaţionale după aderarea României la UE, ca fenomen legat de
migraţie, nu s-a confirmat. Între 2009 și primul semestru al anului 2013 au fost înregistrate ca victime
identificate 6 7 persoane cetăţeni străini (rapoarte ANITP pe anii 2009-2012), astfel încât, România
poate fi considerată în foarte mică măsură țară de destinaţie pentru traficul de persoane
internaţional. „Ne-a aşteptat să fie mult mai mulţi din Republica Moldova, dar să ştiţi că este un
fenomen rar.” (reprezentant organizație care desfășoară activități de combatere). Informaţiile
provenite de pe teren ne sugerează, totuşi, prudenţă în aceste afirmaţii, specialiştii amintind cazurile
imigrantelor din Asia (China, Vietnam şi Filipine) care lucrează în industria uşoară sau fac munci
casnice şi în cazul cărora cu mare probabilitate se ridică bănuiala de a fi victime ale traficului în scop
de exploatare prin muncă, aspecte încă neelucidate în momentul de faţă. „În agricultură nu, nu
cunosc cazuri în care cetăţeni străini ar fi fost exploatați, dar în gospodărie da. De exemplu, cazul
filipinezelor. Familie cu condiţii socio-economice mai ridicate, caută femei tinere pentru gospodărie şi
ca să vorbească cu copiii în engleză, pare a fi o nouă modă de a învăţa astfel copiii engleză. Sau cele
din China, Vietnam care lucrează în industria textilă, zi şi noapte.” (reprezentant organizație care
oferă servicii de asistență). Prezentăm mai jos date referitoare la numărul de victime exploatate prin
muncă, între 2009 și primul semestru al anului 2013, din totalul victimelor traficate, precum și
județele cu cele mai multe victime. 2013 2012 2011 2011 Exploatare prin muncă 2010 2009 Numărul
victimelor Total: 896 Sem I1 : 501 din care 230 exploataţi prin muncă Total: 1041 410 exploataţi prin
muncă Total: 1048 408 exploataţi prin muncă Total: 1154 503 exploataţi prin muncă Total: 780 314
exploataţi prin muncă 213 în agricultură I. 50+ Nu avem date Iași Iași Iași (35+) Bihor (65) Iași (40+)
despre Mureș Mureș Salaj (35+) Bucureşti (34) Botoșani 1 Deţinem informaţii defalcate pe bază de tip
de exploatare numai pentru prima jumătate a anului 2013. 8 frecvenţa pe Timiș Timiș Ilfov (35+) Satu
Mare (31) Bacău judeţe Bacău Ialomița Maramureș (30) Maramureș Olt Argeș Arad (27) Galați II. (30-
40) Botoşani Bihor Mureș (21-35) Mureș (21-40) Vaslui Sălaj Timiș (21-35) Arad Galați Suceava Dolj
(21- 35) Timiș Covasna Brasov Argeș (21- 35) Brașov Brașov Dolj Sibiu (21- 35) Cluj Prahova Botoșani
(21-35) Arges Argeș Suceava (21-35) Prahova Dolj Ialomița Călărași Constanța Teleorman Tabel nr.1.
Tabelul centralizat al judeţelor cu cele mai multe victime, pe baza adresei de domiciliu a persoanelor
identificate ca victime ale traficului de persoane, din 2009 până la primul semestru din 2013.
DEFINIREA CONCEPTELOR. CADRUL LEGISLATIV Traficul de persoane este definit în Legea nr. 678 din
2001 (cu modificările şi completările ulterioare) şi este inclus în Noul Cod Penal, la capitolul VII.
Traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile şi care are la bază definiţia Protocolului de la Palermo:
Art. 210 Traficul de persoane (1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea
unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârşită: a. Prin constrângere, răpire, inducere în
eroare sau abuz de autoritate; b. Profitând de imposibiltatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa
ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane; 9 c. Prin oferirea, darea, acceptarea sau
primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate
asupra acelei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor
drepturi. (2) Traficul de persoane săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu
se pedepseşte de la 5 la 12 ani. (3) Consimţământul persoanei victime nu constituie cauză
justificativă. Art. 211 Traficul de minori (1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau
primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Dacă fapta a fost săvârşită în condiţiile art. 210 alin (1) sau
de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la 5 la
12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (3) Consimţământul persoanei victime nu constituie
cauză justificativă. În ceea ce priveşte conceptul exploatării prin muncă, definirea legală a suferit
modificări esenţiale din februarie 2014. Până în acest an, prin exploatarea prin muncă a unei
persoane se înţelegea, potrivit Articolului 2, aliniat 2 al Legii nr. 678/2001: “a) executarea unei munci
sau îndeplinirea de servicii în mod forţat ori cu încălcarea normelor legale privind condiţiile de
muncă, salarizare, sănătate şi securitate; b) ţinerea în stare de sclavie sau alte procedee
asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire“. Odată cu intrarea în vigoare al Noului Cod
Penal, din definiția actului de exploatare s-a scos varianta executării unei munci sau îndeplinirea de
servicii cu încălcarea normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate şi
a rămas la punctul a): “supunerea la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii în mod
forţat”, legiuitorul subliniind caracterul coercitiv al actului, restricţionând la aceste tipuri de fapte
fenomenul exploatării. În privinţa definirii exploatării prin muncă şi a traficului de persoane în scop
de exploatare prin muncă, majoritatea specialiştilor intervievați au făcut referire la această lege şi la
aceste modificări. Unii au considerat necesară această modificare (cei din sistemul de justiţie), astfel
10 evitându-se confuziile create în legătură cu alte infracţiuni din Codul Muncii, cum ar fi înşelăciunea
sau încălcarea normelor legale de angajare. „Astfel erau multe suprapuneri, nu era bine, nu era
destul de clar, se putea confunda…se suprapunea cu alte infracţiuni din Codul Muncii2 . Şi acum,
dacă ne gândim bine, chiar nu poţi zice că toate cazurile în care cineva nu a primit toţi banii promişi
sau toţi banii la care s-a aşteptat că aşa a înţeles el, să spunem că este exploatare. La fel ca şi la
restul: încălcare a normelor primind salarul minim, orele de lucru, condiţiile de lucru, respectarea
prevederilor din punct de vedere al siguranţei şi al sănătăţii, etc., (nu are cască de protecţie şi
lucrează în construcţii), nu, nu poţi zice că acestea toate trebuie tratate ca şi exploatare. Sigur, nu
înseamnă că nu există încălcări ale legii şi în aceste situaţii, dar nu vorbim de ceea ce cred că
înseamnă exploatare” (reprezentant organizație care desfășoară activități de combatere). „Gândeşte-
te, cauţi o persoană pentru curăţenie în casă, dai anunţi în ziar - adică racolezi. Nu îi faci contract de
muncă, că nu faci… nu calculezi salariul după salariul minim, ci după cât poţi să-ţi permiţi şi ce mai
auzi de la alţii, care-i „tariful pe piaţă”, nu îi asiguri nu ştiu ce haine, mănuşi de protecţie şi imediat
ajungi la exploatare şi la trafic, cum teoretic descria textul legii… sau la îngrijirea vârstnicilor sau a
copiilor mici ce se întîmplă foarte frecvent în oraşe. Mi s-a părut prea vag definit, prea în neregulă să
rămână aşa textul legii… dădea loc la prea multe interpretări şi discuţii fără sens” (reprezentant
organizație care desfășoară activități de combatere). „Cu această modificare sigur o să avem mai
puţine dosare pe trafic de persoane în scop de exploatare prin muncă şi mai multe cazuri pe
înşelăciune” (reprezentant organizație care desfășoară activități de combatere). Reprezentanţii
organizațiilor care oferă servicii sociale, au altă părere. În opinia lor, cu această modificare de text,
„terenul de mişcare” al traficanţilor s-a lărgit, fiind mult mai greu de dovedit şi ei scapă cu pedepse şi
mai mici, iar efectul de descurajare al pedepsei penale devine minim sau chiar nul.