Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
București
GABRIEL BĂDESCU
CLAUDIU IVAN
DANIELA ANGI
OANA NEGRU-SUBȚIRICĂ
Nivelul de toleranță socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele
categorii de persoane decât în restul societății.
Cel puțin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase
separate, și doar patru din cinci au optat pentru varianta învățării în clase diverse etnic.
Proporția profesorilor care afirmă că mareșalul Ion Antonescu a avut un rol pozitiv în
istorie este mai mare decât a celor care afirmă că rolul a fost negativ.
Școlile din rural tind să aibă proporții mai ridicate de profesori tineri, la începutul carierei
didactice, precum și de profesori cu vârste apropiate de cele de pensionare decât
școlile din urban. Diferențele sunt cele mai mari în cazul disciplinelor care contează cel
mai mult pentru continuarea parcursului educațional.
2
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
3
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
În plus, datele cercetării ne permit să evaluăm cine Această secțiune oferă o analiză a orientărilor
sunt profesorii descriși din perspectiva celor patru civice ale profesorilor, acordând o atenție
categorii de atribute atunci când îi comparăm în particulară formelor de implicare civică a acestora
funcție de vârstă, de nivelul de calificare, de tipul de și atitudinilor față de diversitatea socială. A doua
specializare de predare, și de tipul de localitate în parte a textului plasează discuția despre normele
care se află școala în care predau. civice în contextul specific al activității didactice,
De asemenea, pentru o parte dintre dimensiunile urmărind modul în care profesorii își auto-
analizate studiu, am realizat comparații cu evaluează nivelul de pregătire pentru abordarea
rezultatele din sondajul World Values Surveys, unor tematici relevante pentru cetățenia
realizat în România în 2012. Datorită acestor democratică și felul în care percep rolul școlii în
rezultate vom putea stabili dacă există disparități formarea de buni cetățeni.
în modul de distribuire a profesorilor cu potențial
înalt pentru dezvoltarea de însușiri pro- Evaluări ale modurilor de guvernare și ale
democratice, și care este perspectiva evoluției lor instituțiilor politice
în timp.
O primă dimensiune importantă a legitimității
regimului politic vizează modalitatea în care
2. Atitudini civice ale profesorilor și profesorii evaluează modul de guvernare și
educația pentru democrație funcționarea democrației în România.
Tabelul 1. Opinia profesorilor despre afirmații referitoare la modul în care ar fi bine să fie guvernată
România
Foarte Foarte
Cât de bine credeți că ar fi pentru România?... Bine Prost NS/NR Total
bine prost
Să aibă un conducător puternic, care nu își bate 21.8 23.3 19.4 24.9 10.5 100%
capul cu Parlamentul și cu alegerile
Să aibă un sistem guvernat de legea religioasă, 2.9 8.4 19.6 56 13.1 100%
în care nu există partide politice și alegeri
electorale
Să iasă din Uniunea Europeană 5.9 8.3 23.1 48.5 14.2 100%
87% din totalul profesorilor cuprinși în eșantion despre o minoritate, merită notat că 14% dintre
apreciază un sistem politic democratic ca fiind o profesori ar aprecia ieșirea României din Uniunea
opțiune bună sau foarte bună pentru România. Pe Europeană ca fiind o proiecție pozitivă, același
de altă parte, trebuie observat că 45% dintre procent ar aproba existența unui regim militar, iar
profesori acordă aceleași calificative pozitive 11% ar favoriza prezența unui sistem guvernat de
(foarte bine sau bine) scenariului în care România legea religioasă (care ar presupune lipsa partidelor
ar fi guvernată de un lider puternic, care minimi- politice și absența mecanismelor electorale). Ce
zează rolul Parlamentului și al alegerilor. poate fi adăugat acestor rezultate este o
Chiar dacă în contextul eșantionului vorbim observație legată de modul în care aceste orientări
4
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
de opinie sunt distribuite în cadrul categoriilor de respondenți care aderă la o poziție eurosceptică și
vârstă (vezi Tabelul 2): în rândul profesorilor cu care ar aprecia pozitiv scenariile nedemocratice
vârste până la 35 de ani (inclusiv) se regăsesc, descrise mai sus.
comparativ, cele mai ridicate procente de
Tabelul 2. Proporțiile de profesori care consideră că ar fi foarte bine sau bine pentru România...,
în funcție de categoria de vârstă.
Câteva indicii care asistă interpretarea rezultatelor care încalcă reguli și care nu își îndeplinesc
descrise în Tabelul 1 pot fi localizate în promisiunile.
poziționările profesorilor față de funcționarea În plus, răspunsurile profesorilor indică nivele
actuală a democrației și instituțiilor în România. reduse de încredere în instituții importante ale
Astfel, aproximativ un sfert dintre profesori (26%) sistemului politic. Partidele politice în special se
se declară deloc mulțumiți față de modul în care delimitează drept organizațiile pentru care mai
funcționează sistemul politic din România, iar 10% mult de jumătate dintre respondenți indică
consideră că, în prezent, felul în care este absența încrederii sau un nivel foarte redus de
guvernată țara este deloc democratic. Datele încredere (Tabelul 3). Doar 8% dintre respondenți
colectate prin intermediul interviurilor de grup au nivele ridicate de încredere în partide, 15% în
permit nuanțarea acestor atitudini. Obiecțiile Parlament și 19 % în Guvern.3 Pe de altă parte,
majore pe care profesorii le au față de funcționarea instituțiile în care profesorii au multă încredere
actuală a democrației în România sunt legate de sunt armata (79%), biserica (62%) și poliția (59%).
percepția unei distanțe foarte mari între clasa Merită notat și faptul că peste două treimi dintre
politică și cetățeni, precum și de lipsa mecanis- respondenți declară nivele modeste de interes
melor de verificare și penalizare a politicienilor pentru politică.4
5
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Educație, Organizații
artă, Asociații Alte religioase Sport sau Partide
% membri Sindicate profesionale asociații recreere politice
cultură, sau
mediu bisericești
Total 74.1 47.2 30.8 16.7 21.8 19.7 10.5
... activi 34.6 33.5 17.9 8.5 12 11.5 2.6
... inactivi 39.5 13.7 12.9 8.2 9.8 8.2 7.9
6
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
În ceea ce privește amploarea apartenenței active, nu are informații prealabile, și este o resursă
37.5% dintre profesori nu sunt membri activi în importantă pentru cooperare și activism civic
niciun tip de organizație, 30% se declară membri (Stolle 1998).
activi într-o singură organizație, pe când Profesorii au fost rugați să indice cât de multă
aproximativ o treime dintre profesori sunt membri încredere au în câteva categorii de persoane, aflate
activi în două sau mai multe tipuri de organizații. la diferite grade de proximitate (Tabelul 5).
Răspunsurile profesorilor se aliniază tendințelor
regăsite și în alte studii, arătând nivele înalte de
Încredere interpersonală și toleranță socială încredere în persoanele din cercurile apropiate
(membrii familiei și cunoscuții) și atitudini mult
O altă dimensiune relevantă a vieții civice este mai rezervate față de persoanele întâlnite pentru
legată de încrederea investită în diferite categorii prima dată. Merită observat că proporția celor care
de persoane. Încrederea socială se referă la au multă sau foarte multă încredere în persoanele
persoanele din afara cercului imediat de întâlnite pentru prima dată în eșantionul WVS este
proximitate la respondentului, despre care acesta și mai redusă, de doar 7.4%.
%
% membri Foarte Multă Puțină Foarte Nivel median
multă puțină
Familia dvs. 88.6 10.5 0.6 0.3 Foarte multă
Oamenii pe care îi cunoașteți personal 11.7 63.6 22.7 2 Multă
Oamenii din cartierul dvs. 3.5 35 47 14.5 Puțină
Oamenii de altă naționalitate 3.9 40.9 43.3 12 Puțină
Oamenii de altă religie 3.8 41 44 11.2 Puțină
Oamenii pe care îi întâlniți pentru prima dată 1.7 13.7 45.3 39.3 Puțină
Alături de încredere, o resursă socială importantă Pentru măsurarea toleranței sociale față de
pentru susținerea unui climat democratic este diverse grupuri, a fost folosită o abordare frecvent
toleranța socială (Norris 2008). Aceasta uzitată în studiile internaționale care examinează
desemnează disponibilitatea de a accepta dimensiuni ale culturii politice (ex. World Values
diferențele (Weldon 2006), fiind în acest fel Survey), aceea de a întreba respondenții care sunt,
importantă pentru susținerea coeziunii sociale dintr-o listă prestabilită, categoriile de persoane pe
și a interacțiunilor neconflictuale în cadrul care nu le-ar dori drept vecini. Tabelul 6 prezintă,
comunităților. Având o acoperire mai largă decât spre comparație, rezultatele pentru aceiași itemi
noțiunea de toleranță politică (ce accentuează din datele WVS 2012.
preponderent permisivitatea indivizilor față de
acordarea unor drepturi politice sau libertăți civile
diverselor grupuri sociale), toleranța socială se
referă la „acceptarea diferențelor socio-culturale
și socio-economice din interiorul societății”
(Kirchner et al 2011, 202).
7
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Tabelul 6. Categoriile de persoane pe care respondenții nu le-ar dori ca vecini (procentele de respondenți
care au menționat aceste grupuri; % din total eșantion)
FES 58.7
Persoane dependente de droguri
WVS 80.1
FES 30.5
Persoane de rasă diferită
WVS 14
FES 32.4
Imigranți/muncitori din străinătate
WVS 15.2
FES 38.3
Homosexuali
WVS 38.8
FES 32.4
Persoane de religie diferită
WVS 11.4
FES 53.6
Alcoolici
WVS 77
FES 33.1
Cupluri necăsătorite care trăiesc împreună
WVS 10.1
FES 33.7
Persoane care vorbesc o altă limbă
WVS 11
FES 42.5
Romi
WVS lipsă date
Surse date: 1. Sondaj FES 2018, 1427 respondenți; 2. World Values Survey val 6 (2010-2014). Date România 2012, sub-eșantion cuprinzând respondenții
cu educație superioară (372 respondenți)
Grupurile respinse cel mai frecvent de către Profesorii sunt, comparativ cu respondenții din
profesori sunt persoanele dependente de droguri WVS, mai reticenți în acceptarea în proximitate a
(58.7%), respectiv cele dependente de alcool imigranților, a persoanelor de rasă diferită, religie
(53.6%). O tendință asemănătoare este reperabilă diferită sau care vorbesc o limbă diferită.
și în răspunsurile subiecților incluși în World Includerea homosexualilor în rândul vecinilor
Values Survey. Pentru cele două categorii nedezirabili caracterizează o proporție similară de
menționate, acumularea unui număr mare de respondenți și în cadrul subeșantionului WVS.
respondenți care nu și-ar dori proximitatea lor este Deși datele WVS au fost colectate în 2012, studii
explicabilă în măsura în care respondenții ulterioare confirmă că, în context regional,
asociază consumul de substanțe cu delincvența toleranța față de homosexualitate a românilor
sau comportamente anti-sociale; știm, în acest este la unul dintre cele mai reduse nivele. Pew
sens, din literatura de specialitate, că asocierea Center Research (2017) arată, pe baza datelor
unui grup cu un potențial pericol este un predictor colectate în 2016, că 85% dintre respondenții din
important al respingerii respectivului grup România consideră că homosexualitatea nu ar
(Gibson 2006). trebui acceptată de către societate. Alte țări din
În ordinea descrescătoare a proporției de res- spațiul post comunist în care respingerea fermă a
pondenți (în eșantionul de profesori), al treilea cel homosexualității caracterizează procente mai
mai puțin dezirabil grup este reprezentat de mari de respondenți comparativ cu România sunt
persoanele de etnie romă (42.5%), alte categorii Armenia, Georgia, Rusia și Ucraina.
care cumulează procente ridicate ce desemnează În chestionar a fost inclusă și o întrebare legată de
atitudini negative fiind homosexualii (38.3%), opinia profesorilor în privința acordării în România
persoanele care vorbesc o altă limbă (33.7%) și a permisiunii ca persoanele de același sex să se
cuplurile în care partenerii nu sunt căsătoriți căsătorească. Din rândul respondenților care au
(33.1%). oferit un răspuns valid, 60.5% au exprimat un
dezacord total față de această idee.6
6. Acord total: 5.2%; mai degrabă acord: 12.1%; mai degrabă dezacord:
În privința imigranților/muncitorilor din străină-
22.2%; dezacord total: 60.5%. Procente după excluderea non- tate, aproape o treime dintre profesori (32.4%) au
răspunsurilor.
8
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
indicat această categorie drept vecini pe care nu reglementarea migrației către România vizează
și-ar dori să îi aibă (față de 15.2% în WVS). Referitor lipsa de detalii care să permită nuanțarea
la migrație și imigranți, datele ne indică și faptul că acestor poziționări. Ar fi de folos date
18.6% dintre profesori consideră că ar trebui ca suplimentare (eventual calitative) cu ajutorul
oricui să îi fie permis să vină în România să cărora să fie surprinse reprezentările pe care
muncească, iar 58.4% că accesul ar trebui să fie profesorii le au despre categoria generică
condiționat de existența locurilor de muncă „imigranți”, în sensul atributelor pe care le
disponibile.7 Introducerea de limitări stricte în asociază acestora și eventualelor diferențieri pe
privința numărului de străini care să vină în care le operează în relație cu această categorie.
România este indicată de 11.6% dintre profesori, Știm, în acest sens, din datele colectate de
pe când 2% s-au pronunțat în sensul interzicerii Eurobarometru 2017, că atitudinile respon-
accesului acestora. 9.4% dintre profesori nu au denților români față de imigranți sunt dife-
oferit un răspuns explicit la această întrebare, rențiate, în funcție de țara lor de proveniență (din
alegând să nu răspundă. afara sau din interiorul Uniunii Europene), așa
O observație legată de interpretarea răs- cum este ilustrat în Tabelul 7.
punsurilor la întrebările despre imigranți și
Tabelul 7. Categoriile de persoane pe care respondenții nu le-ar dori ca vecini (procentele de respondenți
care au menționat aceste grupuri; % din total eșantion)
9
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Tabelul 8. Procentele de respondenți care consideră practicile de mai jos ca fiind niciodată justificate (% din
total eșantion/subeșantion)
FES 37.6
Homosexualitatea WVS 45.8
FES 42
Prostituția
WVS 54.8
FES 27.2
Avortul WVS 37.3
FES 9.9
Divorțul
WVS 20.9
FES 10.4
Relațiile sexuale înaintea căsătoriei
WVS 17.8
FES 66.9
Sinuciderea
WVS 79.1
FES 45.8
Eutanasia
WVS lipsă date
FES 85.6
Ca un bărbat să își bată soția
WVS 89.6
FES 68.4
Ca părinții să își bată copiii
WVS 72.5
FES 59.1
Pedeapsa cu moartea
WVS lipsă date
Surse date: 1. Sondaj FES 2018, 1427 respondenți; 2. World Values Survey val 6 (2010-2014). Date România 2012, sub-eșantion cuprinzând
respondenții cu educație superioară (372 respondenți)
Majoritatea profesorilor condamnă practicile justificată și că această opinie este cel mai bine
referitoare la forme de violență în contextul reprezentată în rândul profesorilor celor mai
familiei, însă părerile sunt departe de a fi tineri.
unanime. Astfel, 85.6% consideră că niciodată nu
e justificat ca soțul să își lovească partenera, Școala și educația pentru bună cetățenie
iar 68.4% sunt de părere că lovirea copiilor de
către părinți este un comportament care nu își Secțiunea următoare readuce discuția în context
găsește niciodată justificare. Sinuciderea (66.9%) didactic, cu referire la educația pentru bună
și pedeapsa cu moartea (59.1%) se remarcă, de cetățenie la care școala poate contribui. La nivel
asemenea, drept practici respinse de o mare european, există un acord larg asupra rolului
parte dintre profesori. Au o acceptabilitate important pe care școlile îl au în dezvoltarea de
comparativ mult mai ridicată practici legate de abilități civice și deprinderi democratice în rândul
viața de cuplu, precum divorțul (9.9% îl consi- elevilor. (European Comission 2017) Deși există
deră niciodată justificat) și relațiile sexuale destul de multă variabilitate în felul cum sis-
premaritale (10.4%). temele de educație abordează integrarea
Comparativ cu răspunsurile populației cuprinse educației pentru cetățenie în curricula școlară (ca
în eșantionul WVS, poziționările profesorilor din subiect separat, integrat în predarea altor
studiul FES sugerează atitudini mai tolerante discipline, sau o combinație între cele două
față de homosexualitate și avort, două dintre strategii), toate sunt subsumate viziunii generale
temele care generează în mod recurent a importanței pe care o are această componentă
controverse în dezbaterea publică din România. educativă.
Însă dincolo de comparația cu WVS, merită Chestionarul utilizat în studiul cantitativ a inclus
observat că mai mult de o treime dintre profesori o baterie de întrebări referitoare la felul cum se
consideră că homosexualitatea nu este niciodată raportează profesorii, în cadrul orelor de curs sau
10
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
la orele de dirigenție, la câteva tematici a căror democratică se simt pregătiți să acopere diferite
dezbatere împreună cu elevii poate fi utilă conținuturi în cadrul predării.9
acestora din urmă din perspectiva formării Tabelul 9 arată proporții foarte ridicate de
civice. Acest tip de metodologie a fost utilizat de profesori care își auto-evaluează favorabil nivelul
International Civic and Citizenship Education de pregătire pentru abordarea a nouă tematici
Study pentru surprinderea măsurii în care relevante în contextul unei societăți democratice
profesorii care predau discipline asociate dinamice.
educației civice și educației pentru cetățenie
Tabelul 9. Proporția de profesori care se declară destul de bine pregătiți sau foarte bine pregătiți pentru a
aborda fiecare dintre cele nouă tematici, în cadrul orelor de curs sau al celor de dirigenție (% după
excluderea non-răspunsurilor)
Tematici 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Toți profesorii 82.6 67.9 85.8 52.1 81.2 86.5 82.6 86.7 87.2
Specializarea
Lb. străine 83.3 63.2 82.6 52.7 81.6 84.2 82.8 87.9 87.4
Șt. sociale 92.1 80.7 90 70.6 86.1 92.8 88.3 92 92.1
Lb. română 79 59.6 81.4 49.7 78.3 82.6 81.4 87.4 86.8
Mate-info 76.7 67.8 82.9 46.6 82.9 84.8 84.1 87.7 87.7
Șt. naturii 80.9 62.7 92.5 41.6 79.9 87.6 81.3 86 84.4
Discipline tehnice 85.4 79.5 90.8 50 82 89.1 86 83.7 88.2
Religie 92 73.1 92.3 65.4 88.5 98.1 88.5 92.3 94.2
Arte 77.4 64.5 79 45.2 69.4 88.7 80.6 79 82.3
Sport 69.8 61.2 83.5 43.4 73.2 80.2 76.5 84.9 84.7
Înv. primar 85.1 61.5 83.6 41.5 79.1 76.1 70.1 77.6 79.1
Sp. nenominalizată 79.7 63.5 78.4 50 84.7 83.6 76.4 81.9 79.1
11
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Figura 1. Proporțiile de profesori care se declară destul de bine sau foarte bine pregătiți pentru a aborda toate
tematicile, în funcție de specializarea de predare.
Religie 44.4
Mate-info 35.6
Arte 28.1
Sport 26.7
Jumătate dintre profesorii de științe sociale au referitoare la modul în care școala poate
despre propria lor pregătire aprecieri pozitive sau contribui la formarea de buni cetățeni.
foarte pozitive. Acest rezultat este încurajator din Poziționarea generică a profesorilor participanți
perspectiva faptului că o mare parte dintre la studiul calitativ subliniază faptul că școala
tematicile în discuție sunt acoperite de discipline contribuie la formarea civică a elevilor construind
din aria științelor sociale. pe o fundație deja furnizată de familie. Familia
Interviurile de grup relevă că, în cazul subiectelor este, în această accepțiune, învestită cu datoria
sensibile10, profesorii arată mai puțină siguranță de transmite valori importante care să îi
de sine în a dezvolta discuții în cadrul orelor de pregătească pe copii pentru a deveni buni
dirigenție: „Nu poți ocoli subiectul pe care ei îl cetățeni.
solicită... Nu știm dacă putem să le dăm răspunsuri Atribute esențiale ale bunei cetățenii, nomina-
suficiente, dar putem vorbi...” (focus grup, oraș lizate în cadrul interviurilor, includ: respect,
dezvoltat). Deși profesorii au indicat disponibi- disciplină, responsabilitate, seriozitate, empatie,
litatea de a se documenta despre aceste onestitate, toleranță, respectarea legilor și a
subiecte, pentru a oferi informație elevilor (atunci regulilor, loialitate și perseverență. De altfel,
când temele sunt pre-anunțate), a fost des importanța unora dintre aceste dimensiuni este
invocată și nevoia invitării unor specialiști pentru reliefată și în datele de sondaj, cu referire la
a conduce și modera discuțiile. valorile pe care școala le poate cultiva în rândul
Sesiunile de focus group au acoperit și aspecte elevilor (Figura 2).
12
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Figura 2. Proporțiile profesorilor care consideră ca importante o serie de valori pe care școala le poate
transmite elevilor, în plus față de cunoștințe (% din total eșantion)
Perseverența 89.7
Hărnicia 89.5
Imaginația 89.1
Independența 82.6
Altruismul 82.1
Spiritul de economisire 72
Supunerea 39.1
În cadrul interviurilor, profesorii insistă asupra ”nu uitați că în școală este o oră de dirigenție pe
măsurii variabile în care familiile sunt preocupate săptămână, unde se pot discuta lucruri de felul
de formarea civică a copiilor sau capabile să acesta și să-l educi ca bun cetățean. Noi, fiecare,
asigure acestora ghidarea necesară din punct de avem materiile noastre de predat, noi avem o
vedere civic (sunt punctate în acest sens specialitate și pe aia se insistă. Deci noi avem ca
situațiile în care părinții sunt plecați la muncă în scop principal predarea materiei. Și la dirigenție
străinătate). În plus, profesorii subliniază se face acest lucru și, în plus, pe lângă, se fac tot
multitudinea de factori care modelează felul de acțiuni care ar ajuta. Dar baza e în
caracterul în formare al elevilor (influența familie...”
massmediei și a mediului online sunt evidențiate (focus grup, oraș dezvoltat)
în mod particular). În acest context,
Pe de altă parte, sunt recunoscute valențele
„școala are această datorie să țină echilibrul, să voluntariatului, ale proiectelor școlare în care
fie liantul între aceste medii în care, în fiecare în sunt implicați elevii și ale activităților din cadrul
parte, copilul învață să fie un bun cetățean” Săptămânii Altfel. Însă eficiența acestor acțiuni
(focus grup, sat sărac). depinde și de regularitatea cu care sunt organi-
zate și de includerea lor și în ciclurile timpurii ale
O opinie frecvent conturată în cadrul interviurilor educației. Nu în ultimul rând, profesorii invocă, în
indică faptul că potențialul școlii de a contribui cadrul interviurilor, importanța exemplului perso-
activ la formarea elevilor ca buni cetățeni este nal pe care cadrele didactice îl pot oferi elevilor, în
limitat de constrângerile de timp generate de formarea acestora ca cetățeni.
volumul mare de materie care trebuie acoperită:
Rolul modelator al școlii, în sensul formării civice
13
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
a elevilor, nu este disputat; dimpotrivă, relevanța segregare școlară și efectele lor are o tradiție
acestei componente a educației, care suplimen- vastă. Studiul din 1966 al lui James Coleman15 a
tează partea strict didactică, este recunoscută și deschis calea unui angajament atât la nivel
subliniată de către profesori. O parte dintre academic, pentru definirea fenomenului și
aceștia și-ar dori ca școala să poată face mai evidențierea consecințelor acestei stări de fapt,
multe în această direcție, inclusiv în sensul cât și la nivelul politicilor publice creionate și
educării părinților. Ce nu poate fi lăsat asumate de policy-makers. Desegregarea
neobservat însă este faptul că, deși profesorii școlară a fost văzută ca un mijloc de combatere
plasează toleranța între valorile esențiale ale a inegalităților școlare și de asigurare a
bunei cetățenii (și consideră că e important ca oportunităților egale în educație. Chiar și astăzi,
școala să transmită această valoare elevilor), o fenomenul segregării școlare pe criteriul etnic
bună parte dintre ei manifestă, în cadrul este un fenomen încă ne-eradicat 16 și care
răspunsurilor, atitudini care se îndepărtează conduce frecvent la luările de poziție referitoare
serios de o poziționare tolerantă față de la drepturile omului și combaterea discriminării17.
diversitatea socială. Desigur, această observație În această notă a fost interesant să evaluăm
poate fi combătută prin argumentul că este mai părerea profesorilor din școlile din România față
facilă promovarea la nivel abstract a unei norme de derularea educației în manieră segregată. Ne
decât atașamentul personal față de conținutul vom opri în această secțiune asupra poziționării
acesteia. În plus, poate fi adăugat și că opiniile profesorilor în raport cu o opțiune dihotomică:
personale ale profesorilor nu influențează în mod derularea procesului școlar prin organizarea de
necesar calitatea actului didactic sau modul în clase separate pentru romi, sau, dimpotrivă,
care se raportează la elevi. Este însă întotdeauna organizarea procesului școlar în clase mixte, în
util de reflectat asupra măsurii în care orientările care elevii romi să învețe împreună cu restul
cu încărcătură democratică îndoielnică pe care le elevilor.
regăsim la nivelul populației generale devin Forma originală a întrebării adresate profesorilor
manifeste și la nivelul categoriilor profesionale în cadrul studiului a fost următoarea:
care au, în societate, un rol formator pentru o
nouă generație. 11. Interights, Non-Discrimination in International Law: A Handbook for
Practitioners, (2011) in United Nations Human Rights – Regional Office
for Europe. 2017. European Added Value. The EU Multi-Annual Financial
3. Cum văd cadrele didactice din Framework Post-2020: A Tool to Close Human Rights Gaps in Europe? P.
16.
România segregarea școlară pe 12. Vezi Ordinul cadru privind interzicerea segregării școlare în unitățile
context de separare constrângătoare / forțată, 14. Crai, Eugen; Ivan, Claudiu; Bănică, Cerasela; Prisăcariu, Roxana.
2016. Segregare sau incluziune școlară? Raport de monitorizare privind
respectiv limitarea unui set de drepturi sau segregarea / incluziunea școlară a elevilor romi în regiunea Nord-Est.
accesului la servicii sau facilități pentru grupuri Centrul de Advocacy și Drepturile Omului: http://www.cado.org.ro/
uploads/Raport_monitorizare_segregare_CA.pdf (1.03.2018)
diferite de persoane”.11
15. Karl Alexander & Stephen L. Morgan. 2016. The Coleman Report at
Politici anti-segregare școlară au fost deja inițiate Fifty: Its Legacy and Implications for Future Research on Equality of
în România12, în acord cu perspectiva dominantă Opportunity.https://socweb.soc.jhu.edu/faculty/morgan/papers/Alexa
nder_and_Morgan_2016.pdf (1.03.2018)
și la nivel internațional13. Victimele predilecte ale
16. Reardon, Sean F. 2015. School Segregation and Racial Academic
segregării școlare sunt elevii cu status socio- Achievement Gaps. Center for Education Policy Analysis, Stanford
economic mai scăzut, elevii vulnerabili - printre University.
care elevii romi se evidențiază ca un grup 17. United Nations Human Rights – Regional Office for Europe. 2017.
European Added Value. The EU Multi-Annual Financial Framework Post-
proeminent supus riscului segregării școlare14. La
2020: A Tool to Close Human Rights Gaps in Europe? ; Council of Europe.
nivel internațional studiile privind practicile de 2017. Fighting school segregation in Europe through inclusive
education: a position paper.
14
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Credeți că elevii romi ar trebui să învețe în clase În interpretarea acestor rezultate ar trebui să
separate de restul elevilor sau să învețe împreună avem în vedere de faptul că răspunsurile au fost
cu restul elevilor? influențate, cel mai probabil, și de statutul de mit
VARIANTE DE RĂSPUNS: raționalizator al ideii că organizarea elevilor în
1. în clase separate 2. în aceleași clase 9. NȘ clase trebuie realizată independent de etnia
acestora, în manieră ne-segregată. Altfel spus
Întrebarea s-a referit la separarea la nivel de există o normă încetățenită și acceptată în planul
clase, nu de școală - caz în care am fi putut vorbi managementului educațional că segregarea
de un tip special de segregare, cea rezidențială / școlară etnică nu este de dorit, că modelul corect
geografică, datorită concentrării locuirii într-un politic de abordare este cel al diversității,
anumit spațiu/loc 1 8 . Opțiunea pentru școli toleranței și opțiunii pentru organizarea educației
separate și-ar fi putut găsi rațiunea în aspecte școlare în grupe constituite independent de etnia
practice, precum dificultățile de transport/navetă elevilor. Pentru a avea o imagine mai clară
la o școală non-segregată etc. Însă, întrebând de despre motivele celor care au optat pentru o
modul oportun de distribuire a elevilor la nivel de educație segregată am încercat să identificăm
clase, în interiorul aceleiași școli, motivația profilul acestei categorii de respondenți. În baza
pentru opțiunea de separare a romilor în raport literaturii de specialitate, am stabilit un set de
cu restul elevilor este mult mai probabil să fie jaloane care au ghidat interogațiile noastre.
urmarea unei atitudini discriminatorii. În acest În primul rând ne-am așteptat ca distanța socială
context rezultatul înregistrat în studiul întreprins manifestată de cadrele didactice în raport cu
surprinde: 13.1% dintre profesorii respondenți în romii, măsurată prin opțiunea de a-i accepta ca
cadrul sondajului au declarat că, în opinia lor, vecini pe aceștia, să influențeze și opțiunea
elevii romi ar trebui să învețe mai degrabă în pentru clase separate pe criteriul etnic.
clase separate și nu în aceleași clase cu ceilalți Segregarea școlară pe criteriul etnic este o formă
elevi. Cu alte cuvinte cel puțin unul din opt de discriminare a unui grup social. Conform
profesori se pronunță direct în sensul segregării literaturii de specialitate ”accentuarea catego-
școlare pe criteriul etnic, prin plasarea elevilor rială” – sublinierea apartenenței la o categorie
romi în clase separate. Dacă ținem cont și de cei socială – sunt facilitate de două procese
care nu au răspuns la întrebare, 8,3%, atunci doar complementare: asimilare și coerență. Asimila-
patru din cinci profesori au optat pentru rea se referă la procesul prin care anumite
varianta învățării în aceleași clase (Figura 3). categorii sociale sunt definite cultural și
internalizate la nivelul individului (romi/ne-romi);
Figura 3. Distribuția răspunsurilor profesorilor pe de altă parte coerența se referă la faptul că
privind învățarea în clase separate pentru elevii oamenii au nevoie de a da un sens lumii în care
romi. trăiesc, căutând creionarea unei imaginii de sine
pozitive în cadrul dinamicii in-group / out-group20.
Credeți că elevii romi ar trebui să învețe în clase
separate de restul elevilor sau să învețe împreună 18. ROMANI CRISS. (2015). Ghid pentru documentarea și monitorizarea
segregării școlare în România. DARE-Net project: Rețeaua Desegregare
cu restul elevilor?
și Acțiune pentru Educația Romilor, implementat de Romani CRISS, în
parteneriat cu Centrul FXB pentru Sănătate și Drepturile Omului din
N=1427 cadrul Universității Harvard, ANTIGONE, Centrul European pentru
în clase
Drepturile Romilor (ERC), Asociația Life Together și Asociația Integro din
NS, separate Bulgaria. 2015.
8.3% 13.1% http://www.dare-net.eu/cms/upload/file/guide-for-monitoring-and-
d o c u m e n t i n g - s c h o o l s e g re g a t i o n - ro m a n i a - i n - ro m a n i a n . p d f
(2.03.2018).
în aceleași 19. Meyer, John W. și Rowan, Brian. (1977). Institutionalized
Organizations: Formal Structure as Myth and Ceremony. American
clase Journal of Sociology, Vol. 83, No. 2 (Sep., 1977).
78.6% 20. Tajfel în Cernat, Vasile. 2005. Psihologia stereotipurilor. Iași: Editura
Polirom, p. 75-76.
15
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Atunci când respondentul face dovada preferinței de acesta în procesul școlar poate fi de
sale de a ține departe de vecinătatea sa asemenea o variabilă importantă care poate
persoane membre ale unei anumite categorii influența modul în care cadrele didactice percep
sociale, este evident că a asimilat această distribuția optimă a elevilor în clase. Într-un
categorizare socială. Fenomenul complementar spațiu școlar caracterizat de numeroase
de coerență orientează individul către favorizarea probleme care pot afecta procesul școlar, în care
in-group-ului și ținerea la distanță a out-group- ambianța școlară este precară, cadrele didactice
ului. pot fi mai înclinate să opteze pentru o soluție
Din alt punct de vedere contează și relația discriminatorie ca răspuns la acest context. Am
socială percepută dintre in-group și out-group. decis, în acest sens, să analizăm relația dintre
Luând în calcul motivația individuală, literatura poziția cadrelor didactice abordate în studiu
de specialitate sugerează că stereotipurile se vizavi de oportunitatea învățării elevilor romi în
originează în anumite nevoi psihologice bazale clase separate sau nu cu modul în care acestea
precum păstrarea stimei de sine pozitive, percep ambianța școlară – pe coordonate
autoritarism (Allport și Adorno) sau de dominare precum gradul de siguranță din școală,
socială21. În acest cadru este mai probabil ca: rezultatele obținute de elevi la învățătură,
1. cei care nu ar prefera romii ca vecinii să tensiunile din școală, lipsa fondurilor sau
considere în același timp și că ei ar trebui să managementul defectuos al școlii25.
învețe în clase separate și, Profesorii care au optat pentru educația
2. deschiderea mai largă către promovarea segregată a elevilor romi au fost rugați să își
unor caracteristici de personalitate precum justifice preferința, indicând răspunsurile
altruismul (asociat cu stimă de sine pozitivă, potrivite din următoarea listă:
opus tendințelor autoritariste) ar putea 1. Pentru că au nevoi educaționale speciale
diminua tendința de a opta pentru segregarea care pot fi adresate mai bine separat
etnică pe clase. 2. Pentru că au un comportament care
Un alt aspect relevant este modul în care îngreunează predarea pentru restul elevilor
apartenența la un grup minoritar influențează 3. Pentru că li se poate preda în limba romani
modul de raportare la alte grupuri minoritare. 4. Pentru că includerea lor cu restul elevilor
Grupurile minoritare se pot percepe într-o situație crează nemulțumiri din partea părinților
de competiție sau de respingere. Au existat celorlalți elevi
situații istorice în care grupurile minoritare, A fost posibilă alegerea mai multor răspunsuri.
în cadrul aceleiași societăți, au intrat în Figura 4 descrie distribuțiile lor.
competiție, dezvoltând sentimente de respingere,
discriminându-se reciproc – vezi cazul imigran-
ților irlandezi față de negri în America secolului
1922 sau cazul evreilor etiopieni, de culoare
(falasha, „evreii negri“) în Israel23, care au fost
supuși mai multor forme de discriminare de
către celelalte sub-grupuri de evrei cetățeni ai
statului Israel (inclusiv refuzul de a accepta ca 21. Cernat, Vasile. 2005. Psihologia stereotipurilor. Iași: Editura Polirom,
p. 90.
proprii copii să învețe alături de copii ai evreilor
22. https://www.theroot.com/the-divide-between-blacks-and-the-irish-
etiopieni)24. Ne așteptam, în acest cadru, ca 1790878916 (29.04.2018)
profesorii de etnie maghiară sau care au altă 23. http://dilemaveche.ro/sectiune/la-singular-si-la-plural/articol/
etnie decât cea a majoritarilor să manifeste israel-poporul-mozaic (29.04.2018)
16
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Figura 4. Distribuțiile răspunsurilor la întrebarea privind motivele preferinței pentru o educație în clase
separate pentru elevii romi.
Cei mai mulți dintre profesorii care consideră că Datele de ordin calitativ obținute în cadrul
elevii romi ar trebui să învețe în clase separate își interviurilor de grup realizate cu profesori ne
întemeiază această opțiune pe considerentul că arată perspective extrem de diverse în privința
elevii romi au nevoi educaționale speciale care educației elevilor romi: sunt cadre didactice care
pot fi adresate mai bine separat: 70.6% dintre cei înțeleg și susțin măsurile afirmative dedicate
care au indicat dezirabilitatea separării elevilor elevilor romi (prin alocarea de locuri speciale
romi în clase au indicat acest motiv. Cu alte romilor în licee, de exemplu), dar și alții care se
cuvinte, educația separată ar fi în favoarea poziționează împotriva acestor măsuri:
acestor elevi. În același timp, aproape jumătate
dintre profesori care preferă segregarea, 48,7%, ”(...) în ce măsură considerați că școlile din
invocă drept motiv un avantaj al majorității-- România oferă șanse egale tuturor copiilor?
comportamentul elevilor romi ar îngreuna
predarea pentru restul elevilor--, iar peste un - Părerea mea – nu oferă suficient. În sensul că
sfert, 25.7%, consideră că includerea elevilor romi există categorii cu o discriminare. ... Există şcoli în
cu restul ar crea nemulțumiri din partea părinților care e foarte greu să înscrii un copil de etnie romă.
celorlalți elevi. Şi să zicem că ai un copil foarte bun. […] Am avut
Dincolo de aceste răspunsuri, este posibil ca una elevi care chiar au fost buni, de-a lungul anilor; nu
din cauzele sistemice care conduc la ponderea în fiecare an, dar am avut elevi care sunt foarte
însemnată de profesori care ar opta pentru buni. Ajung la o şcoală, ajung la liceu mai departe,
separarea elevilor romi în clase să derive din însă există clar o presiune asupra lor de a renunţa,
slaba capacitate de a gestiona la clasă situația de a se transfera, de a se lăsa. Eu am predat...
elevilor proveniți din medii vulnerabile, care înainte de aici, am predat în Cluj. Şi am avut elevi
necesită atenție și sprijin sporit. în Cluj de etnie romă. Şi câţiva au vrut să meargă
17
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
la licee şi nu au avut şansa să meargă. Au fost mentului școlii etc.) este mai probabil ca
direcţionaţi în alte părţi. profesorii să considere că elevii romi trebuie să
-Dar probabil din cauza nivelului de cunoştinţe. învețe în clase separate. Figura 5 reprezintă
-Şi nivelul de cunoştinţe, dar dacă nu îi sprijini un distribuția unui indice al problemelor percepute
pic... în școală, construit prin agregarea răspunsurilor
-Eu am văzut cazuri în care prea multe le acordă, la o serie de 15 tipuri de probleme27, în rândul
prea multe locuri le acordă romilor – şi la licee, şi profesorilor care afirmă că elevii romi ar trebui să
la facultăţi, la buget şi aşa –, pe când românii învețe în clase separate, respectiv al celor care
sunt mult mai bine pregătiţi din toate punctele de afirmă că ar trebui să învețe în aceleași clase.
vedere. Şi totuşi ei, romii, beneficiază de nişte
facilităţi pe care nu le merită.” Figura 5. Distribuția unui indice al problemelor
(Focus grup cadre didactice, localitate din percepute în școală în rândul profesorilor care
mediul rural săracă, cu pondere ridicată de afirmă că elevii romi ar trebui să învețe în clase
romi) separate, respectiv al celor care afirmă că ar
trebui să învețe în aceleași clase.
Rezultatele analizei statistice 26 asupra datelor
sondajului ne-au confirmat ipotezele de pornire,
dar ne-a rezervat și unele revelații neașteptate. În Elevii romi ar trebui să învețe în clase separate,
primul rând, rezultatele arată că profesorii care sau să învețe împreună cu restul elevilor?
consideră că altruismul este o însușire pe care în clase separate în aceleași clase
Index probleme în școală
30,00
26. Am aprofundat analiza datelor obținute în studiu prin evidențierea
variabilelor care se asociază semnificativ cu poziția profesorilor față de
organizarea pe clase a elevilor romi. În acest sens am rulat o regresie
20,00 20,00
logistică binară având în vedere că variabila dependentă (opțiunea
pentru clase segregate pe criteriul apartenenței elevilor la grupul romilor
sau pentru clase mixte) este una dihotomică. În Anexa 1 sunt prezentate
rezultatele obținute în urma analizei statistice derulate. 10,00
27. Valoarea minimă a indicelului este 0 (nicio problemă), iar cea
maximă este 100 (probleme grave pentru toate categoriile). Lista de
probleme evaluate este următoarea: a. Siguranţa scăzută în şcoală, b.
Rezultatele slabe la învăţătură ale elevilor, c. Atmosfera, relaţiile
tensionate dintre elevi, d. Dotarea precară a laboratoarelor, e. Atitudinea Datele indică proporții mai ridicate de profesori
necuviincioasă a elevilor faţă de profesori, f. Condiţiile nesatisfăcătoare care predau în școli cu dificultăți mari în rândul
din sălile de clasă, g. Lipsa curăţeniei în incinta şcolii, h. Atmosfera,
relaţiile tensionate dintre profesori, i. Slaba pregătire profesională a celor care preferă o educație segregată pentru
cadrelor didactice, j. Atitudinea agresivă a profesorilor în relaţia cu elevii, romi, față de proporțiile din rândul celor care
k. Lipsa de profesori titulari, l. Managementul defectuos / slab al şcolii /
liceului, m. Lipsa fondurilor, n. Numărul ridicat de elevi din familii foarte
optează pentru o educație incluzivă.
sărace, o. Situarea școlii într-o zonă periculoasă
18
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Analiza relației dintre apartenența etnică a clase cu predare în maghiară, clase cu predare în
profesorilor și opțiunea lor cu privire la română, ci să fie clase comune,
organizarea claselor cu elevi romi a relevat o să aibă acces la cât mai multă cultură, să fie cât
asociere substațială. A fost cea mai puternică mai amestecate. (profesor de etnie română, A.C.).
corelație identificată în cadrul modelului statistic -E vorba de limba maternă (profesor de etnie
rulat, controlând efectul celorlalte variabile maghiară, S.N).
incluse în analiză. Astfel, profesorii de etnie -Da. Să nu existe clase strict în limba maternă –
maghiară s-au dovedit, mai înclinați să afirme că maghiară sau română –, ci să... (A.C.)
elevii romi ar trebui să învețe în clase separate -Adică să îţi uiţi limba maternă sau mai ştiu eu ce
mai degrabă decât în aceleași clase decât (S.N).
profesorii de alte etnii. Dintre cei 72 de profesori -Nu, nu să îţi uiţi. Să stea împreună. Să aibă o
de naționalitate maghiară care au răspuns la experienţă cât mai comună. Aşa văd eu lucrurile
întrebarea legată de modul în care trebuie (A.C.)
distribuiți copiii romi în clase, 37 (reprezentând -Ai zis total altceva. Să îţi uiţi limba maternă....
51.4%) au fost de părere că elevii romi trebuie să (S.N).”
învețe în clase separate (față de o pondere de (Focus grup profesori în localitate săracă,
12.1% în rândul profesorilor români)28. Datele mixtă din punct de vedere etnic).
disponibile nu ne permit să oferim explicații
ferme pentru acest rezultat. Subeșantionul redus Este plauzibil ca având în minte acceptarea
de respondenți de etnie maghiară (N=72) și opțiunii segregaționiste pentru elevii maghiari,
faptul că aceștia provin dintr-un număr redus de respondenții maghiari au considerat că și pentru
școli constituie una dintre limitările importante. romi ar fi benefică separarea lor.
Una dintre explicațiile posibile ține de interesul În datele sondajului, dintre profesorii care
crescut pentru păstrarea identității culturale prin optează pentru segregare, cei maghiari invocă
promovarea educației în limba maternă. mai frecvent existența unor nevoi educaționale
Organizarea de clase separate pentru elevii speciale în cazul elevilor romi (85% dintre
maghiari cu predare în limba maternă este profesorii maghiari, față de 61% între cei români).
considerată drept o situație dezirabilă de câtre Nu este clar ce se află în spatele acestei
aproape întreaga comunitatea maghiară și de diferențe: poate fi preocuparea pentru îmbună-
către reprezentanții săi politici. De altfel, unul din tățirea rezultatelor școlare ale elevilor romi, însă
focus grupurile realizate în cadrul studiului în poate fi și urmarea dorinței de a-i ”proteja” pe
cadrul unei comunități unde atât ponderea elevii de alte etnii de efecte presupus negative
maghiarilor cât și cea a romilor este de peste ale învățării în clase mixte etnic care includ romi.
20% a relevat importanța acordată de profesorii Faptul că există relații strânse între comunitatea
maghiari păstrării identității culturale prin cetățenilor români de etnie maghiară din
învățarea în limba maternă în clase omogene România cu locuitori din Ungaria unde, cel puțin
etnic: în baza opțiunilor politice exprimate recent, pare
să existe o afinitate ridicată pentru un discurs
”De ce credeţi că mai bine mixte decât...? xenofob, ar putea să contribuie la explicarea
frecvența mai ridicată a unor atitudini anti-roma
- Vede şi partea cealaltă a lumii, că dacă sunt în rândul profesorilor maghiari.
între ei... Deci ca şi persoanele cu handicap. În Oricum, aceste rezultate ne atrag atenția că
unele cazuri, ei trăiesc, aşa, în mediu închis; sunt egalitatea de șanse educaționale ale copiilor
în mediu închis. [...] închis. Trebuie să vezi şi vulnerabili (inclusiv romi) trebuie promovată nu
lumea din afară, deci cum se comportă şi... şi doar în contexte de coexistență majoritari
atunci socializezi, nu? Deci aşa cred, că aşa e...
De aceea poate ar fi fost mai bine să nu existe o 28. Această asociere, semnificativă statistic (p < 0.001), se menține, așa
separare pe bază de limbă, deci să nu existe cum putem vedea și în Anexa 1, și după ce controlăm efectul celorlalte
variabile incluse în modelul de statistic multivariat.
19
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
români, dar și în contexte locale în care trebuie să învețe în clase separate atât cadrele
majoritatea etnică este constituită din elevi ai didactice care au un venit precar în gospodărie –
altor minorități din România. cel mult strictul necesar este acoperit, dar și
acele cadre didactice care se situează la cealaltă
Analiza derulată ne-a mai arătat și faptul că extremă, având un venit în gospodărie care le
vechimea didactică contează în poziționarea permite să aibă tot ce își doresc fără restricții.
profesorilor față de modul de organizare a
elevilor romi în clase. Cu cât vechimea în Și nivelul de educație contează. Astfel, pentru
activitate este mai mare, cu atât mai mare șansa cadrele didactice cu educație preuniversitară (cel
ca respondentul să opteze pentru organizarea de mai adesea este cazul cadrelor didactice de nivel
clase separate pentru romi mai degrabă decât în primar), proporția celor care optează pentru
aceleași clase. Este, probabil, urmarea unei clase separate este de 38%. Pentru cele cu studii
conectări mai anevoioase la evoluțiile moderne de nivel licență proporția este de 16%, iar pentru
în domeniul științelor educației și la concepțiile cei cu studii post-universitare este de 9%.
actuale ale derulării adecvate a procesului de
învățare. În același timp, diferențele în funcție de Tabloul creionat pe baza datelor cantitative este
vechime sunt modeste (14% dintre cei cu completat și cu date de ordin calitativ, rezultate
vechime sub 10 ani optează pentru clase din derularea interviurilor de grup. Astfel,
segregate, față de 18% dintre cei care au profesorii au fost invitați să comenteze în ce
vechime peste 20 de ani) și nu oferă perspectiva măsură consideră că școlile din România oferă
unor îmbunătățiri notabile odată ce profesorii cu șanse egale tuturor copiilor, care sunt categoriile
vechime ridicată se vor pensiona. dezavantaje în procesul școlar și să se exprime
asupra modalității adecvate de organizare a
O altă variabilă relevantă este deținerea unei predării pentru copii romi.
funcții de conducere în școală. Cadrele didactice Interviurile indică faptul că miza echității
care dețin o funcție de conducere în cadrul școlii educaționale la nivel social este conștientizată
sunt mai înclinate să considere că elevii romi și de către profesori, aceștia înțelegând conse-
ceilalți elevi trebuie să învețe în aceleași clase cințele negative ale eșecului școlar:
mai degrabă decât în clase separate, comparativ
cu cadrele didactice care nu dețin o astfel de ”... Să spunem aşa, meritocraţia e întotdeauna
funcție de conducere: dintre cei cu funcții de bună, exceptând când lucrează împotriva ta. Să
conducere sunt 7,5% care preferă clase spunem aşa: avem un elev... avem elevi acum
segregate, față de o proporție dublă în rândul care abia ştiu să scrie şi să citească în clasa
celor fără funcții de conducere. a V-a. Este o realitate. Bun. Nu îi sprijinim să
ajungă să termine şcoala. Ajung, să spunem, să
Nivelul bunăstării subiective este un alt aspect se lase undeva prin clasa a V-a, a VI-a, a VII-a. Nu
asociat cu modul în care cadrele didactice văd vor şti să facă nimic, vor trăi din furat sau din
organizarea pe clase a elevilor romi. Asocierea ajutoare, vor avea copii cu grămada. Copiii lor ce
nu este însă una uniformă. Astfel, atât profesorii şanse vor avea? Poate este mai bine să îl ţii
care declară că au un venit decent sau au un cumva în şcoală până …, te asiguri că are un loc
venit care le permite ”să cumpere și unele bunuri de muncă; nu că merge mai departe, dar că
mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii”, munceşte, pentru că poate. Copiii lui nu au să fie
cât și cei care afirmă că venitul le ajunge numai ca el, poate au să fie un pic mai. Îl mai ia de freză,
pentru strictul necesar sunt mai înclinați să îl duce la şcoală. Pentru că dacă îi laşi să fie ca în
considere că educația elevilor romi trebuie junglă, o să avem în continuare o populaţie ca în
organizată în aceleași clase cu ceilalți elevi mai junglă…..”
degrabă decât în clase separate comparativ. (Focus grup cadre didactice din localitate
Astfel, sunt mai înclinați să declare că romii rurală săracă).
20
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Pe de altă parte a fost semnalată discriminarea nului, cât și o înțelegere elaborată. Astfel, o parte
etnică pe piața muncii și impactul acestui dintre respondenți consideră că șansele sunt
fenomen asupra demotivării în procesul școlar, egale între elevi, iar discrepanțele școlare derivă
un pattern interesant care merită a fi analizat doar din înzestrările native. Consecința este că
mai în detaliu în viitor. Altfel spus, având în acești profesori consideră că dacă ”noi (profe-
vedere că anii de educație nu pot fi valorificați pe sorii, s.n) lucrăm la fel cu toţi copiii, şi dacă e
piața muncii din cauza discriminării etnice la sărac, şi dacă e bogat, şi dacă are pantofii rupţi,
angajare, elevii și tinerii romi ajung la concluzia şi dacă are luxoşi…. deci dacă noi la fel vorbim,
că nu merită investiția în educație, în acumularea dacă noi la fel prezentăm.”(cadru didactic
educațională, câtă vreme oricum nu poate fi localitate rurală dezvoltată) atunci șansele egale
utilizată la finalul procesului. Este o ilustrare a sunt asigurate. Nu se iau în calcul, în acest caz,
teoriei acțiunii raționale conform căreia decizia determinările familiale, precondițiile sociale care
de continuare a studiilor la nivelul familiei derivă puteau stimula dezvoltarea înzestrărilor native
dintr-o analiză cost/beneficiu în educație, fiind sau, dimpotrivă, bloca acest proces. Această
puse în balanță resursele angajate pentru poziție este ilustrată în următorul fragment al
continuarea educației cu beneficiile obținute. unui interviu de grup:
Atunci când proiecția conduce la convingerea că
sunt mai mari costurile decât beneficiile, ”În general, credeţi că copiii din medii
abandonul școlar are șanse mai ridicate să defavorizate au şanse egale în sistemul de
apară: învăţământ românesc în raport cu ceilalţi, cu
alţi copii care au condiţii materiale, financiare
”- Discriminare nu în sensul să îi oferi mai mari?
discriminare pozitivă, nu în sensul că prin
facultate şi aşa mai departe, ci te asiguri că omul -Da.
care vrea să muncească este acceptat să -Dacă mă întrebaţi pe mine, opinia personală e că
muncească chiar dacă este rom. Pentru că, dacă nu. Un copil care nu are o situaţie materială bună
eu, de exemplu, vă îmbrac în haine ţigăneşti şi vă clar e defavorizat. Economic. Din start. Şi social.
duc undeva la un interviu, sunt convins că Şi social, da.
jumătate dintre angajatori nu vă iau în Şi aspectul pecuniar acum e extrem de important
considerare dacă arătaţi ca un rom. Nu se uită la în societate, pentru că trăim în...
ce diplomă aveţi. Se uită că sunteţi ţigan. Da, dar dacă privim şcoala, cu ce îl frustrez eu pe
- Au facilităţi, au ceva dacă angajează romi. ăla care e mai sărac decât pe ăla care e mai
- Deci există o discriminare negativă. În 99% bogat? Că nu îl frustrez cu nimic. (…)
dintre cazuri e justificată, în 1% dintre cazuri nu Să revenim la copiii cu şansele egale. (…) La
este justificată şi acel 1% ….. se pierd. Şi atunci, sistemul de învăţământ.
cultura va fi „Degeaba înveţi, degeaba încerci, -Păi, la sistemul de învăţământ. Deci noi lucrăm
degeaba te trimit la şcoală, chiar dacă tu eşti la fel cu toţi copiii, şi dacă e sărac, şi dacă e
bună, că oricum nu o să te bage nimeni în bogat, şi dacă are pantofii rupţi, şi dacă are
seamă. Însă mai bine te văd la un bărbat acum, luxoşi. Deci noi la fel vorbim, noi la fel prezentăm.
în clasa a V-a şi, peste 3 ani, ai 7 copii din care -Şcoala oferă şanse egale pentru absolut toţi
trăieşti că i-ai născut prin Germania şi ai ajutoare copiii – şi săraci, şi bogaţi. Ba din contră, poate
de acolo, că asta este realitatea.” că mi se duc ochii la ăla pe care îl văd puţin mai
(Focus grup cadre didactice localitate rurală necăjit. (…) Aş vrea să îl ajut mai mult ca intelect
săracă). şi ca mod de predare, şi ca mod de înţelegere, să
văd ce a spus, pentru că mai intervine şi un pic
În ceea ce privește poziționarea cadrelor de milă acolo, că suntem oameni.”
didactice față de existența sau nu a egalității (Focus grup cadre didactice din localitate
de șanse în educație, am identificat, în discuțiile rurală dezvoltată).
angajate, atât o înțelegere limitată a fenome-
21
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
În interviurile de grup, profesorii din școli aflate în trebuie adaptate nevoilor personale. Asta e
mediul urban dezvoltat au avut un acord larg părerea mea.”
asupra faptului că șansele sunt egale, fără (Focus grup cadre didactice din localitate rurală
discriminare, fără condiționări ale mediului social dezvoltată).
de proveniență. ”-Deci nu numai între etnii e o discriminare, ci şi
între elevii din mediul rural şi cei din urban. Elevii
”În ce măsură considerați că școlile din din mediul rural, mai ales acum, după Revoluţie,
România oferă șanse egale tuturor copiilor? nu mai au nicio şansă aproape să îşi continue
studiile, din cauza problemelor sociale şi... este
-Oferă! un decalaj între ei... Nu au şanse egale cu cei din
-Da! În mare măsura, 95% eu consider că oferă mediul urban...
șanse egale. Am predat în multe școli și am văzut (…)
că dacă un copil are ceva problemă, școala -Celui care doreşte să înveţe îi oferă şanse. Îi
întreagă, profesorii, școala în sensul că oferă. Dar cel care nu, ce să... Îl iau cu forţa? Îl iau
direcțiunea, profesorii, administrația, toată lumea cu forţa?Dacă vezi că nu ai cu cine... Eu nu cred
și-a dat concursul ca acel copil să fie școlarizat și că nu au şanse.
să nu se simtă exclus. -Poate că în mediul rural sunt acei copii care sunt
-Da, nu se fac discriminări. Nu, nu, eu personal nu forţaţi să meargă... Cred că a fost cea mai mare
am avut. greşeală să se desfiinţeze acele şcoli în care
-Eu am avut un copil rom, de etnie romă și s-a erau...
integrat foarte bine și totul a fost în regulă. (…) -Da, da. 5 copii erau într-o localitate. Acelor 5
-Și șanse la o educație bună au toți cu sistemul copii statul trebuia să le asigure educaţie. Era
de repartizare la liceu, șansa la educație este obligat. Era obligat, da. Un învăţător să facă ore şi
aceeași pentru toți, depinde doar de fiecare copil. cu cel care e în clasa I, în clasa a II-a. Cred că,
-Da! Să beneficieze și să profite de ea. într-adevăr, acolo acei copii nu au şanse egale.
-Avem copii și din Huedin, din alte orașe, asta (Focus grup cu profesori din localitate rurală
înseamnă că învață. săracă).
-Din Maramureș. Borșa. Și de la sat. Din familii cu
situații materiale diferite, șansele sunt aceleași.” Câțiva dintre profesorii intervievați arată cum
(Focus grup cadre didactice din localitate inegalitatea de șanse școlare în funcție de
urbană dezvoltată). mediul de rezidență contribuie la un abandon
școlar ridicat în rândul elevilor din mediul rural:
O parte dintre respondenții interviurilor de grup
au însă o înțelegere mai elaborată despre -Dacă mă întrebaţi pe mine, cred că niciun sistem
asigurarea șanselor școlare egale, luând în calcul din lume nu poate să asigure. Cred că nici
atât posibilitățile elevului cât și startul inegal, și America sau, mă rog, un stat foarte dezvoltat,
de aici necesitatea unei predări adaptate nevoilor sau ţările nordice... cred că nu pot să vină şi să
elevului, ca mijloc de compensare a condițiilor spună „Domnule, este impecabil!”.
sociale: -Da, dar la noi, la un moment dat, chiar aveau
şansa toţi aceşti copii să studieze. Funcţiona.
”Problema e că şanse egale nu înseamnă (...)
atitudine egală, nu înseamnă aceeaşi abordare. -Şi dacă statul a desfiinţat aceste şcoli, chiar şi
Eu, dacă intru la clasă şi am aceeaşi abordare şi cu 5 copii în clasa respectivă... Copilul face
cu cei din prima bancă şi cu cei din ultima bancă, naveta şi automat nu mai... Da. Şi el pierde din
nu înseamnă că i-am oferit şanse egale. Dacă acea energie... vă daţi seama, chiar şi această
unul prinde mai repede şi el poate să meargă la navetă... lumea nu mai are posibilitatea să
nu ştiu ce competiţii şi îi aloc un sfert de oră, nu întreţină copiii în şcoli şi automat intervine
înseamnă că, dacă îi aloc celui din ultima bancă abandonul şcolar.
un sfert de oră, are şanse egale. Şansele egale
22
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
-Mulţi se opresc după opt clase, pentru că nu au -Nu există aşa ceva.
posibilitatea să vină în oraş. Da. Şi chiar şi mai -Nu, nu.
devreme. Şi mai devreme.” -La noi sunt integraţi foarte bine. Nu, nu.
(Focus grup, cadre didactice localitate urbană -În clase împreună.
săracă). Nu, nu. Sunt integraţi. Nu, nu, nu. Nu.
(…)
În același timp, o parte dintre profesorii Şi sunt copii romi foarte bine educaţi şi cu bun-
intervievați observă că educația școlară implică simţ, şi isteţi, şi... Nu.
costuri care sunt la îndemâna doar a anumitor Bineînţeles. Nu, nu, nu.
elevi: Nu. Nu, nu. Deci la noi nu se pune problema.
Păi, eu cred că i-am discrimina dacă am face...
”-Aş vrea să vă mai spun că noi suntem în Nu, nu este cazul, normal.”
situaţia acum să organizăm săptămâna „Şcoala (Focus grup cadre didactice din localitate urbană
Altfel”, în care ne dorim foarte mult să îi scoatem săracă).
un pic din mediul acesta şi să îi ducem să vadă şi
ei cum este oraşul, că poate sunt unii care nu au Lucrurile stau puțin diferit în cazul cadrelor
fost în oraş niciodată, să meargă la un film ca să didactice care activează într-o localitate urbană
vadă cum ne comportăm acolo, cum ne mare, dezvoltată, în care interacțiunea cu elevi romi
comportăm într-un mijloc de transport în comun, nu are loc foarte frecvent. În aceste situații, deși
pentru că e foarte important. Ei, toate aceste există conștiința faptului că norma legală este
ieşiri presupun nişte cheltuieli. Şi atunci, nu pot organizarea predării în clase mixte – prin
participa toţi copiii. Cei care nu au venituri ”incluziune”, sunt avansate totuși argumente în
materiale acasă normal că nu pot participa. Iar sensul separării copiilor romi, se exprimă dubii cu
noi fonduri nu avem, ci doar aceste activităţi să privire la modul în care lucrurile ar trebui să se
le... Deci eu zic că ar trebui ca pentru „Şcoala întâmple, se invocă anumite auspicii în care
Altfel” să se aloce nişte fonduri pentru aceste participarea în aceleași clase ar trebui să se
ieşiri, ca să poată să participe toţi copiii. Părerea întâmple (dacă sunt cuminți, conștiincioși etc.), sunt
mea. evocate anumite stereotipuri negative la adresa
-Da, ideea e bună. romilor care ar putea afecta participarea școlară a
-Salutară. acestora etc. Apare conturată o graniță între romi și
-Nu mai zic de auxiliare, care ne trebuie, că avem neromi, vorbindu-se de obiceiuri specifice primilor,
manualele care sunt gratuite, dar avem nevoie şi incompatibile cu o participare școlară adecvată.
de auxiliare. Şi atunci, o parte cumpără, ceilalţi... Merită observată și intervenția unui respondent care
Se uită.” afirmă că segregarea elevilor romi trebuie evitată
(Focus grup cu profesori din localitate rurală pentru că le-ar oferi acestora un avantaj competitiv
dezvoltată). nepotrivit, la fel ca în cazul maghiarilor:
23
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
24
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
negative. În același timp, trecutul are adesea După război, Antonescu a fost judecat,
interpretări diferite în funcție de apartenența la condamnat la moarte și executat în 1946.
grupul majoritar sau la cele minoritare. Într-o Mișcarea Legionară a fost înființată în 1927 de
analiză privind transformările democratice din către Corneliu Zelea Codreanu ca o organizație
Europa de Est, Sherrill Stroschein arată că țările paramilitară de orientare naționalistă-fascistă, cu
care se autodefinesc formal pornind de la etnia un caracter mistic-religios, anticomunist,
majoritară, incluzând în această categorie antisemit și antimasonic. Specificul Mișcării
Slovacia și România, și-au estompat în practică legionare față de alte mișcări fasciste europene
aceste identități pe durata tranziției democratice din perioada interbelică constă în fundamen-
(Stroschein 2012). Aceste procese nu sunt talismul religios creștin-ortodox (Payne 1996).
însă ireversibile, așa cum se observă în ultimii M e m b r i i M i ș c ă r i i L e g i o n a re a u re a l i z a t
ani în cazul tot mai multor țări în care politicile numeroase asasinate, incluzând uciderea a 64
identității intră in conflict cu practicile de generali și politicieni aflați în arest preventiv la
democratice, cu exemple tot mai clare în Ungaria închisoarea Jilava, în noiembrie 1940, precum și
și Polonia, dar și în țări fără trecut comunist, cum cel mai mare pogrom din istoria Munteniei, în
este Israelul. ianuarie 1941, în care au fost uciși 120-140 de
În România, perioada cuprinsă între primul război evrei. În 1940 Legiunea s-a aliat cu Ion
mondial și instaurarea regimului comunist apare Antonescu, participând la guvernare, însă în
tot mai frecvent reflectată în dezbaterile publice ianuarie 1941 au încercat o lovitură de stat ce a
cu miză în special pentru poziționarea majorității fost înfrântă de Antonescu, cu sprijinul lui Hitler.
în raport cu minoritățile etnice și religioase, în După 1989, atât Ion Antonescu cât și Mișcarea
special față de romi și evrei. Discuțiile sunt Legionară au avut parte de receptări puternic
centrate cel mai frecvent în jurul re-evaluării divergente. Din punct de vedere legislativ,
rolurilor jucate de către mareșalul Ion Antonescu Ordonanța de urgență nr. 31 din 2002 are ca
și de către membrii Mișcării Legionare. scop prevenirea și combaterea incitării la ură
În privința mareșalului Antonescu, există un națională, rasială sau religioasă, la discriminare
acord larg în rândul istoricilor în privința și la săvârșirea de infracțiuni contra păcii și
acțiunilor sale în timpul celui de-al doilea război omenirii, și reglementează ”interzicerea
mondial. Ion Antonescu a fost prim-ministru al organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist,
României între 1940 și 1944, iar pe durata rasist sau xenofob”, precum și ”promovarea
războiului a fost aliatul lui Adolf Hitler, cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unei
comparabil ca importanță doar cu conducătorul infracțiuni contra păcii și omenirii sau
Italiei, Benito Mussolini. România condusă de promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori
Antonescu a contribuit cu 585 000 de soldați în xenofobe, prin propagandă, săvârșită prin orice
timpul invaziei naziste în Uniunea Sovietică, între mijloace, în public”. Urmare a acestei ordonanțe,
iunie și octombrie 1941. Pe durata războiului, pozițiile favorabile lui Ion Antonescu și Mișcării
Antonescu a inițiat și organizat, conform Legionare au devenit mai rare, fiind limitate în
ultimelor estimări, acțiuni care au condus la mare măsură la dezbateri din zona organizațiilor
moartea a aproximativ 270 de mii de evrei și a 25 de extremă dreaptă (Cinpoeș 2013). Sunt însă
de mii de romi în nordul Bucovinei, Basarabia și excepții frecvente, uneori cu impact public
Transnistria, teritorii aflate la acea vreme în afara notabil. O serie de istorici, politicieni și lideri de
granițelor României, în care trupele românești au opinie au adus argumente în favoarea reabilitării
ajuns în primele săptămâni ale invaziei din 1941 lor, insistând asupra caracterului anti-comunist,
conduse de Germania (Deletant 2006, Ioanid anti-sovietic, creștin-ortodox, și contestând
2000). ”Aceste cifre”, afirmă Dennis Deletant, datele privind crimele în masă. Chiar în perioada
”conferă regimului Antonescu distincția sinistră scrierii acestui raport, Academia Română a decis
de a fi responsabil de numărul cel mai mare de să îl accepte drept membru corespondent pe
ucideri ale unor evrei după Germania lui Hitler”. s o c i o l o g u l I l i e B ă d e s c u , c a re , c o n f o r m
25
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
semnatarilor unei scrisori deschise de protest istoria românilor este, în mod inevitabil,
adresate Academiei29, semnate de peste 30 de glorioasă! Poate mai multă luciditate nu strică.
cercetători din științele sociale, promovează ”un Istoria noastră a avut, cu siguranță, momente
tip de naţionalism inspirat de discursurile cele glorioase, dar nu numai. Merită să ne amintim și
mai retrograde ale perioadei interbelice, ce pune de celelalte. E o invitație la modestie.”30
în pericol mecanismele democratice ale Datele sondajului realizat în rândul profesorilor
participării sociale egale indiferent de etnie, gen, din România ne permit să aflăm câteva aspecte
origine socială, orientare sexuală, apartenenţă privind percepția lor asupra mareșalului Ion
religioasă şi alte criterii cuprinse în Declaraţia Antonescu și asupra Mișcării Legionare. Astfel,
Fundamentală a Drepturilor Omului, precum respondenții au fost rugați să aleagă dintre patru
precizează Articolul 20 al Constituţiei României.” afirmații care descriu activitatea de ansamblu a
Pe de altă parte, tot în aceste zile a fost lansat mareșalul Antonescu: 1. A făcut foarte mult bine
filmul regizat de Radu Jude, "Îmi este indiferent țării, 2. A făcut și bine și rău, dar în ansamblu
dacă în istorie vom intra ca barbari", despre rezultatele au fost bune, 3. A făcut și bine și rău,
crimele regimului Antonescu, antisemitismul din dar în ansamblu rezultatele au fost rele, 4. A
acea perioadă și despre masacrarea evreilor de făcut foarte mult rău țării.
către români. După lansarea filmului, Jude Răspunsurile, descrise în Figura 6, arată că
declara într-un interviu: ”Nu știu cum mai sînt aproape două treimi dintre subiecți au evitat
manualele de istorie acum. Judecând după ce evaluarea lui Ion Antonescu, preferând să
văd că învață fiul meu cel mare la școală, afirme că nu au informații suficiente sau să nu
perspectiva pare să nu se fi schimbat prea mult: răspundă deloc.
Figura 6. Distribuția răspunsurilor respondenților la întrebarea ” Care este părerea dvs. despre mareșalul
Antonescu?”
Procentaj
50
47.1%
40
30
20 17.9% 16.8%
9.9%
10
4.4% 4.0%
0
A făcut A făcut și bine A făcut și bine A făcut Nu am NR
foarte și rău dar și rău dar foarte mult suficiente informații
mult bine în ansamblu în ansamblu rău țării pentru
țării rezultatele rezultatele a avea o părere
au fost bune au fost rele
26
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
percep drept problematic din perspectiva răspunsuri în funcție de câteva atribute ale
normelor sociale sau a legii. profesorilor. Vârsta este un predictor important,
Dintre cei care au răspuns, majoritatea afirmă că profesorii mai tineri având proporții mai scăzute
Ion Antonescu a avut rezultatele de ansamblu de aprecieri favorabile decât cei mai în vârstă
care au fost bune sau foarte bune (22%, față de (Figura 7). Chiar și în cazul celor sub 40 de ani,
14% care afirmă că au fost rele sau foarte rele). însă, evaluările pozitive sunt mai frecvente decât
Datele ne permit să evaluăm variația acestor cele negative.
Figura 7. Distribuția răspunsurilor respondenților la întrebarea ” Care este părerea dvs. despre mareșalul
Antonescu?” în funcție de categorie de vârstă din care face parte subiectul.
Părerea despre
100.0% 21 21 21 mareșalul Antonescu
21
18 18 16 A făcut foarte mult
bine țării
80.0%
9 10 21
9 A făcut și bine și rău,
6 dar în ansamblu
3 3
rezultatele au fost bune
60.0% 15
A făcut și bine și rău,
dar în ansamblu
3 rezultatele au fost rele
Nu am suficiente
20.0% informații pentru a
avea o părere
16 21 13 14
0.0%
NR
Categoria de vârstă 20-39 40-49 50-65 66-
De asemenea, părerea despre Ion Antonescu ridicat în cazul profesorilor de religie, urmați de
d e p i n d e d e s p e c i a l i z a re a d e p re d a re a cei de limba română, și cel mai scăzut în cazul
profesorului. Astfel, raportul dintre proporția celor care predau arte (desen, muzică), urmați de
părerilor pozitive și a celor negative este cel mai cei de științe sociale (Tabelul 10).
Tabelul 10. Distribuția răspunsurilor respondenților la întrebarea ” Care este părerea dvs. despre mareșalul
Antonescu?” în funcție de disciplina de predare a profesorului.
specializarea de predare
limbi științe limba mate- științele discipline religie arte Total
străine sociale română info naturii tehnice
A făcut foarte mult bine țării 3.4% 5.6% 3.4% 2.7% 5.6% 3.2% 2.4% 4.5% 4.0%
A facut și bine și rău,
dar în ansamblu 13.6% 23.1% 18.6% 21.7% 12.6% 24.1% 24.4% 4.5% 18.1%
rezultatele au fost bune
27
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
specializarea de predare
limbi științe limba mate- științele discipline religie arte Total
străine sociale română info naturii tehnice
A făcut și bine și rău, dar în
ansamblu rezultatele 7.5% 19.8% 6.1% 11.5% 5.9% 8.9% 6.1% 12.4% 10.2%
au fost rele
A făcut foarte mult rău țării 3.7% 4.0% 4.2% 3.1% 3.7% 5.1% 1.2% 5.6% 3.9%
Nu am suficiente informații
52.0% 31.5% 51.5% 45.6% 54.4% 41.8% 47.6% 59.6% 46.8%
pentru a avea o părere
NR 19.7% 16.0% 16.3% 15.5% 17.8% 17.1% 18.3% 13.5% 17.0%
Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
Diferențele în funcție de gradul didactic și de tipul Figura 9. Măsura în care respondenții sunt de
de localitate în care se află școala nu sunt acord cu afirmația ”Se discută prea puțin despre
semnificative statistic. persecutarea evreilor de către statul Român în
Chestionarul a cuprins alte două întrebări care timpul celui de-al doilea război mondial”.
vizează evaluări ale perioadei interbelice. Astfel,
profesorii au fost întrebați în ce măsură sunt sau 40
28
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
29
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
30
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Tabelul 12. Acordul profesorilor cu afirmația profesorii incluși în studiu indică percepția unor
„Învățământul de dinainte de 1989 era mai bun situații pozitive: 14.2% au răspuns că școala
decât cel de astăzi” asigură șanse egale pentru toți elevii ”în foarte
mare măsură”, iar 58.6% ”în mare măsură”.
Procente cumulate răspunsuri ”acord total” și Respondenții în opinia cărora școlile din Româ-
”mai degrabă de acord” (calcule după nia eșuează în această privință menționează
excluderea non-răspunsurilor+) frecvent copiii din familii sărace și/sau dezor-
Toți profesorii (n=1372) 61 ganizate, copiii de etnie romă, elevii cu dizabilități
sau cu cerințe educaționale speciale și elevii
Localizarea școlii
din mediul rural ca reprezentând principalele
Rural 69,2
categorii afectate de inegalitate. Percepția
Urban 52
conform căreia școala furnizează un mediu
Regiunea
caracterizat de inegalitate este asociată cu o
Nord Vest 57,7
apreciere generală neutră sau nefavorabilă a
Centru 51,3
sistemului educațional românesc.
Nord Est 60,3 Tabelul 13 arată distribuția profesorilor care
Sud Est 60,7 apreciază sistemul de educație ca furnizând
Sud (Muntenia) 63,6 șanse egale tuturor elevilor, în funcție de
București - Ilfov 67 localizarea școlii. Nu sunt diferențe semnificative
Sud Vest (Oltenia) 64,3 statistic între profesorii din rural și cei din urban
Vest 65,4 în privința acestei opinii. Diferența inter-regională
+
rata de non răspuns pentru acest item este de 3,9% (55 respondenți) cea mai consistentă este între zona Vest (în care
81% dintre profesori sugerează existența
Discuția asupra celor trei dimensiuni evaluative egalității de șanse) și zona București-Ilfov
prezentate mai sus este reluată în ultima (63.5%).
secțiune a capitolului, care propune și câteva
direcții explicative. Tabelul 13. Opinia profesorilor privind egalitatea de
șanse în contextul sistemului școlar din România
În continuarea analizei sunt discutate elemente
suplimentare referitoare la modul în care Procente cumulate răspunsuri ”în foarte mare
profesorii din România se raportează la calitatea măsură” și ”în mare măsură” la întrebarea
sistemului de educație. Primul dintre acestea se „În ce măsură credeți că școlile din România
referă la abilitatea școlilor din România de a oferi oferă șanse egale tuturor copiilor?” (procente
șanse egale tuturor copiilor. după excluderea non-răspunsurilor+)
Trebuie reamintit că o parte importantă a Toți profesorii (n=1396) 72,8
indicatorilor referitori la participarea școlară sau Localizarea școlii
la performanțele elevilor arată existența unor 70,7
Rural
decalaje notabile între mediul rural și urban,
Urban 73,6
precum și situația de dezavantaj a elevilor din
Regiunea
familii sărace sau a copiilor de etnie romă
Nord Vest 77,4
(European Commission 2017). În plus, datele
Centru 69,5
TALIS 2013 arată că în școlile în care mai mult
Nord Est 69,8
de 30% din efectivul de elevi este reprezentat
de copii din categorii socio-economice deza- Sud Est 71
vantajate, este mai probabil să predea profesori Sud (Muntenia) 71,6
aflați la debutul carierei didactice (cu mai puțin București - Ilfov 63,5
de 5 ani vechime) (CNEE 2014). Sud Vest (Oltenia) 75
În acest context, este oarecum surprinzător de Vest 81
observat că răspunsurile a circa 73% dintre +
rata de non răspuns pentru acest item este de 2,2% (31 respondenți)
31
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Tabelul 14. Percepția profesorilor asupra problemelor existente în școlile în care predau
Procente cumulate răspunsuri ”în foarte mare măsură” și ”în mare măsură” la întrebarea „În școala în care predați
dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme?” (după excluderea non-răspunsurilor), n variabil
32
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Mediul rural este asociat cu mai multe probleme probleme indicate preponderent de către
la nivelul școlii raportate de către profesori. profesori diferă în funcție de regiunea de
Regiunile Centru, București-Ilfov și județele din dezvoltare în care este plasată școala. Problema
sudul Munteniei sunt caracterizate de valorile rezultatelor slabe la învățătură se remarcă în
cele mai ridicate ale indexului de probleme răspunsurile profesorilor din regiunile Nord Vest,
identificate în școală, calculat pe baza și Vest. În zona de sud (Sud Est, Sud Vest Oltenia
răspunsurilor oferite de către profesori la itemii și Sud Muntenia) dar și în Nord-Est, numărul
de mai sus. ridicat de elevi cu situație materială foarte dificilă
În plus, așa cum este arătat în Tabelul 15, tipul de este raportat de procente ridicate de profesori.
Tabelul 15. Problemele care întrunesc cele mai ridicate procente cumulative de răspunsuri „în foarte mare
măsură” și „în mare măsură” în fiecare regiune (sunt indicate primele 2 probleme)
Ultima parte a acestei secțiuni readuce în problemelor din școală; (5) aprecierea măsurii în
discuție evaluările pe care profesorii le fac care sistemul de educație oferă șanse egale
asupra calității sistemului educațional românesc, tuturor copiilor; (6) localizarea școlii în mediul
explorând posibilii factori care influențează rural sau urban; (7) regiunea istorică în care e
opiniile profesorilor asupra acestei tematici. Cele plasată școala.
trei opinii analizate se referă la evaluarea Analiza de regresie arată că, din lista de factori
generală a sistemului de educație, la compararea de mai sus, 4 dintre predictori au putere
educației din România cu cea din țările vestice, explicativă. Astfel, probabilitatea ca un profesor
respectiv la compararea calității învățământului să evalueze pozitiv calitatea generală a
actual cu cea a sistemului de dinainte de 1989. sistemului de educație scade în cazul respon-
denților în opinia cărora școala din care provin
(1) Aprecierea pozitivă a sistemului de educație este afectată de multe probleme. De asemenea,
românesc este mai puțin probabil ca profesorii ce
Factorii luați în considerare ca posibili predictori consideră că școala nu oferă un context
pentru aprecierea pozitivă a sistemului de caracterizat de șanse egale pentru toți elevii să
educației sunt următorii: (1) nivelul de educație al aibă o evaluare pozitivă a sistemului de educație.
profesorilor (ultima școală absolvită); (2) Profesorii din mediul urban și cei din regiunea
vechimea în sistemul de învățămînt36; (3) statutul
didactic al profesorilor în sensul deținerii 36. Valoarea medie a vechimii în rândul profesorilor din studiu este de
calificării și titularizării; (4) indexul percepției 17.7 ani, iar cea mediană 18 ani.
33
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
34
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
persoane sau lucruri cu care cineva dorește să Universalism: înţelegere, apreciere, toleranţă şi
interacționeze. Nu toate valorile au aceeași protejare a bunăstării oamenilor şi a naturii (
importanță pentru o persoană. Unele valori au rol om „deschis la minte”, înţelepciune, dreptate
central în definirea sinelui, adică persoana nu ar socială, egalitate, pace în lume, o lume a
putea renunța la ele fără să simtă că face o frumosului, congruenţă cu natura, protejarea
concesie majoră, pe când altele au un rol mediului);
periferic în modul în care oamenii se definesc. Bună-voinţă: implicare în creșterea bunăstării
Astfel, valorile cu rol central în definirea sinelui oamenilor cu care intră în mod frecvent în
sunt mult mai stabile prin raportare la diferite contact (om de ajutor, onest, iertător, loial,
contexte sau situații. responsabil).
Schwartz (2001, 2004) propune patru categorii Optimizarea personală se referă la scopuri
mari de valori personale, în fiecare categorie centrate pe:
înscriindu-se mai multe valori specifice: (1) des- Putere: statut social şi prestigiu, control şi
chiderea sau disponibilitatea pentru schimbare; dominanţă asupra oamenilor şi a resurselor
(2) orientarea spre conservare; (3) orientarea (putere socială, autoritate, bogăţie, menţinerea
spre transcenderea sinelui; (4) orientarea spre unei imagini publice);
optimizare personală. Reușită personală: succes personal prin
demonstrarea competenţei raportată la
Deschiderea sau disponibilitatea pentru standarde sociale (om de succes, capabil,
schimbare se referă la orientarea resurselor ambiţios, cu influenţă).
spre
Hedonism: plăcere şi gratificare senzorială În studiul nostru am utilizat forma cu 21 de itemi
(plăcere, a „gusta” viaţa); a Portrait Values Questionnaire (Verkasalo,
Noutate şi provocări în viaţă (om curajos, o Lönnqvist, Lipsanen, și Helkama, 2009), tradus și
viaţă plină de diversitate, o viaţă palpitantă); adaptat pentru bateria în limba română a
Auto-direcţionare: mod independent de European Social Survey37.
gândire şi de acţiune, centrare pe a crea şi a Rezultatele studiului au evidențiat că valorile
explora (creativitate, libertate, independenţă, profesorilor din eșantionul nostru sunt centrate
curiozitate, alegerea propriilor scopuri). mai ales spre transcenderea sinelui și spre
Orientarea spre conservare cuprinde urmarea conservare și într-o mai mică măsură cu
unor scopuri centrate pe: deschidere spre schimbare și optimizare
Conformare: control şi limitare a acţiunilor, personală (Figura 10). Astfel, profesorii tind să
înclinaţiilor şi a impulsurilor care îi pot supăra stabilească și apoi să urmeze scopuri prin care
sau răni pe ceilalţi şi pot încălca expectanţe şi să îi ajute și să îi înțeleagă pe ceilalți, promovând
norme sociale (om politicos, obedient, auto- toleranța și spiritul de responsabilitate personală.
disciplinat, care îşi respectă părinţii şi De asemenea, urmează atent normele și regulile
vârstnicii); sociale și caută să respecte obiceiurile și
Securitate/ Siguranţă: armonie şi stabilitate la tradițiile sociale și culturale. De altfel, transcen-
nivel social, relaţional şi personal (siguranţă în derea sinelui și conservarea sunt orientări
familie, siguranţă la nivel naţional, ordine valorice care se pot potența reciproc, fiind
socială, curăţenie, reciprocitate în acordarea situate în proximitate pe continuumul valorilor
de favoruri); propus de modelul lui Schwartz (2001, 2004).
Tradiţie: respectare, acceptare şi aderare la Predominanța acestor valori poate fi explicată pe
obiceiurile şi ideile promovate de cultura de o parte prin specificul profesiei de cadru
tradiţională şi de religie (om umil, care îşi didactic, care presupune o atenție sporită la
acceptă „locul” în viaţă, devotat, respectă nevoile și particularitățile celorlalți (elevi, părinți,
tradiţiile, echilibrat).
Transcenderea sinelui presupune alegerea și
urmarea unor scopuri centrate pe:
35
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
alți profesori). Pe de altă parte, orientare spre ridicat de respectare a tradițiilor sociale și
conservare poate fi relaționată și cu specificul culturale, lucru confirmat și de studiile lui
cultural al României, care este marcat de un nivel Hofstede (2001).
Figura 10. Media valorilor personale ale profe-sorilor, la nivel întregului eșantion (N = 1427)
6,00
Media
5,00
4,00
3,00
2,00
1,00
0,00
Deschidere spre Orientare spre Transcedere Optimizare
schimbare conservare a sinelui personală
Din perspectiva diferențelor de gen, valorile este mai probabil ca acele femei pentru care
orientate spre transcenderea sinelui și spre aceste valori au rol central între valorile lor
conservare sunt mai bine conturate la femeile personale să aleagă și apoi să rămână în
cadre didactice față de bărbații cadre didactice sistemul de învățământ. Totuși, nu am
(Figura 11). Cum femeile tind să aleagă mai identificat diferențe în ceea ce privește valorile
degrabă această profesie față de bărbați, este în funcție de nivelul gradului didactic pe care îl
posibil ca aceste valori să fi contribuit la alegerea au profesorii.
și apoi asumarea rolului de cadru didactic. Adică
Figura 11. Diferențe privind tipurile de valori, în funcție de genul cadrelor didactice (328 bărbați și 1099
femei) Bărbați
Femei
6,00
5,00
4,00
3,00
2,00
1,00
0,00
Deschidere spre Orientare spre Transcedere Optimizare
schimbare conservare a sinelui personală
36
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Figura 12. Convingerile privind predarea și învățarea, la nivelul întregului eșantion (N = 1427)
Media
4,50
4,00
3,50
3,00
2,50
2,00
1,50
1,00
0,50
0,00
Convingeri constructiviste/ Convingeri behavioriste/
progresiste tradiționale
37
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Figura 13. Diferențe privind convingerile legate de predare, în funcție de genul cadrelor didactice (328
bărbați și 1099 femei)
Bărbați Femei
5,00
4,50
4,00
3,50
3,00
2,50
2,00
1,50
1,00
0,50
0,00
Convingeri constructiviste/progresiste Convingeri behavioriste/tradiționale
38
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Figura 15. Diferențe privind dimensiuni ale identității profesionale, în funcție de genul cadrelor didactice
(328 bărbați și 1099 femei)
Bărbați Femei
5,00
4,50
4,00
3,50
3,00
2,50
2,00
1,50
1,00
0,50
0,00
Angajament Explorare Reconsiderare a
profesional profesională angamentului
profesional
În ceea ce privește diferențele în funcție de Relația dintre valorile profesorilor, convingerile lor
gradul didactic, cadrele didactice cu grad legate de predare și identitate lor profesională
didactic 1 sunt mai implicate și se identifică mai
mult cu jobul de profesor, față de cele cu grad Deschiderea spre schimbare este relaționată
didactic 2, cu definitivat și cele care nu au nici un pozitiv cu convingerile progresive privind
grad didactic. În ceea ce privește intențiile de a predarea. Astfel, acei profesori care urmează în
schimba jobul de profesor, cei care au general scopuri ce valorizează independența,
definitivatul și cei fără grad didactic se gândesc autonomia personală și care caută să se implice
cel mai mult să își caute un alt job. În mod preponderent în activități interesante și dificile,
surprinzător, nu am găsit diferențe în funcție de vor agrea mai degrabă o abordare a predării
gradul didactic în ceea ce privește explorarea centrată pe elevi și pe particularitățile acestora
profesională, adică măsura în care continuă să de învățare. Este mai probabil ca acest tip de
analizeze activ căile prin care pot deveni valori să stimuleze strategii inovative de predare
profesori mai buni. a conținuturilor curriculare. Acest lucru este
important și din perspectiva relaționării pozitive a
deschiderii spre schimbare cu explorarea
profesională, sugerând faptul că profesorii care
39
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
sunt provocați de schimbare încearcă în mod anumite componente ale profesiei de cadru
activ să învețe mai multe despre această didactic pot să fie mai puțin atractive pentru cei
meserie. Totuși, relaționarea pozitivă a acestei care au un nivel ridicat de valori centrate pe
categorii de valori și cu reconsiderarea deschiderea spre schimbare.
profesională atenționează asupra faptului că
Tabelul 16. Corelații între valorile personale, convingerile privind predarea și identitatea profesională
Convingeri legate de predare Identitate profesională
Predare Predare
Angajament Explorare Reconsiderare
Variabila constructivistă/ behavioristă/
profesional profesională profesională
progresivă tradițională
Deschidere spre schimbare .11*** .00 .00 .08** .06*
Orientare spre conservare .07** .12*** .11*** .09** -.11***
Transcendere a sinelui .16*** -.00 .01 .09** -.12***
Optimizare personală .01 .10*** .06 .12*** .05
Notă. *p < .05, ** p < .01, *** p < .001.
40
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
profesorilor care contează pentru formarea de este echitabil este atât un indicator al calității
elevi cu preferințe și comportamente pro- guvernării democratice cât și unul dintre
democratice, sondajul realizat pe un eșantion determinanții importanți, întrucât inegalitatea de
reprezentativ de profesori face posibilă evaluarea șanse școlare contribuie la creșterea inegalită-
câtorva aspecte de echitate și eficiență a ților economice și de reprezentare politică.
sistemului educațional. Astfel, datele ne permit
să comparăm școlile din rural cu cele din urban, În ceea ce privește diferențele între rural și urban,
precum și școlile care se confruntă cu dificultăți școlile din sate tind să aibă proporții mai ridicate
cu restul școlilor, din perspectiva atributelor de profesori tineri, la începutul carierei didactice,
socio-profesionale ale profesorilor care predau în precum și de profesori cu vârste apropiate de
cadrul lor. Măsura în care un sistem educațional cele de pensionare (Figura 16).
Figura 16. Distribuția vârstei profesorilor în funcție de mediul în care se află școala (rural/urban).
Rural Urban
80 80
70 70
Vârsta (în ani împliniți)
50 50
40 40
30 30
20 20
Distribuția vechimii în profesie aduce câteva decât cei din urban (Figura 17). O consecință
nuanțe în plus: proporția profesorilor cu vechime este faptul că media salariilor din rural este mai
mai mică de 10 ani este mai ridicată în rândul mică decât media salariilor din urban. Astfel,
celor din rural decât în cazul urbanului (27% față societatea alocă sume de bani mai mici pentru
de 17%), și este mai scăzută pentru cei cu educația unui elev care învață într-un sat față de
vechimea între 20 și 25 (10% față de 16%). un elev care învață la oraș38.
41
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Figura 17. Distribuția treptelor de calificare ale profesorilor în funcție de mediul în care se află școala
(rural/urban).
100.0% 0.0
24.5 Rural
30.6
Urban
33.0
42.2
80.0%
0.72
60.0%
100.0
75.5
69.4
40.0% 67.0
57.8
20.0%
0.0%
Nu dețin un Definitivat Gradul II Gradul I Doctorat
grad didactic
42
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
nivele ridicate de încredere în partide, 15% în cuplurilor necăsătorite. Excepția de la acest tipar
Parlament și 19 % în Guvern. Pe de altă parte, se înregistrează atunci când este vorba despre
instituțiile în care profesorii au multă încredere persoanele de etnie romă, în cazul cărora
sunt armata (79%), biserica (62%) și poliția (59%). această diferență dispare.
Merită notat și faptul că peste două treimi dintre
respondenți declară nivele modeste de interes Datele pun în evidență și faptul că cel puţin unul
pentru politică. din opt profesori se pronunță în favoarea
Profesorii tind să fie mai frecvent implicați în plasării elevilor romi în clase separate, și doar
asociații decât adulții români cu nivel similar de doar patru din cinci au optat pentru varianta
educație. Apartenența la sindicate este, de învățării în clase diverse etnic. Profesorii care
departe, forma de asociativitate cea mai des predau în școli cu dificultăți mari, care au
întâlnită în rândul profesorilor (74%). Cu toate vechime în profesie ridicată, fără studii
acestea, peste 60% dintre respondenți declară postuniversitare, precum și cei de etnie
nivele reduse de încredere în organizațiile non- maghiară, preferă mai frecvent o educație
guvernamentale. segregată pentru romi.
În ceea ce privește nivelul de încredere socială, Luate împreună, datele cantitative și cele
unul dintre ingredientele importante pentru calitative arată, cu destulă claritate, faptul că o
facilitarea cooperării la nivelul comunităților și al parte însemnată dintre profesori nu sunt
societății, profesorii tind să aibă un nivel foarte pregătiți suficient pentru a lucra cu elevi care
redus, mai ridicat însă decât al celorlalți adulți din poartă cu ei povara unei istorii sociale nefavo-
România. rabile, și că sistemul educațional amplifică
Nivelul de toleranţă socială al profesorilor este aceste dificultăți.
scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii
de persoane decât în restul societății. Astfel, De asemenea, analiza semnalează o lipsă de
profesorii tind să fie mai reticenți în acceptarea în suprapunere între profilul sistemului de
proximitate a imigranților, a persoanelor de rasă educație din România conturat de indicatori de
diferită, religie diferită sau care vorbesc o limbă calitate dintre cei mai diverși și percepțiile
diferită, însă au atitudini mai tolerante față de profesorilor, în ansamblu mult mai pozitive.
homosexualitate și avort, două dintre temele Astfel, proporția respondenților care consideră că
care generează în mod recurent controverse în sistemul este bun este dublă față de cea a
dezbaterea publică din România. respondenților care consideră că este prost
Peste 60% dintre profesori și-au exprimat (40% față de 18%). Mai mult de jumătate dintre
dezacordul în privința acordării în România a profesorii cuprinși în studiu consideră învăță-
permisiunii ca persoanele de același sex să se mântul autohton ca fiind superior celui din țările
căsătorească, iar mai mult de o treime dintre vestice, în timp ce peste 60% îl văd în declin față
profesori consideră că homosexualitatea nu este de perioada de dinainte de 1989. Este remarcabil
niciodată justificată. Ambele opinii sunt cel mai și faptul că plasarea în mediul rural nu
bine reprezentate în rândul profesorilor celor mai influențează negativ aprecierea pozitivă a
tineri. sistemului de educație.
În privința imigranților/muncitorilor din străină- De asemenea, peste 70% dintre profesori
tate, aproape o treime dintre profesori (32.4%) au consideră că școlile din România reușesc să
indicat această categorie drept vecini pe care nu ofere șanse egale tuturor copiilor, iar această
și-ar dori să îi aibă. opinie nu diferă substanțial în funcție de
De asemenea, merită observat că profesorii care localizarea școlilor în mediul urban sau rural. Pe
predau în școli din mediul urban sunt mai de altă parte, atât în datele culese prin sondaj
toleranți decât cei care activează în zone rurale cât și în interviurile de grup este deseori
în ceea ce privește acceptarea în proximitate a menționată ideea că elevii din mediul rural au un
imigranților, persoanelor cu religie diferită, rasă dezavantaj față de cei din școlile de la oraș;
diferită sau care vorbesc o limbă diferită și a acest dezavantaj rezultă frecvent din resursele
43
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
insuficiente pe care le dețin unele dintre familii, cunoștințelor profesorilor, studiul pune în
dar și din modul în care este asigurată resursa evidență câteva aspecte ce diferențiază școlile
umană din școlile rurale, în care deseori se din România în funcție de tipul de localitate în
apelează la profesori suplinitori. care sunt plasate. Astfel, din perspectiva
treptelor de calificare utilizate în sistemul de
Analiza datelor arată și relația substanțială învățământ, profesorii din rural tind să aibă
dintre valorile personale după care se ghidează nivele mai reduse decât cei din urban, iar
profesorii și modul în care aceștia se rapor- diferențele sunt cele mai mari în cazul
tează la procesele de predare și învățare. De disciplinelor care contează din perpectiva
exemplu, profesorii caracterizați de deschidere selecțiilor pentru treptele educaționale supe-
către schimbare (care valorizează autonomia rioare. Aceste diferențe sistematice de pregătire
personală, independența, implicarea în acțiuni în rândul profesorilor sunt una dintre sursele
interesante și dificile) au o mai mare înclinare importante de inegalitate de șanse școlare între
către predarea centrată pe elevi, în care primează elevii din rural și cei din urban.
particularitățile de învățare ale acestora din
urmă. Valorile personale ale profesorilor au un
impact nu doar asupra modalității în care aceștia 9. Recomandări
își calibrează strategiile didactice, ci și asupra
modului în care se raportează la meseria și Ce este de făcut? În primul rând, reluăm aici o
identitatea de profesor. recomandare pe care am inclus-o deja într-o
Educația pentru democrație trebuie să înceapă serie de analize și articole recente39 pentru că
cu o formare și evaluare democratică a este susținută în mod clar și de datele acestui
profesorilor, pentru a susține în mod adaptativ studiu, și pentru că adoptarea ei devine cu timpul
orientarea lor spre conservare. Nevoia de tot mai presantă.
predictibilitate și control reprezintă una dintre Este necesară o creștere substanțială a finanțării
nevoile umane principale atât pentru modul în învățământului, în primul rând a salariilor pentru
care ne gândim la propriul viitor, cât și pentru profesorii debutanți, pentru cei care lucrează cu
modul în care interacționăm cu ceilalți. Orienta- elevi din categorii vulnerabile și pentru cei care
rea spre conservare (respectarea tradițiilor, predau în mediul rural. În același timp, sistemul
urmarea reguli sociale, și căutarea unui nivel educațional ar trebui să aibă standarde mai stricte
ridicat de siguranță) reflectă această nevoie. În privind condițiile minimale pentru profesare, iar
eșantionul de profesori inclus în acest studiu acestea ar trebui să fie aplicate uniform în raport cu
această orientare valorică susține atât convin- nivelul școlar, tipul de localitate, și mediul social în
gerile privind predarea, cât și angajamentul și care se află școala.
explorarea jobului de profesor. De aceea, modul De asemenea, considerăm că pregătirea pentru
în care sunt formați profesorii trebuie să reflecte profesie realizată în școli și în universități este
mai bine realitatea școlilor din România. Pentru deficitară, atât în ceea ce privește pregătirea
a-i pregăti pe viitorii profesori pentru sistemul pentru disciplinele de specialitate, cât și
real de învățământ, curricula trebuie să integreze formarea de valori, deprinderi și norme civice în
abordarea unor probleme cu care se vor rândul viitorilor profesori.
confrunta la clasă (de exemplu, hărțuirea sau Este necesară revizuirea ofertei de cursuri pentru a
bullying), cu reguli și strategii care sunt utile în crește accentul asupra dezvoltării abilităților de
contextul nostru cultural. Apoi, stagiile de lucru cu elevi din grupuri vulnerabile, pentru a
practică pentru viitorii profesori, în contexte reale contribui mai mult la dezvoltarea unor practici și
de la clasă, îi pot ajuta să înțeleagă din postura convingeri legate de predare care au în centru elevul
cadrului didactic care sunt tradițiile (adaptative și și caracteristicile sale unice de dezvoltare și
mai puțin adaptative) respectate în sistemul
nostru de învățământ.
39. De ex. Bădescu, Negru-Subțirică, Ivan, Angi (2017), Bădescu (2018)
În plus față de analiza atitudinilor, normelor și
44
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
învățare. În egală măsură, este necesară educarea Pentru întărirea angajamentului/ asumării rolului
viitorilor profesori pentru a putea contribui mai de profesor este importantă integrarea valorilor
eficient la formarea de buni cetățeni. personale ale acestora în modul de organizare a
Schimbările ar trebui să includă nu doar curricula lecțiilor și în planificarea dezvoltării lor ca
propriu-zisă, ci şi modul în care materia este profesori. Caracterul precar al ocupației de
predată, natura climatului din școli și universități. profesor în România se reflectă în mod recurent
Este necesară includerea unor componente de în percepția socială a acestei ocupații și în
educație civică pentru studenții de la toate speciali- dinamica deficitară a angajării și a promovării în
zările și întărirea mecanismelor care stimulează contexte educaționale. Centrarea unei părți
implicarea studenților în deciziile ce privesc însemnate din eșantionul nostru pe valori care
departamentele, facultățile și universitățile. transcend sinele (înțelegere, toleranță, ajutarea
celorlalți) arată că, măcar la un nivel explicit, ei se
Rezultatele studiului arată că o parte însemnată regăsesc în scopuri care merg dincolo de propria
a profesorilor ar favoriza repartizarea elevilor de bunăstare. Aceste valori pot fi un punct central
etnie romă în clase separate; acest fapt reafirmă de sprijin pentru o regândire a predării care să
o problemă mai veche a sistemului educațional stimuleze activismul civic al elevilor.
din România legată de o înțelegere deficitară a Din aceste motive, ar fi binevenite programe de
ceea ce înseamnă educația incluzivă și non- dezvoltare profesională pentru profesori, în care
discriminatorie. aceștia să învețe să ”traducă” propriile valori în
Recomandăm includerea atât în pregătirea inițială a acțiuni pe care le pot implementa la clasă, în mod
profesorilor cât și în pregătirea pe parcurs a unui realist.
modul de formare care să adreseze în mod explicit
aspecte legate de educația în medii caracterizate de
diversitate etnică și socio-economică.
45
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Bibliografie
46
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Meirink, J. A., Meijer, P. C., Verloop, N., & Bergen, T. C. (2009). Understanding teacher learning in
secondary education: The relations of teacher activities to changed beliefs about teaching and learning.
Teaching and Teacher Education 25, 89–100.
Ministerul Educației Naționale (2016) „Raport privind starea învățământului preuniversitar din România”,
d i s p o n i b i l l a h t t p s : // w w w. e d u . r o / s i t e s / d e f a u l t / fi l e s / _ fi % C 8 % 9 9 i e r e / M i n i s t e r / 2 0 1 7 /
transparenta/Stare%20preuniv%202016.pdf, accesat 05.02.2018.
Negru, O., Pop, I. E., Damian, L., & Moraru, C. (2011). Aspirations and identity processes in the
meaningful development of future teachers. Procedia - Social and Behavioral Sciences, 11, 102-106.
Negru-Subțirică, Oana (2017). Formarea identității și rosturile vieții: Despre sens și direcție. Editura
ASCR, Cluj-Napoca. ISBN 978-606-977-007-8
Noris, Pippa (2008). Driving Democracy. Do powersharing institutions work? Cambridge: Cambridge
University Press.
OECD (2016) PISA 2015 Results: Excellence and Equity in Education (Volume I). PISA, OECD Publishing,
Paris. http://dx.doi.org/10.1787/9789264266490-en.
Paris, S. G., & Paris, A. H. (2001). Classroom applications of research on self-regulated learning.
Educational Psychologist, 36, 89-101.
Payne, Stanley G. (1996). A History of Fascism 1914–1945 Madison: University of Wisconsin Press (pp.
277–289)
Pew Research Center. 2017. Religious Beliefs and National Belonging in Central and Eastern Europe.
Online http://www.pewforum.org/2017/05/10/social-views-and-morality/, accesat 01.02.2018.
Radu Ioanid. 2000. The Holocaust in Romania: The Destruction of Jews and Gypsies Under the
Antonescu Regime, 1940-1944, în Ivan R. Dee; and Vladimir Solonari. Purifying the Nation: Population
Exchange and Ethnic Cleansing in Nazi-Allied Romania. Woodrow Wilson Center Press.
Schultz, W., Ainley, J., Fraillon, J., Losito, B., Agrusti, G. & Friedman, T. 2016. Becoming citizens in a
changing world. IEA International Civic and Citizenship Education Study. 2016 International Report.
Amsterdam: IEA.
Schwartz, S. H., & Boehnke, K. (2004). Evaluating the structure of human values with confirmatory
factor analysis. Journal of Research in Personality, 38, 230-255.
Schwartz, S. H., Melech, G., Lehmann, A., Burgess, S., Harris, M., & Owens, V. (2001). Extending the
cross-cultural validity of the theory of basic human values with a different method of measurement.
Journal of Cross-Cultural Psychology, 32, 519-542.
Stolle, D. 1998. ”Bowling together, bowling alone: the development of generalized trust in voluntary
associations”, Political Psychology Vol. 19 (3), pp. 497-525.
Torney-Purta, J., Lehmann, R.. Oswald, H. & Schultz, W. 2001. Citizenship and education in twenty-eight
countries. Civic knowledge and engagement at age fourteen (CIVED). Amsterdam: IEA.
Van Driel, J. H., Bulte, A. M., & Verloop, N. (2007). The relationships between teachers' general beliefs
about teaching and learning and their domain specific curricular beliefs. Learning and Instruction, 17,
156-171.
Vasiliu, Luiza. 2018. ”Nu mi-e simpatică nostalgia” - interviu cu Radu Jude. Scena9.
www.scena9.ro/article/interviu-radu-jude-tara-moarta
47
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
Verkasalo, M., Lönnqvist, J. E., Lipsanen, J., & Helkama, K. (2009). European norms and equations for a
two dimensional presentation of values as measured with Schwartz's 21item portrait values
questionnaire. European Journal of Social Psychology, 39, 780-792.
Voicu, B., coord. (2010). Renunțarea timpurie la educație. Posibile căi de prevenire. București:
Vanemonde.
Weldon, S. A. 2006. „The institutional context of tolerance for ethnic minorities: a comparative multi-
level analysis of Western Europe”, American Journal Of Political Science Vol.10, issue 2, pp. 331-349.
Woolley, S. L., & Woolley, A. W. (1999). Can we change teachers' beliefs? A survey about constructivist
and behaviorist approaches. Paper presented at the Annual Meeting of the American Educational
Research Association (Montreal, Quebec, April 19-23).
World Values Survey Wave 6 2010-2014 Official Aggregate v.20150418. World Values Survey
Association (www.worldvaluessurvey.org). Aggregate File Producer: Asep/JDS, Madrid SPAIN.
A2. Variația percepțiilor despre problemele prezente în școli, în funcție de regiunea în care este plasată
școala
Indice mediu probleme în cadrul școlii în funcție de regiune*
CENTRU 37.5
BUCUREȘTI-ILFOV 35.7
SUD MUNTENIA 34.3
VEST 33.8
Total 31.8
SUD EST 30.0
SUD VEST OLTENIA 29.2
NORD VEST 28.2
NORD EST 26.8
*Indice calculat pe baza răspunsurilor profesorilor la 15 itemi referitori la probleme prezente în școala de proveniență.
48
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
49
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
ANEXA
100
88.7%
80
60
Percent
40
20
Cât de multă încredere aveți în oamenii din următoarele categorii: foarte multă, multă, puțină sau foarte
puțină? Familia dvs.
50
46.5%
40
34.0%
30
Percent
20
15.4%
10
4.0%
0
Foarte multă Multă Puțină Foarte puțină
Cât de multă încredere aveți în oamenii din următoarele categorii: foarte multă, multă, puțină sau foarte
puțină? Oamenii din cartierul dvs.
50
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
61.5%
40
Percent
20 24.2%
12.4%
1.9%
0
Foarte multă Multă Puțină Foarte puțină
Cât de multă încredere aveți în oamenii din următoarele categorii: foarte multă, multă, puțină sau foarte
puțină? Oamenii pe care îi cunoașteți personal.
50
43.8%
40
40.7%
30
Percent
20
10 13.2%
2.4%
0
Foarte multă Multă Puțină Foarte puțină
Cât de multă încredere aveți în oamenii din următoarele categorii: foarte multă, multă, puțină sau foarte
puțină? Oamenii pe care îi întâlniți prima dată.
51
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
44.8%
40
39.0%
30
Percent
20
10
11.8%
4.4%
0
Foarte multă Multă Puțină Foarte puțină
Cât de multă încredere aveți în oamenii din următoarele categorii: foarte multă, multă, puțină sau foarte
puțină? Oamenii de altă religie.
50
44.2%
40
38.3%
30
Percent
20
10 13.4%
4.1%
0
Foarte multă Multă Puțină Foarte puțină
Cât de multă încredere aveți în oamenii din următoarele categorii: foarte multă, multă, puțină sau foarte
puțină? Oamenii de altă naționalitate.
52
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
100
97.1%
80
60
Percent
40
20
2.6%
0.1% 0.2%
0
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care
le considerați a fi importante? Bunele maniere.
100
80
81.1%
60
Percent
40
20
16.9%
1.3% 0.7%
0
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care
le considerați a fi importante? Independența.
53
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
100
89.3%
80
60
Percent
40
20
Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de
cunoștințe. Pe care le considerați a fi importante? Hărnicia.
100
96.3%
80
60
Percent
40
20
3.4%
0.3%
0 0.0%
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care
le considerați a fi importante? Sentimentul de responsabilitate.
54
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
100
88.6%
80
60
Percent
40
20
Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care
le considerați a fi importante? Imaginația.
100
95.4%
80
60
Percent
40
20
4.1%
0.4% 0.0%
0
Menționat Nemenționat NS NR
Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care
le considerați a fi importante? Respectul pentru alte persoane.
55
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
80
71.3%
60
Percent
40
26.8%
20
0 1.2% 0.7%
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de
cunoștințe. Pe care le considerați a fi importante? Spiritul de economisire.
100
89.7%
80
60
Percent
40
20
Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care
le considerați a fi importante? Perseverența.
56
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
63.0%
40
Percent
33.3%
20
1.7% 2.0%
0
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care
le considerați a fi importante? Credința religioasă.
100
80
81.7%
60
Percent
40
20
16.9%
1.0% 0.5%
0
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care
le considerați a fi importante? Altruismul.
57
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
56.4%
50
40
38.8%
Percent
30
20
10
2.5% 2.3%
0
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care
le considerați a fi importante? Supunerea.
100
80 86.1%
60
Percent
40
20
12.2%
0.6% 1.1%
0
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care
le considerați a fi importante? Spiritul de competiție.
58
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
100
96.5%
80
60
Percent
40
20
3.1%
0 0.2% 0.2%
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care elevii le pot învăța la școală, în plus față de cunoștințe. Pe care
le considerați a fi importante? Lucrul în echipă și cooperarea cu semenii.
50
40
40.8%
35.6%
35.6%
30
Percent
20
10 14.0%
0
Foarte bun Bun Nici bun, nici rău Prost Foarte prost NS/NR
59
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
30
29.2%
27.6%
26.9%
20
Percent
13.0%
10
3.3%
0
Deloc În foarte mică În mică În mare În foarte mare
măsură măsură măsură măsură
În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? a. Siguranța
scăzută în școală.
40
36.9%
30 32.1%
Percent
20
17.2%
10
4.9% 8.9%
0
Deloc În foarte mică În mică În mare În foarte mare
măsură măsură măsură măsură
În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? b. Rezultate
slabe la învățătură ale elevilor.
60
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
37.3%
34.2%
30
Percent
20
14.7%
10
9.6%
4.2%
0
Deloc În foarte mică În mică În mare În foarte mare
măsură măsură măsură măsură
30
28.1% 28.2%
20
20.3%
Percent
10 12.7%
10.7%
0
Deloc În foarte mică În mică În mare În foarte mare
măsură măsură măsură măsură
În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? d. Dotarea
precară a laboratoarelor.
61
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
33.4%
30
29.1%
Percent
20
17.4%
10 11.9%
8.2%
0
Deloc În foarte mică În mică În mare În foarte mare
măsură măsură măsură măsură
În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? e. Atitudinea
necuviincioasă a elevilor față de profesori.
30
28.9%
27.9%
26.9%
20
Percent
13.2%
10
3.1%
0
Deloc În foarte mică În mică În mare În foarte mare
măsură măsură măsură măsură
În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? f. Condițiile
nesatisfăcătoare din sălile de clasă.
62
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
34.7% 34.9%
30
Percent
20 20.9%
10
7.2%
2.3%
0
Deloc În foarte mică În mică În mare În foarte mare
măsură măsură măsură măsură
În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? g. Lipsa
curățeniei în incinta școlii.
50
40
41.2%
34.9%
30
Percent
20
18.5%
10
4.0%
1.5%
0
Deloc În foarte mică În mică În mare În foarte mare
măsură măsură măsură măsură
63
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
50
51.5%
40
Percent
30
30.4%
20
14.2%
10
3.0%
0.8%
0
Deloc În foarte mică În mică În mare În foarte mare
măsură măsură măsură măsură
În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? i. Slaba
pregătire profesională a cadrelor didactice.
60
60.9%
40
Percent
25.2%
20
10.7%
2.2%
0.9%
0
Deloc În foarte mică În mică În mare În foarte mare
măsură măsură măsură măsură
În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? j. Atitudinea
agresivă a profesorilor în relația cu elevii.
64
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
45.0%
40
37.7%
30
Percent
20
10
11.7%
4.5%
1.2%
0
Deloc În foarte mică În mică În mare În foarte mare
măsură măsură măsură măsură
În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? k. Lipsa de
profesori titulari.
65.7%
60
40
Percent
20
20.3%
8.8%
3.8%
1.4%
0
Deloc În foarte mică În mică În mare În foarte mare
măsură măsură măsură măsură
65
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
30
26.5%
24.1%
20
21.3%
Percent
16.8%
10
11.3%
0
Deloc În foarte mică În mică În mare În foarte mare
măsură măsură măsură măsură
În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? m. Lipsa
fondurilor.
40
30
30.6%
26.1%
Percent
24.4%
20
10
11.5%
7.4%
0
Deloc În foarte mică În mică În mare În foarte mare
măsură măsură măsură măsură
În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? n. Numărul
ridicat de elevi din familii foarte sarace.
66
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
55.1%
50
40
Percent
30
25.2%
20
10 13.0%
5.1%
1.5%
0
Deloc În foarte mică În mică În mare În foarte mare
măsură măsură măsură măsură
În școala, liceul în care predați dvs., în ce măsură vă confruntați cu următoarele probleme? o. Situarea
școlii într-o zonă periculoasă.
60
50 54.5%
40
Percent
30
20 23.6%
18.2%
10
3.8%
0
Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total
de acord nu sunt de acord
67
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
36.5% 36.0%
30
Percent
20
14.0% 13.6%
10
0
Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total
de acord nu sunt de acord
În ce măsură sunteți sau nu de acord cu cu următoarele afirmații? Învățământul românesc este mai
bun decât învățământul din Occident.
40
37.5%
30
28.2%
26.0%
Percent
20
10
8.3%
0
Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total
de acord nu sunt de acord
68
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
57.3%
50
40
Percent
35.2%
30
20
10
6.0%
1.6%
0
Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total
de acord nu sunt de acord
În ce măsură sunteți sau nu de acord cu cu următoarele afirmații? E nevoie de mai multă disciplină în
școlile din România.
50
40 43.4%
41.3%
30
Percent
20
10 12.9%
2.3%
0
Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total
de acord nu sunt de acord
69
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
37.1%
30
29.6%
Percent
20
20.1%
13.2%
10
0
Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total
de acord nu sunt de acord
În ce măsură sunteți sau nu de acord cu cu următoarele afirmații? Se discută prea puțin despre valorile
pozitive promovate de către liderii legionari din perioada interbelică.
40
37.0% 36.8%
30
Percent
20
15.2%
10
10.9%
0
Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total
de acord nu sunt de acord
**În ce măsură sunteți sau nu de acord cu cu următoarele afirmații? Se discută prea puțin despre
persecutarea evreilor de către statul Român în timpul celui de-al doilea război mondial.
70
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
45.8%
40
30
Percent
25.3%
20
21.6%
10
7.3%
0
Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total
de acord nu sunt de acord
60
62.5%
40
Percent
20
21.0%
11.6%
5.0%
0
Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total
de acord nu sunt de acord
În ce măsură sunteți sau nu de acord cu cu următoarele afirmații? Căsătoriile între persoane de acelși
sex ar trebui să fie permise în România.
71
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
49.2%
40
35.3%
30
Percent
20
10
11.3%
4.3%
0
Acord total Mai degrabă Mai degrabă Dezacord total
de acord nu sunt de acord
În ce măsură sunteți sau nu de acord cu cu următoarele afirmații? Criza refugiaților din UE a fost
provocată de oameni de afaceri evrei.
20
17.0%
15
Percent
10 11.0% 10.9%
9.9% 10.4% 10.5%
8.3% 8.6%
5
5.1%
3.6%
3.1%
1.6%
0
doi
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Deloc
democratic
Cât se poate
de democratic
Cât de democratic credeți că este guvernată România în prezent? Vă rugăm să dați o notă de la 1 la10,
unde 1 înseamnă deloc democratic iar 10 înseamnă cât se poate de democratic.
72
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
30
25.9%
Percent
20
14.4% 14.2%
10 12.3%
10.2%
8.1%
7.1%
4.6% 1.4% 1.0% 0.6%
0.2%
0
doi
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Deloc
mulțumit
Foarte
mulțumit
Pe o scală de 1 la 10, unde 1 înseamnă deloc mulțumit și 10 înseamnă foarte mulțumit, cât de mulțumit
sunteți cu modul în care funcționează sistemul politic din țara dvs. în prezent?
30
26.8%
26.0% 25.8%
20 21.4%
Percent
10
0
Foarte bine Bine Prost Foarte prost
Cât de bine credeți ca ar fi pentru România: să aibă un conducător puternic, care nu își bate capul cu
parlamentul și cu alegerile.
73
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
35.4%
34.1%
30
Percent
20
19.8%
10
10.7%
0
Foarte bine Bine Prost Foarte prost
Cât de bine credeți ca ar fi pentru România: să aibă un guvern de specialiști, care conduc țara după
cum cred ei că este mai bine pentru țară.
60
58.5%
50
40
Percent
30
20 24.4%
10
12.0%
5.1%
0
Foarte bine Bine Prost Foarte prost
74
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
62.1%
40
Percent
29.7%
20
5.4%
2.9%
0
Foarte bine Bine Prost Foarte prost
60 62.5%
40
Percent
20 23.0%
10.9%
3.6%
0
Foarte bine Bine Prost Foarte prost
Cât de bine credeți ca ar fi pentru România: să aibă un sistem guvernat de legea religioasă, în care nu
există partide politice si alegeri electorale.
75
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
50 55.1%
40
Percent
30
27.6%
20
10
10.2%
7.1%
0
Foarte bine Bine Prost Foarte prost
60
58.1%
50
40
Percent
35.4%
30
20
10
4.2%
2.3%
0
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia
pe care nu i-ați dori ca vecini? Persoane dependente de droguri.
76
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
58.8%
50
40
Percent
30 32.5%
20
10
5.5%
3.2%
0
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia
pe care nu i-ați dori ca vecini? Persoane de rasă diferită de a dvs.
60
56.1%
50
40
31.4%
Percent
30
20
10
6.1%
3.7%
0
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia
pe care nu i-ați dori ca vecini? Imigranți, muncitori din străinătate.
77
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
49.8%
40
40.1%
Percent
30
20
10 6.8%
3.1%
0
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia
pe care nu i-ați dori ca vecini? Homosexuali.
60
56.9%
50
40
Percent
30 34.2%
20
10
5.9%
3.0%
0
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia
pe care nu i-ați dori ca vecini? Persoane având o religie diferită de a dvs.
78
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
50 53.3%
40
40.9%
Percent
30
20
10
4.0%
1.8%
0
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia pe
care nu i-ați dori ca vecini? Alcoolici.
60
58.3%
50
40
Percent
30 34.5%
20
10
5.0%
2.2%
0
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia
pe care nu i-ați dori ca vecini? Cupluri necăsătorite care trăiesc împreună.
79
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
58.0%
50
40
Percent
35.0%
30
20
10
4.6%
2.4%
0
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia
pe care nu i-ați dori ca vecini? Persoane care vorbesc o limbă diferită de a dvs.
50
48.6%
40 42.7%
30
Percent
20
10
5.8%
2.8%
0
Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS NR
Pe lista următoare sunt trecute diferite grupuri de persoane. Ați putea, vă rugăm, să îi alegeți pe aceia
pe care nu i-ați dori ca vecini? Romi.
80
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
40
41.6%
30
Percent
25.1%
20
19.6%
10
11.5%
1.7%
0.5%
0
Foarte Destul Nu prea Foarte NS NR
multă de multă multă puțină/deloc
Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: foarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau
deloc? Biserică.
60
54.0%
50
40 35.6%
Percent
30
24.3%
20
17.1%
10
2.8%
0.6% 1.1%
0
Foarte Destul Nu prea Foarte NS NR
multă de multă multă puțină/deloc
Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: foarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau
deloc? Armată.
81
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
50
50.3%
40
Percent
30
29.2%
20
16.5%
10
2.4% 1.3%
0.2%
0
Foarte Destul Nu prea Foarte NS NR
multă de multă multă puțină/deloc
Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: foarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau
deloc? Televiziune.
50
48.5%
40
30
Percent
25.2%
20
10
20.9%
3.7%
0.4% 1.2%
0
Foarte Destul Nu prea Foarte NS NR
multă de multă multă puțină/deloc
Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: foarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau
deloc? Sindicate.
82
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
49.4%
40
33.7%
30
Percent
20
10
8.9%
6.2% 1.6%
0.2%
0
Foarte Destul Nu prea Foarte NS NR
multă de multă multă puțină/deloc
Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: foarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau
deloc? Poliție.
50
40 43.2%
38.7%
30
Percent
20
10
9.0%
5.8% 1.4% 1.8%
0
Foarte Destul Nu prea Foarte NS NR
multă de multă multă puțină/deloc
Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: foarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau
deloc? Tribunale.
83
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
40
40.0%
37.9%
30
Percent
20
16.1%
10
3.2% 2.3%
0.4%
0
Foarte Destul Nu prea Foarte NS NR
multă de multă multă puțină/deloc
Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: foarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau
deloc? Guvern.
60
50
51.4%
40
37.9%
Percent
30
20
10
6.2%
1.9% 2.2%
0.5%
0
Foarte Destul Nu prea Foarte NS NR
multă de multă multă puțină/deloc
Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: foarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau
deloc? Partidele politice.
84
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
40 41.6%
39.8%
30
Percent
20
10 13.2%
2.7% 2.3%
0.4%
0
Foarte Destul Nu prea Foarte NS NR
multă de multă multă puțină/deloc
Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: foarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau
deloc? Parlament.
50
40 42.2%
30
31.0%
Percent
20
18.1%
10
4.4%
1.8% 2.4%
0
Foarte Destul Nu prea Foarte NS NR
multă de multă multă puțină/deloc
Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: foarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau
deloc? Organizații neguvernamentale.
85
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
46.6%
40
30
Percent
29.7%
20
10
10.7%
9.1%
2.6%
1.3%
0
Foarte Destul Nu prea Foarte NS NR
multă de multă multă puțină/deloc
Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: foarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau
deloc? Uniunea Europeană.
40
38.4%
30
34.3%
Percent
20
13.9%
10
10.3%
2.5%
0.6%
0
Foarte Destul Nu prea Foarte NS NR
multă de multă multă puțină/deloc
Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: foarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau
deloc? Președinție.
86
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
38.9%
33.7%
30
Percent
20
14.5%
10
10.1%
2.2%
0.6%
0
Foarte Destul Nu prea Foarte NS NR
multă de multă multă puțină/deloc
Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: foarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau
deloc? Primăria localității.
50
40 42.2%
30
Percent
29.2%
20
14.8%
10 8.1%
2.5% 3.3%
0
Foarte Destul Nu prea Foarte NS NR
multă de multă multă puțină/deloc
Cât de multă încredere aveți în următoarele instituții: foarte multă, destul de multă, nu prea multă, sau
deloc? NATO.
87
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
80
75.0%
60
Percent
40
20
13.2%
9.6% 1.8%
0.4%
0
Membru Membru Nu sunt NS NR
inactiv activ membru
Vă voi citi în continuare o listă de organizații voluntare. Vă rog să îmi spuneți, pentru fiecare organizație,
dacă sunteți membru activ, membru inactiv sau dacă nu sunteți membru al unei astfel de organizații?
Organizații religioase sau bisericești.
80
76.7%
60
Percent
40
20
12.3%
8.8% 1.7%
0.5%
0
Membru Membru Nu sunt NS NR
inactiv activ membru
Vă voi citi în continuare o listă de organizații voluntare. Vă rog să îmi spuneți, pentru fiecare organizație,
dacă sunteți membru activ, membru inactiv sau dacă nu sunteți membru al unei astfel de organizații?
Sport sau recreere.
88
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
50
52.4%
40
Percent
30
32.6%
20
10 12.7%
2.1%
0.2%
0
Membru Membru Nu sunt NS NR
inactiv activ membru
Vă voi citi în continuare o listă de organizații voluntare. Vă rog să îmi spuneți, pentru fiecare organizație,
dacă sunteți membru activ, membru inactiv sau dacă nu sunteți membru al unei astfel de organizații?
Educație, artă, cultură, mediu.
40
37.3%
35.5%
30
25.4%
Percent
20
10
1.4%
0.5%
0
Membru Membru Nu sunt NS NR
inactiv activ membru
Vă voi citi în continuare o listă de organizații voluntare. Vă rog să îmi spuneți, pentru fiecare organizație,
dacă sunteți membru activ, membru inactiv sau dacă nu sunteți membru al unei astfel de organizații?
Sindicate.
89
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
100
80 86.1%
60
Percent
40
20
8.3%
3.4% 2.0%
0.2%
0
Membru Membru Nu sunt NS NR
inactiv activ membru
Vă voi citi în continuare o listă de organizații voluntare. Vă rog să îmi spuneți, pentru fiecare organizație,
dacă sunteți membru activ, membru inactiv sau dacă nu sunteți membru al unei astfel de organizații?
Partide Politice.
69.6%
60
40
Percent
20
15.9%
12.1%
2.1%
0.3%
0
Membru Membru Nu sunt NS NR
inactiv activ membru
Vă voi citi în continuare o listă de organizații voluntare. Vă rog să îmi spuneți, pentru fiecare organizație,
dacă sunteți membru activ, membru inactiv sau dacă nu sunteți membru al unei astfel de organizații?
Asociații profesionale.
90
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
100
80
80.0%
60
Percent
40
20
8.4% 2.7%
7.9% 1.0%
0
Membru Membru Nu sunt NS NR
inactiv activ membru
Vă voi citi în continuare o listă de organizații voluntare. Vă rog să îmi spuneți, pentru fiecare organizație,
dacă sunteți membru activ, membru inactiv sau dacă nu sunteți membru al unei astfel de organizații?
Alte organizații sau grupuri.
40
30 33.3%
Percent
20
16.3% 16.2%
10
9.1%
8.2%
3.7%
2.5% 5.8%
1.3% 1.5% 1.0% 1.1%
0
doi
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Veniturile ar
trebuisă fie mai
degrabă egale
Ar trebui să fie
recompense
mai mari pentri
efortul ndividual
91
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
25
20 21.2%
Percent
15
14.1% 13.7%
12.9%
10
10.2%
7.2% 7.4%
5
5.1%
3.4% 2.9% 0.7% 1.0%
0
doi
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Statul ar trebui
să își asume...
își asume...
Fiecare individ
ar trebui să
Acum am dori să ne spuneți părerea dvs. privind următoarele afirmații folosind scala de 10 puncte. 1
înseamnă că sunteți cu totul de acord cu afirmația din stânga, iar 10 ca sunteți cu totul de acord cu
afirmația din dreapta. Puteți alege, bineînțeles.
40
38.4%
30
Percent
20
13.7% 14.0%
10
8.7%
3.2%
5.8% 2.2%
4.3% 4.9% 0.4% 0.8%
3.7%
0
doi
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Competiția
este bună
Competiția este
dăunătoare
Acum am dori să ne spuneți părerea dvs. privind următoarele afirmații folosind scala de 10 puncte. 1
înseamnă că sunteți cu totul de acord cu afirmația din stânga, iar 10 ca sunteți cu totul de acord cu
afirmația din dreapta. Puteți alege, bineînțeles.
92
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
57.5%
50
40
Percent
30
20
18.5%
10
12.4%
4.4% 4.5%
2.6%
0
Să permită Sa le permită Să limiteze Să interzică NS NR
oricui să vină să vină doar strict numărul venirea lor
dacă există străinilor
locuri de muncă care pot
disponibile veni aici
Ce părere aveți despre oamenii care vin dintr-o altă țară să muncească aici ? Care dintre măsurile
următoare ar trebui implementate de guvern?
30
25.4%
Percent
22.5%
20
15.7%
10 11.6%
8.8%
6.9%
2.1% 2.2% 2.7%
1.1% 0.4% 0.5%
0
doi
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Dezacord
total
Acord
total
Folosind o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă dezacord total și 10 ănseamnă acord total, în ce măsură
sunteți de acord cu următoarele afirmații? Știința și tehnologia ne fac viața mai sănătoasă, mai ușoară
și mai confortabilă.
93
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
20
16.5%
15
Percent
13.0% 12.5%
10
10.3%
9.1%
7.4% 7.8%
6.9%
5 6.1%
1.6%
8.2% 0.8%
0
doi
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Dezacord
total
Acord
total
Folosind o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă dezacord total și 10 ănseamnă acord total, în ce măsură
sunteți de acord cu următoarele afirmații? Ne bazăm prea mult pe știință și nu suficient pe religie.
50
40
41.0%
Percent
30
20
12.6%
10.2%
10 8.4%
4.7% 4.9% 4.1%
3.2% 3.1% 2.7% 3.5%
1.7%
0
doi
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Niciodată
justificat
Întodeauna
justificat
Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu
sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Homosexualitatea.
94
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
40 43.3%
Percent
30
20
13.6%
11.1%
9.5%
10
4.8% 4.8% 3.8%
2.5% 2.7%
1.4% 1.0% 1.5%
0
doi
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Niciodată
justificat
Întodeauna
justificat
Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu
sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Prostituția.
30
29.1%
Percent
20
17.8%
10
9.7% 9.7%
7.5% 4.4%
6.2% 3.9% 3.8%
2.9% 2.6% 2.4%
0
doi
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Niciodată
justificat
Întodeauna
justificat
Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu
sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Avortul.
95
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
25
22.8%
20
Percent
15
10 11.1%
10.8%
9.5% 9.7%
8.4%
5.2% 5.5% 7.7%
5 3.9% 3.4%
1.8%
0
doi
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Niciodată
justificat
Întodeauna
justificat
Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu
sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Divorțul.
20
15 16.0%
Percent
8.4% 8.3%
5
5.0%
4.2% 4.6% 4.5%
2.6%
0
doi
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Niciodată
justificat
Întodeauna
justificat
Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu
sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Relațiile sexuale înaintea căsătoriei.
96
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
68.1%
60
Percent
40
20
9.0%
5.1%
4.0% 3.7%
2.1% 2.0% 1.2% 1.3% 1.1% 1.8%
0.6%
0
doi
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Niciodată
justificat
Întodeauna
justificat
Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu
sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Sinuciderea.
50
47.5%
40
Percent
30
20
11.3%
9.8%
10
6.7%
4.9%
3.2% 3.4% 3.0% 2.7% 3.6%
2.3% 1.5%
0
doi
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Niciodată
justificat
Întodeauna
justificat
Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu
sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Eutanasia.
97
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
100
80 84.4%
Percent
60
40
20
4.4%
2.0% 1.2% 1.7% 0.9% 0.4% 0.3% 0.4% 1.3% 1.1% 2.1%
0
doi
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Niciodată
justificat
Întodeauna
justificat
Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu
sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Ca un bărbat să-și bată soția.
67.0%
60
Percent
40
20
12.0%
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Niciodată
justificat
Întodeauna
justificat
Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu
sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Ca părinții să-și bată copiii.
98
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
58.8%
50
40
Percent
30
20
10 8.4%
6.5%
3.9% 3.0% 3.6% 2.7% 2.7% 3.2%
1.9% 2.3% 1.9%
0
doi
trei
cinci
patru
nouă
NS
NR
opt
șase
șapte
Niciodată
justificat
Întodeauna
justificat
Pentru fiecare din afirmațiile următoare, vă rog să dați câte o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu
sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. Pedeapsa cu moartea.
40
33.7%
33.0%
30
25.9%
Percent
20
10
4.8% 2.0%
0.6%
0
Foarte Oarecum Nu prea Deloc NS NR
interesat interesat interesat interesat
99
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
35.9%
30
25.4%
Percent
20
21.2%
10
8.2% 8.5%
0.3% 0.6%
0
Zilnic Săptămânal Lunar Mai rar Niciodată NS NR
Oamenii folosesc diverse surse de informare ca să afle ce se petrece în țară și în lume. Pentru fiecare
dintre următoarele surse, vă rog să îmi spuneți dacă o folosiți zilnic, săptămânal, lunar, mai rar sau
niciodată pentru a vă informa. Ziare, cotidiene.
80
70.8%
60
Percent
40
20
15.3%
Oamenii folosesc diverse surse de informare ca să afle ce se petrece în țară și în lume. Pentru fiecare
dintre următoarele surse, vă rog să îmi spuneți dacă o folosiți zilnic, săptămânal, lunar, mai rar sau
niciodată pentru a vă informa. Știri TV.
100
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
40 43.0%
30
Percent
25.6%
20
20.1%
10
5.6%
4.6%
0.2% 1.0%
0
Zilnic Săptămânal Lunar Mai rar Niciodată NS NR
Oamenii folosesc diverse surse de informare ca să afle ce se petrece în țară și în lume. Pentru fiecare
dintre următoarele surse, vă rog să îmi spuneți dacă o folosiți zilnic, săptămânal, lunar, mai rar sau
niciodată pentru a vă informa. Știri radio.
80
60
71.9%
Percent
40
20
7.8%
11.0% 5.5%
2.9%
0.0% 1.0%
0
Zilnic Săptămânal Lunar Mai rar Niciodată NS NR
Oamenii folosesc diverse surse de informare ca să afle ce se petrece în țară și în lume. Pentru fiecare
dintre următoarele surse, vă rog să îmi spuneți dacă o folosiți zilnic, săptămânal, lunar, mai rar sau
niciodată pentru a vă informa. Telefonul mobil.
101
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
55.9%
50
40
Percent
30
20 22.1%
11.6%
10
5.2%
4.0%
0.1% 1.1%
0
Zilnic Săptămânal Lunar Mai rar Niciodată NS NR
Oamenii folosesc diverse surse de informare ca să afle ce se petrece în țară și în lume. Pentru fiecare
dintre următoarele surse, vă rog să îmi spuneți dacă o folosiți zilnic, săptămânal, lunar, mai rar sau
niciodată pentru a vă informa. Email.
80
74.7%
60
Percent
40
20
14.8%
5.5%
2.2% 1.5% 1.2%
0.1%
0
Zilnic Săptămânal Lunar Mai rar Niciodată NS NR
Oamenii folosesc diverse surse de informare ca să afle ce se petrece în țară și în lume. Pentru fiecare
dintre următoarele surse, vă rog să îmi spuneți dacă o folosiți zilnic, săptămânal, lunar, mai rar sau
niciodată pentru a vă informa. Internet.
102
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
56.5%
50
40
Percent
30
20
16.5%
10
11.5%
10.0%
4.2%
0.1% 1.1%
0
Zilnic Săptămânal Lunar Mai rar Niciodată NS NR
Oamenii folosesc diverse surse de informare ca să afle ce se petrece în țară și în lume. Pentru fiecare
dintre următoarele surse, vă rog să îmi spuneți dacă o folosiți zilnic, săptămânal, lunar, mai rar sau
niciodată pentru a vă informa. Rețele de socializare.
68.1%
60
40
Percent
20
21.7%
5.3%
2.9%
1.0% 0.0% 0.9%
0
Zilnic Săptămânal Lunar Mai rar Niciodată NS NR
Oamenii folosesc diverse surse de informare ca să afle ce se petrece în țară și în lume. Pentru fiecare
dintre următoarele surse, vă rog să îmi spuneți dacă o folosiți zilnic, săptămânal, lunar, mai rar sau
niciodată pentru a vă informa. Dicuții cu prietenii.
103
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
50
40
Percent
30
29.7%
20
9.2%
10
56.8% 3.1%
1.3%
0
Am participat Aș putea Nu aș NS NR
deja participa participa
Vă voi citi o listă de acțiuni de protest la care pot participa oamenii. V-aș ruga să spuneți, pentru fiecare
dintre acestea, dacă ați participat deja la astfel de acțiuni, dacă ați participa sau dacă nu ați pariticipa în
niciun caz. Semnarea unei petiții.
50
48.4%
40
34.3%
30
Percent
20
10
4.8% 4.9%
7.6%
0
Am participat Aș putea Nu aș NS NR
deja participa participa
Vă voi citi o listă de acțiuni de protest la care pot participa oamenii. V-aș ruga să spuneți, pentru fiecare
dintre acestea, dacă ați participat deja la astfel de acțiuni, dacă ați participa sau dacă nu ați pariticipa în
niciun caz. Participarea la un boicot.
104
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
50 53.9%
40
Percent
30
28.6%
20
10 12.1%
3.4%
2.1%
0
Am participat Aș putea Nu aș NS NR
deja participa participa
Vă voi citi o listă de acțiuni de protest la care pot participa oamenii. V-aș ruga să spuneți, pentru fiecare
dintre acestea, dacă ați participat deja la astfel de acțiuni, dacă ați participa sau dacă nu ați pariticipa în
niciun caz. Participarea la demonstrații paşnice.
50
43.9%
40
40.2%
30
Percent
20
10
10.3%
3.5%
2.2%
0
Am participat Aș putea Nu aș NS NR
deja participa participa
Vă voi citi o listă de acțiuni de protest la care pot participa oamenii. V-aș ruga să spuneți, pentru fiecare
dintre acestea, dacă ați participat deja la astfel de acțiuni, dacă ați participa sau dacă nu ați pariticipa în
niciun caz. Participarea la greve.
105
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
25
24.1%
20
Percent
15
14.7%
10
9.9% 10.3%
9.0%
8.5%
5 4.5%
3.3% 5.6%
2.8% 2.4% 4.8%
0
Stânga doi trei patru cinci șase șapte opt nouă Dreapta NS NR
În materie de politică, oamenii vorbesc despre stânga și dreapta. În general vorbind, unde v-ați plasa pe
urmatoarea scală?
60
61.4%
40
Percent
20
18.4%
15.7%
2.7%
1.5%
0.3%
0
Deloc Nu foarte Destul de Foarte bine NS NR
pregătit(ă) bine bine pregătit(ă)
pregătit(ă) pregătit(ă)
Societatea în care trăim este în continuă schimbare, caracterul ei dinamic reflectându-se în apariția de
teme și preocupări noi care devin importante. Dumneavoastră cât de pregătit(ă) vă simţiţi pentru a
aborda următoarele tematici în cadrul orelor de curs sau de dirigenţie? Drepturile omului.
106
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
49.4%
40
30
Percent
25.9%
20
16.1%
10
5.6%
2.3%
0.6%
0
Deloc Nu foarte Destul de Foarte bine NS NR
pregătit(ă) bine bine pregătit(ă)
pregătit(ă) pregătit(ă)
Societatea în care trăim este în continuă schimbare, caracterul ei dinamic reflectându-se în apariția de
teme și preocupări noi care devin importante. Dumneavoastră cât de pregătit(ă) vă simţiţi pentru a
aborda următoarele tematici în cadrul orelor de curs sau de dirigenţie? Vot și alegeri.
60
57.3%
50
40
Percent
30
26.4%
20
10 12.2%
2.1% 1.4%
0.6%
0
Deloc Nu foarte Destul de Foarte bine NS NR
pregătit(ă) bine bine pregătit(ă)
pregătit(ă) pregătit(ă)
Societatea în care trăim este în continuă schimbare, caracterul ei dinamic reflectându-se în apariția de
teme și preocupări noi care devin importante. Dumneavoastră cât de pregatit(ă) vă simțiți pentru a
aborda următoarele tematici în cadrul orelor de e curs sau de dirigenţie? Mediul înconjurător și
sustenabilitatea acestuia.
107
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
39.5% 39.7%
30
Percent
20
10
8.8% 8.9%
1.6% 1.5%
0
Deloc Nu foarte Destul de Foarte bine NS NR
pregătit(ă) bine bine pregătit(ă)
pregătit(ă) pregătit(ă)
Societatea în care trăim este în continuă schimbare, caracterul ei dinamic reflectându-se în apariția
de teme și preocupări noi care devin importante. Dumneavoastră cât de pregatit(ă) vă simțiți pentru
a aborda următoarele tematici în cadrul orelor de curs sau de dirigenţie? Emigraţie și imigraţie.
60
56.7%
50
40
Percent
30
20
20.4%
17.6%
10
108
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
56.7%
50
40
Percent
30
26.3%
20
10 12.3%
2.5%
1.0% 1.3%
0
Deloc Nu foarte Destul de Foarte bine NS NR
pregătit(ă) bine bine pregătit(ă)
pregătit(ă) pregătit(ă)
Societatea în care trăim este în continuă schimbare, caracterul ei dinamic reflectându-se în apariția de
teme și preocupări noi care devin importante. Dumneavoastră cât de pregatit(ă) vă simțiți pentru a
aborda următoarele tematici în cadrul orelor de curs sau de dirigenţie? Drepturile și responsabilitățile
cetățenilor.
60
50
51.7%
40
Percent
30
28.4%
20
14.7%
10
3.1%
0.6% 1.6%
0
Deloc Nu foarte Destul de Foarte bine NS NR
pregătit(ă) bine bine pregătit(ă)
pregătit(ă) pregătit(ă)
Societatea în care trăim este în continuă schimbare, caracterul ei dinamic reflectându-se în apariția de
teme și preocupări noi care devin importante. Dumneavoastră cât de pregatit(ă) vă simțiți pentru a
aborda următoarele tematici în cadrul orelor de curs sau de dirigenţie? Utilizarea responsabilă a
internet-ului (ex. credibilitatea surselor, protejarea intimității).
109
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
58.4%
50
40
Percent
30
25.4%
20
10
11.1%
60
58.0%
50
40
Percent
30
26.0%
20
10 11.8%
2.0% 1.4%
0.8%
0
Deloc Nu foarte Destul de Foarte bine NS NR
pregătit(ă) bine bine pregătit(ă)
pregătit(ă) pregătit(ă)
Societatea în care trăim este în continuă schimbare, caracterul ei dinamic reflectându-se în apariția de
teme și preocupări noi care devin importante. Dumneavoastră cât de pregatit(ă) vă simțiți pentru a
aborda următoarele tematici în cadrul orelor de curs sau de dirigenţie? Rezolvarea conflictelor.
110
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
40 42.3%
30
Percent
26.9%
20
20.0%
10
6.9%
3.9%
0
Deloc Puțin Așa și așa Mult Foarte mult
Următoarele afirmații se referă la procesul de predare. Pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care
reflectă cel mai bine modul în care vă organizați activitatea de predare ca profesor, folosind scala de
mai jos: Impun disciplina la clasă înainte de a deveni prea prietenos cu elevii.
50
47.5%
40
37.3%
30
Percent
20
10
11.1%
3.0%
1.1%
0
Deloc Puțin Așa și așa Mult Foarte mult
Următoarele afirmații se referă la procesul de predare. Pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care
reflectă cel mai bine modul în care vă organizați activitatea de predare ca profesor, folosind scala de
mai jos: Îi implic pe elevi în autoevaluarea muncii lor şi în setarea de scopuri proprii.
111
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
45.6%
40
30
Percent
29.5%
20
19.4%
10
4.3%
1.1%
0
Deloc Puțin Așa și așa Mult Foarte mult
Următoarele afirmații se referă la procesul de predare. Pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care
reflectă cel mai bine modul în care vă organizați activitatea de predare ca profesor, folosind scala de
mai jos: Pentru mine este prioritar ca elevii să lucreze împreună când nu îi ghidez eu.
50
40 43.7%
30
Percent
27.4%
20
19.5%
10
6.4%
3.0%
0
Deloc Puțin Așa și așa Mult Foarte mult
Următoarele afirmații se referă la procesul de predare. Pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care
reflectă cel mai bine modul în care vă organizați activitatea de predare ca profesor, folosind scala de
mai jos: Îi încurajez pe elevi să discute conflictele în întâlniri de grup.
112
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
35.7%
30
28.5%
Percent
20
18.7%
14.2%
10
3.0%
0
Deloc Puțin Așa și așa Mult Foarte mult
Următoarele afirmații se referă la procesul de predare. Pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care
reflectă cel mai bine modul în care vă organizați activitatea de predare ca profesor, folosind scala de
mai jos: Invit adesea părinţii să se implice în activităţile clasei.
60
50 52.9%
40
Percent
35.7%
30
20
10 8.5%
2.1%
0.8%
0
Deloc Puțin Așa și așa Mult Foarte mult
Următoarele afirmații se referă la procesul de predare. Pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care
reflectă cel mai bine modul în care vă organizați activitatea de predare ca profesor, folosind scala de
mai jos: Încurajez elevii să îşi exprime liber opiniile personale.
113
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
39.1%
36.6%
30
Percent
20
16.7%
10
5.2%
2.3%
0
Deloc Puțin Așa și așa Mult Foarte mult
Următoarele afirmații se referă la procesul de predare. Pentru fiecare afirmație încercuiți opțiunea care
reflectă cel mai bine modul în care vă organizați activitatea de predare ca profesor, folosind scala de
mai jos: Folosesc încurajarea competiţiei dintre elevi ca metodă de a spori motivaţia acestora pentru
învăţare.
40
39.4%
30
30.9%
Percent
20 22.4%
10
5.6%
1.7%
0
Deloc Puțin Așa și așa Mult Foarte mult
114
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
36.9%
30
30.4%
Percent
20
21.4%
10
9.6%
1.7%
0
Deloc Puțin Așa și așa Mult Foarte mult
50
43.7%
40
30
Percent
25.1%
20 22.6%
10
6.8%
1.8%
0
Deloc Puțin Așa și așa Mult Foarte mult
115
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
37.4%
30
26.8%
Percent
20 22.1%
10
8.6%
5.0%
0
Deloc Puțin Așa și așa Mult Foarte mult
40
35.5%
30
31.2%
Percent
20
16.0%
13.9%
10
3.4%
0
Deloc Puțin Așa și așa Mult Foarte mult
116
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
39.7%
30
29.3%
Percent
20
17.3%
10
10.0%
3.7%
0
Deloc Puțin Așa și așa Mult Foarte mult
80
75.7%
60
Percent
40
20
8.5%
11.0% 3.5%
1.4%
0
Deloc Puțin Așa și așa Mult Foarte mult
117
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
100
80 85.8%
60
Percent
40
20
14.2%
0
În clase separate În aceleași clase
Credeți că elevii romi ar trebui să învețe în clase separate de restul elevilor sau să învețe împreună cu
restul elevilor?
60 65.0%
40
Percent
27.1%
20
6.3%
1.6%
0
0 Menționat (DA) Nemenționat (NU) NS
De ce ar fi mai bine să studieze în clase separate? (răspuns multiplu) Pentru că au nevoi educaționale
speciale care pot fi adresate mai bine separat.
118
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
48.5%
40
41.5%
30
Percent
20
10
6.3% 2.6%
1.0%
0
0 Menționat Nemenționat NS NR
(DA) (NU)
60
61.8%
40
Percent
28.2%
20
6.3%
2.6%
1.0%
0
0 Menționat Nemenționat NS NR
(DA) (NU)
De ce ar fi bine să studieze în clase separate? (răspuns multiplu) Pentru că li se poate preda în limba
romani.
119
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60 63.8%
40
Percent
20 24.6%
6.3%
3.6%
1.7%
0
0 Menționat Nemenționat NS NR
(DA) (NU)
De ce ar fi bine să studieze în clase separate? (răspuns multiplu) Pentru că includerea lor cu restul
elevilor crează nemulțumiri din partea părinților celorlalți elevi.
50
46.6%
40
30
Percent
27.1%
20 22.7%
10
3.6%
0
În clase separate În aceleși clase Depinde de tipul NS
de dizabilități
Credeți că elevii cu dizabilități ar trebui să învețe în clase separate de restul elevilor sau să învețe cu
restul elevilor?
120
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
100
80
80.7%
60
Percent
40
20
11.4%
6.2%
0.9% 0.8%
0
0 Menționat Nemenționat NS NR
(DA) (NU)
50
47.9%
40
36.0%
30
Percent
20
10
6.2%
2.9% 7.0%
0
0 Menționat Nemenționat NS NR
(DA) (NU)
De ce ar fi bine să studieze în clase separate? (răspuns multiplu) Pentru că includerea lor cu restul
elevilor îngreunează predarea pentru ceilalți elevi.
121
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
66.1%
60
40
Percent
20
16.3%
6.2% 7.2%
4.2%
0
0 Menționat Nemenționat NS NR
(DA) (NU)
De ce ar fi bine să studieze în clase separate? (răspuns multiplu) Pentru că includerea lor cu restul
elevilor crează nemulțumiri din partea părinților celorlalți elevi.
40
35.6%
30 32.1%
Percent
20
20.9%
10
6.3%
4.0% 1.0%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să aibă idei noi şi
să fie creativ/ă. Lui/ei îi place să facă totul în mod original/în felul său.
122
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
30
25.1%
22.4% 22.5%
20
18.9%
Percent
10
8.4%
2.7%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important sa fie bogat/ă; vrea
să aibă mulți bani şi lucruri scumpe.
60
58.0%
50
40
Percent
30
20 24.1%
10
8.9% 3.5% 3.7%
1.7%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? El/ea consideră că este important ca fiecare
persoană să fie tratată în mod egal şi ca fiecare om să aibă şanse egale în viaţă.
123
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
34.2%
30
Percent
20
19.0%
18.3%
13.2%
10
7.6% 7.6%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să arate tuturor cât
de priceput/ă este şi doreşte ca cei din jur să admire ceea ce face.
40
34.0%
30 32.2%
Percent
20
19.3%
10
7.9%
2.3%
4.3%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să trăiască în locuri
lipsite de pericole şi evită tot ceea ce i-ar putea pune în pericol propria-i siguranţă.
124
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
33.8%
30
30.8%
Percent
20
17.5%
10
11.0%
5.2% 1.7%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Lui/ei îi plac surprizele şi caută mereu să facă
lucruri noi. Consideră că în viaţă este important să faci lucruri noi şi diferite.
40
34.6%
30
27.4%
Percent
20 22.1%
10
7.9%
3.2%
4.8%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? El/ea consideră că oamenii trebuie să facă ceea
ce li se spune şi că trebuie să respecte în orice situaţie legile şi regulile, chiar şi atunci când nu sunt
supravegheaţi de nimeni.
125
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
38.1%
30
Percent
23.9% 24.3%
20
10
8.1%
3.7%
2.0%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să asculte ceea ce
spun oameni diferiţi de el/ea. Chiar şi atunci când nu este de acord cu alţii, el/ea doreşte totuşi să le înţeleagă
părerile.
40
30
31.2%
Percent
23.5%
20
14.5%
10 11.7% 11.3%
7.8%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea, este important să fie umil/ă şi
modest/ă şi nu încearcă să atragă atenţia asupra sa.
126
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
36.3%
30
Percent
20 22.6%
15.9%
10 11.6%
8.8%
4.8%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să se simtă bine şi
îi place să se răsfeţe.
40
34.2%
30
27.6%
Percent
24.4%
20
10
6.4%
5.3% 2.1%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să ia singur/ă
decizii; îi place să fie liber/ă şi să nu depindă de alţii.
127
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
40.8%
30
27.5%
Percent
20 21.7%
10
6.8%
2.4%
0.8%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să îi ajute pe cei din
jur şi îi place să aibă grijă de bunăstarea lor.
40
35.8%
30
28.8%
Percent
20
10 12.3% 12.6%
7.6%
3.1%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? A avea succes este foarte important pentru
el/ea şi speră ca ceilalţi să îi recunoască meritele şi realizările.
128
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
43.8%
40
30
Percent
28.7%
20
16.7%
10
6.1% 3.0%
1.6%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important ca statul să-l apere
de orice ameninţare şi îşi doreşte un stat puternic care să fie capabil să îşi protejeze cetăţenii.
25
24.6%
20
20.5%
19.8% 19.7%
15
Percent
10
10.1%
5
5.3%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Lui/ei îi plac aventurile, îi place să-şi asume
riscuri şi doreşte să aibă o viaţă aventuroasă.
129
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
34.1%
30
26.8%
Percent
20
17.2%
13.5%
10
5.8% 2.6%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.În
ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să se comporte aşa
cum trebuie şi evită să facă lucruri care ar putea fi considerate de alţii drept greşite.
40
34.4%
30
26.2%
Percent
20
16.7%
10 11.3%
7.4%
4.0%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să fie respectat/ă
de ceilalţi oameni si vrea ca aceştia să facă ceea ce le spune.
130
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
40
41.4%
30
Percent
28.9%
20
19.2%
10
3.5% 0.9%
6.2%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea este important să fie loial/ă
prietenilor/prietenelor săi/sale şi să li se dedice.
50
48.4%
40
30 31.6%
Percent
20
10 12.3%
4.3%
2.5%
1.0%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? El/ea consideră că oamenilor ar trebui să le
pese de mediul înconjurător (de natură) şi grija faţă de mediu este importantă pentru el/ea.
131
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
35.9%
30
29.0%
Percent
20 22.4%
10
8.0%
3.4%
1.3%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? Pentru el/ea tradiţia este importantă şi încearcă
să respecte obiceiurile familiei sau religiei sale.
30
29.9%
20
19.3%
Percent
16.1%
15.0%
13.3%
10
6.4%
0
În foarte În mare Într-o În mică Într-o Nu se
mare măsură oarecare măsură foarte mică aseamănă
măsură măsură măsură deloc cu mine
În cele ce urmează, am să vă citesc o serie de afirmații care descriu ori se referă la diferite persoane. Vă voi citi
fiecare dintre aceste afirmații și vă rog să-mi precizați măsura în care persoana descrisă seamănă sau nu cu dvs.
În ce măsură se aseamănă persoanele descrise mai jos cu dvs? El/ea caută orice ocazie pentru a se distra. A
găsi lucruri care să-i provoace plăcere este important pentru el/ea.
132
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
47.1%
40
Percent
30
20
17.9% 16.8%
10
9.9%
4.4% 4.0%
0
A făcut A făcut și A făcut și A făcut Nu am NR
foarte mult bine și rău, dar bine și rău, dar foarte mult suficiente
bine țării în ansamblu în ansamblu rău țării informații pentru
rezultatele rezultatele a avea o părere
au fost bune au fost rele
Mareșalul Ion Antonescu este un personaj istoric controversat, unii considerându-l un șef de stat care a
făcut mult rău țării, în timp ce alții susțin că a fost un șef de statcare a făcut mult bine țării. Care este
părerea dvs. despre mareșalul Antonescu?
40
30 31.6%
25.7%
Percent
20 21.9%
12.9%
10
4.5%
3.4%
0
Da, o Da, de Da, Da, de 5 ori Nu NR
singură dată două ori de 3-4 ori sau mai mult
133
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
44.7%
40 42.6%
30
Percent
20
10
7.4% 3.3%
1.1% 0.9%
0
0 Foarte utile Mai degrabă Mai degrabă Foarte puțin utile, NR
utile inutile inutile
Cât de utile considerați că au fost aceste cursuri pentru activitatea dvs. desfășurată la catedră?
60
54.2%
50
40
Percent
30 33.1%
20
10
10.5%
Cât de des obișnuiți să ...? a. ...vă consultați, colaborați cu profesori care predau aceeași disciplină
134
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
50 52.5%
40
Percent
30
24.5%
20
17.9%
10
3.7%
0.9% 0.1% 0.4%
0
Deloc Foarte rar Rar Des Foarte des NS NR
Cât de des obișnuiți să ...? b. ...participați la mese rotunde, simpozioane, lecții deschise.
60
50
50.4%
40
41.2%
Percent
30
20
10
7.0%
Cât de des obișnuiți să ...? c. ...citiți cărți și articole cu privire la disciplina pe care o predați.
135
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
50
50.9%
40
40.6%
Percent
30
20
10
6.7%
0.4% 1.2% 0.1% 0.2%
0
Deloc Foarte rar Rar Des Foarte des NS NR
Cât de des obișnuiți să ...? d. ...vă documentați pe Internet cu privire la disciplina pe care o predați.
30
26.3%
20 21.1%
Percent
29.3% 14.9%
10
6.9%
1.2%
0.4%
0
Deloc Foarte rar Rar Des Foarte des NS NR
136
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
50 52.9%
40
Percent
30
24.0%
20
15.2%
10
În general procedurile de avansare într-un grad didactic superior sunt sau nu respectate în sistemul
educațional românesc?
6
Percent
6.6%
6.2%
5.4% 5.3%
4.2%
2
3.3% 3.1% 3.0% 2.9% 3.0%
2.6% 2.6%
2.4% 2.4% 2.3%
1.9% 2.1%
1.8%
1.3% 1.5% 1.3%
1.2%
0.8% 0.9% 1.0%
0.5% 0.7%
0.4%
0 0.1% 0.2% 0.1%
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 48 99
137
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
12
10
8
Percent
10.1%
4
7.1%
5.4%
4.8%
4.3% 4.4%
2 4.0%
3.0% 3.1% 2.9% 3.0%
2.1% 2.3%
2.0% 2.0%
1.2% 1.5%
1.1%
0.4% 0.7%
0 0.1% 0.3% 0.3%
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 35 37 39 41 99
80
73.7%
60
Percent
40
26.3%
20
0
Da Nu
138
Percent Percent
0
10
20
30
40
50
0
10
20
30
40
50
E un loc de muncă sigur E un loc de muncă sigur
9.2%
10.1%
București
2.2%
1.9%
Salariul oferit e atractiv Salariul oferit e atractiv
0.5%
0.6%
Am șansa de a Am șansa de a
3.4%
2.6%
avansa profesional avansa profesional
0.4%
0.1%
pe lângă salariu pe lângă salariu
0.7%
0.5%
nu e foarte mare nu e foarte mare
139
6.4%
11.3%
Pot lua sau influența Pot lua sau influența
1.9%
0.6%
26.1%
33.3%
34.2%
40.2%
1.5%
0.8%
pe lângă salariu
Altceva Altceva
1.3%
0.9%
NS NS
2.4%
0.3%
Care sunt principalele motive pentru care ați ales să fiți profesor? (maxim 2 menţiuni)
Care sunt principalele motive pentru care ați ales să fiți profesor? (maxim 2 menţiuni)
NR NR
5.2%
1.8%
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
56.7%
50
40
Percent
30
20 24.3%
10 14.0%
3.0% 2.0%
0
În foarte mare În mare În mică În foarte mică NS/NR
măsură măsură măsură măsură
În ce măsură credeți că școlile din România oferă șanse egale tuturor copiilor?
50
40
40.7% 40.8%
Percent
30
20
13.9%
10
După părerea dvs., câte clase credeți că ar trebui să fie obligatorii în învățământul preuniversitar?
a. Număr de clase obligatorii.
140
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60 63.5%
Percent
40
24.8%
20
7.7%
0.3% 0.3% 0.8% 1.1% 1.2%
0.0% 0.1% 0.1%
0
0 1 2 3 4 5 8 9 10 11 12
40
36.1%
30
25.0% 24.5%
Percent
20
10
7.2%
4.6%
2.5%
0
Mai degrabă doi trei patru Mai degrabă NS/NR
prea multă prea puțină
Cum apreciați informația, conținutul programei școlare a disciplinei principale pe care o predați?
Acordați o notă de la 1 la 5 unde 1 înseamnă ca sunteți total de acord cu afirmația din stânga iar 5
înseamnă că sunteți total de acord cu afirmația din dreapta. Prea multă / Prea puţină.
141
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
30
30.7%
26.8%
24.6%
Percent
20
10 11.4%
4.2%
2.2%
0
Mai degrabă doi trei patru Mai degrabă NS/NR
nefolositoare folositoare
Cum apreciați informația, conținutul programei școlare a disciplinei principale pe care o predați?
Acordați o notă de la 1 la 5 unde 1 înseamnă ca sunteți total de acord cu afirmația din stânga iar 5
înseamnă că sunteți total de acord cu afirmația din dreapta. Nefolositoare / Folositoare.
40
35.5%
30
Percent
20 22.1%
17.1%
10 12.4%
10.9%
2.0%
0
Mai degrabă doi trei patru Mai degrabă NS/NR
prost structurată bine structurată
Cum apreciați informația, conținutul programei școlare a disciplinei principale pe care o predați?
Acordați o notă de la 1 la 5 unde 1 înseamnă ca sunteți total de acord cu afirmația din stânga iar 5
înseamnă că sunteți total de acord cu afirmația din dreapta. Prost structurată / Bine structurată.
142
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
34.8%
30
27.8%
Percent
20
18.8%
10 12.5%
3.6%
2.5%
0
Mai degrabă doi trei patru Mai degrabă NS/NR
dificil de predat ușor de predat
Cum apreciați informația, conținutul programei școlare a disciplinei principale pe care o predați?
Acordați o notă de la 1 la 5 unde 1 înseamnă ca sunteți total de acord cu afirmația din stânga iar
5 înseamnă că sunteți total de acord cu afirmația din dreapta. Dificil de predat / Dificil de predat.
50
40
40.4%
Percent
30
20
19.7%
17.6%
10 13.2%
6.6%
2.5%
0
Mai degrabă doi trei patru Mai degrabă NS/NR
greu de înțeles ușor de înțeles
de către elevi de către elevi
Cum apreciați informația, conținutul programei școlare a disciplinei principale pe care o predați?
Acordați o notă de la 1 la 5 unde 1 înseamnă ca sunteți total de acord cu afirmația din stânga iar
5 înseamnă că sunteți total de acord cu afirmația din dreapta. Greu de înţeles de către elevi / Uşor de
înţeles de către elevi.
143
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
40
34.4%
30
Percent
23.9%
20
19.0%.
15.7%
10
4.8%
2.2%
0
Mai degrabă doi trei patru Mai degrabă NS/NR
interesantă, plictisitoare,
atractivă neatractivă
Cum apreciați informația, conținutul programei școlare a disciplinei principale pe care o predați?
Acordați o notă de la 1 la 5 unde 1 înseamnă ca sunteți total de acord cu afirmația din stânga iar
5 înseamnă că sunteți total de acord cu afirmația din dreapta. Interesantă, atractivă / Plictisitoare,
neatractivă.
30
29.5%
Percent
23.6%
20
14.3%
10
10.2%
7.7%
6.5% 3.5% 3.8%
0.5% 0.3%
0
Doar la cele mai
importante
sărbători religioase
O dată pe an
De mai multe ori
pe zi
De câteva ori în
fiecare saptămână
O dată pe zi
Mai rar
Niciodată sau
aproape niciodată
NS
NR
Doar când particip
la servicii religioase
144
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
80
75.6%
60
Percent
40
20
13.3%
8.2%
2.0% 0.9%
0
O persoană Nu sunt o Un ateu NS NR
religioasă pesoană
religioasă
Independent de faptul că mergeți sau nu la biserică, vă considerați:
50
40
42.2%
30
Percent
20 23.1%
21.2%
13.5%
10
0
Săptămânal Lunar Doar la sărbătorile mari NR
145
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
50
40
40.4%
35.4%
30
Percent
20
14.1%
10
10.1%
0
Da, întotdeauna Da, parțial Nu NR
40
39.8%
30
26.4%
Percent
20
15.3%
14.1%
10
4.5%
0
O dată pe lună O dată pe O dată pe an Nu mă NR
sau mai des semestru sau spovedesc
mai des
Dvs. vă spovediți?
146
GABRIEL BĂDESCU / CLAUDIU IVAN / DANIELA ANGI / OANA NEGRU-SUBŢIRICĂ
EDUCAŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ȘCOLILE DIN ROMÂNIA
București
60
60.6%
40
Percent
27.0%
20
12.4%
0
Da Nu NR
100
80
82.1%
60
Percent
40
20
15.0%
1.4% 1.3%
0
Calificat și titular Calificat, Necalificat, NS/NR
fără titularizare suplinitor
147
Despre autor Impressum
Gabriel Bădescu este profesor universitar de științe politice și Friedrich-Ebert-Stiftung România | Str. Emanoil Porumbaru |
director al Centrului de Studiu al Democrației de la nr. 21 | apartament 3 | Sector 1 | București | România
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. Studiile sale recente includ
teme de politici educaționale, democratizare și societate civilă. Fără un acord scris explicit din partea Fundației „Friedrich
A fost bursier Fulbright la University of Maryland, College Park, Ebert” (FES), utilizarea comercială a publicațiilor și produselor
și a urmat specializări in statistică socială la University of media apărute sub egida FES este interzisă.
Michigan, Ann Arbor.
Claudiu Ivan este sociolog, președinte al Asociației Centrul
pentru Cercetare, Educație și Egalitate de Șanse. Are un
doctorat în sociologie obținut la Universitatea din București și
un masterat în politici sociale la Catholic University of Leuven și
LISER. Temele sale de interes centrale sunt inegalitatea de
șanse școlare în educație și abandonul școlar, cu accent pus
asupra elevilor romi.
Daniela Angi este cercetătoare la Centrul de Studiu al
Democrației de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. Are un
doctorat în sociologie la Academia Poloneză de Științe din
Varșovia. Temele centrale care fundamentează activitatea sa
de cercetare sunt societatea civila, politicile educaționale și
implicarea civică a tinerilor.
Oana Negru-Subţirică este lector universitar în psihologie la
Universitatea Babeș-Bolyai, având titlurile de abilitare și
doctorat obținute la aceeași universitate. Studiile sale recente
includ teme de psihologie educațională și școlară, cu accent
asupra proceselor de formare a identității, motivației și
dezvoltării carierei adolescenților.